721 matches
-
în timpul lucrului au dreptul la adăpost și la tainul zilnic de pește proaspăt sau sărat. Pentru hrană familiei ei pot lua, cu autorizația proprietarului sau arendașului, cate 15 kg. săptămânal din dijma cuvenită lui. Articolul 30 Proprietarii și arendașii de bălti și care nu se conformează legii și regulamentelor pescuitului, precum și deciziunilor consiliului, date pe baza art. 8 al legii, se pedepsesc cu amenzi dela 10.000 pînă la 100.000 lei. Contravențiunile se constată de administrația pescăriilor prin procese-verbale cari
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
bălțile Statului, județelor, comunelor și epitropiei liceului Bolgrad. Capitolul 6 Comisii regionale Articolul 32 În cuprinsul fiecărei administrații de pescărie și la sediul ei funcționează o comisie regională, compusă din administratorul respectiv al pescăriilor, dintr-un reprezentant al proprietarilor de bălti și al cooperativelor de pescari, sau în lipsă al pescarilor. Pe lînga fiecare reprezentant se alege și un supleant. Președintele comisiunii regionale este administratorul. Atribuțiile acestei comisii sînt: a) De a propune consiliului dijma pentru fiecare baltă sau pentru fiecare
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
pescari, sau în lipsă al pescarilor. Pe lînga fiecare reprezentant se alege și un supleant. Președintele comisiunii regionale este administratorul. Atribuțiile acestei comisii sînt: a) De a propune consiliului dijma pentru fiecare baltă sau pentru fiecare regiune de ape sau bălti: ... b) De a cerceta și soluționa diferendele ivite între pescari, proprietari sau arendași, precum și între pescari, cherhanagii și negustori. Hotărîrile comisiunii regionale sînt supuse aprobării consiliului, care se pronunța în ultimă instanță. Hotărîrile comisiunii regionale aprobate de consiliu sînt executorii
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
mari de capital pentru a fi readuse la o producție normală, poate fi calculat de consiliu cu un procent mai mic decat cel prevăzut mai sus. Articolul 42 Arendarea către societăți comerciale se face numai pentru bălțile sau regiunile de bălti cari au nevoe de investiri mari pentru a fi puse în valoare, investiri pe cari administrația pescăriilor nu le poate face din veniturile fondului de intensificare. Aceste arendări sînt supuse aprobării ministrului. Articolul 43 Statul, prin agenții săi, are dreptul
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
pe specii, perioade ale anului, cu justificarea acestuia din punct de vedere ecologic. Pentru amenajările piscicole, destinate pescuitului sportiv, se vor prezenta toate datele indicate la punctul 26.1.c. În ce priveste pescuitul pe cursurile de apă, lacuri naturale, bălti, în delta se vor prezenta elemente de caracterizare a ecosistemului, programul de pescuit sportiv, justificat prin fondul piscicol existent pe perioade și specii, corelați cu menținerea unui echilibru ecologic normal. - În cazul unor repopulări cu pește sau introducerea de noi
ORDIN nr. 437 din 17 iulie 1991 privind reglementări din punct de vedere al protecţiei mediului a desfăşurării activităţilor ce au legătură cu factorii de mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139662_a_140991]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 26 ianuarie 1991 Articolul 1 1. În sensul prezenței convenții, zonele umede sînt întinderi de bălti, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv întinderile de apa marină a caror adîncime la reflux nu depășește 6 m. 2. În sensul prezenței convenții, păsările
CONVENŢIE din 2 februarie 1971 asupra zonelor umede, de importanţa internationala, în special ca habitat al pasarilor acvatice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132856_a_134185]
-
importu. Despre pastorii austrieni aflați în tera cu vitele de mai multu timpul Articolul 12 Pastorii C.C. cu vite aflați în tera, de mai multu timpul, se impartu în doue categorii. a) Pastorii ce au fostu stabiliți prin câmpuri și bălti unde au platitu dreptul de intrare (oeritulu și cornaritulu); din trecut pînă la 1860, cînd împlinirea prin câmpuri a încetat; și ... b) Pastorii câri intrându din Austria de la 1860 incoce; sau nu s'au mai înapoiatu spre a refui biletele
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
nr. 72/1996 *), cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 189/1998 , cu modificările și completările ulterioare; 2. terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, bălti, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea surselor de apă, cele folosite că zone de protecție definite de Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144348_a_145677]
-
autorizare; - utilizare durabilă - folosirea resurselor naturale într-un mod și o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, menținând potențialul lor în acord cu necesitățile și aspirațiile generațiilor prezente și viitoare; - zone umede - întinderi de bălti, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv întinderi de apa marină a caror adâncime la reflux nu depășește 6 m. ---------------------- Anexă 1 a LEGII nr. 137
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (*republicată*) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144360_a_145689]
-
durată; - grupuri care se confruntă cu situații dificile în ceea ce privește locuirea, unde cauzele sunt complexe însă nu în mod necesar cvasispecifice locuirii: ● familiile străzii, care trăiesc în adăposturi improvizate în parcuri, în apropierea gropilor de gunoi, în ghenele de gunoi, lângă bălti și diferite terenuri abandonate (vezi cazurile din București de la lacul Văcărești și terenul viran din Grozăvești - 2002); ● copiii străzii, care în marea lor majoritate trăiesc prin canale sau prin gări; ● copiii care părăsesc instituțiile de ocrotire la vârsta de 18
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
și subterane și terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafață și subterane aferente acestora, puternic intercondiționate și în imediata apropiere a liniei țărmului, insule și lacuri sărate, zone umede în contact cu marea, plaja și faleză. 22. Zone umede - întinderi de bălti, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată. 23. Zone degradate - terenuri afectate de eroziuni, soluri poluate sau zone care și-au pierdut însușirile naturale. 24. Habitate sensibile
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
nr. 72/1996 *), cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 189/1998 , cu modificările și completările ulterioare; 2. terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, bălti sau de lacuri de acumulare, cele folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea surselor de apă, cele folosite că zone de protecție definite de Legea apelor nr. 107/1996 , precum și terenurile utilizate
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
autorizare; - utilizare durabilă - folosirea resurselor naturale într-un mod și o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, menținând potențialul lor în acord cu necesitățile și aspirațiile generațiilor prezente și viitoare; - zone umede - întinderi de bălti, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv întinderi de apa marină a caror adâncime la reflux nu depășește 6 m. ---------------------- Anexă 1 a LEGII nr. 137
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112435_a_113764]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/1997 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru reabilitarea Spitalului comunal Băltești, județul Prahova, în valoare de 219.765 USD, semnat la Paris la data de 27 iunie 1997, si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU --------
DECRET nr. 637 din 13 decembrie 1997 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 64/1997 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru reabilitarea Spitalului comunal Baltesti, judeţul Prahova, în valoare de 219.765 USD, semnat la Paris la data de 27 iunie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119373_a_120702]
-
marți, din plenul Camerei Deputaților, atât de pustie încât fiecare cuvânt făcea ecou. Tăriceanu a venit să pună capăt speculațiilor privind telefonul dat procurorului general în cazul Patriciu. Tocmai că nu le-a pus. Într-un moment în care scandalul băltea și s-ar fi stins de la sine, practic Tăriceanu a repus chestiunea pe tapet. Și asta tocmai când Botoș făcuse pasul înapoi, de pe poziția justițiarului „deranjat“ de factorul politic pe linia de fund, acolo unde „n a fost o intervenție
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Oceania Wellington maori, engleza Olanda Europa Amsterdam + Haga neerlandeza, frizonă occidentală Oman Asia Mușcat arabă Osetia de Nord (FR) Europa Vladikavkaz oseta, rusă Pakistan (Pakistanul de Vest) Asia Islamabad urdu, engleza; punjabi, pashto, sindhi, saraiki, balochi, kashmiri, brahui, hindko, shina, bălti, khowar, burushaski, yidgha, dameli, kalasha, gawar-bati, domaaki Palau Oceania Koror palauana, engleza; OR: sonsorol, tobi (hatohobei), anguar, japoneză Palestina (Autoritatea Națională Palestiniană) Asia Ierusalimul de Est + Ramala arabă, ebraica modernă (ivrit) Panama America Centrală Ciudad de Panamá spaniolă; guaymí (ngäbere) Papua
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
într-un colț potrivit al curții; poate de asta rezistase, în timp ce alți pomi îmbătrâniseră, se uscaseră, în locul lor crescând smocuri răzlețe de iarbă. Pământul îmbătrânise și el, se bătătorise, încât nici bălăriile nu mai creșteau în curte. După ploaie apa băltea până se evapora, nu mai vroia să intre în pământul devenit ca asfaltul. Bătrâna nu vedea decât copacul, se gândea mai mult la el decât la casă. Trăia încredințată că odată cu moartea lui, va dispărea și ea. Gândul că între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
care se încadrează zona cercetată, debitul înregistrat în unii ani are valori medii foarte coborâte (0,009 m³/s, în august 1952). În anii cu secete prelungite scurgerea se apropie de 0 m³/s pe unele sectoare, astfel că apa băltește, ca în iulie-august 1954 și 1958, când acest fenomen a durat 36-37 zile consecutiv. În ce privește calitatea, Miletinul are apă sulfatată sodică, cu mineralizare mare (2000 mg/l), o duritate ridicată (24 dH) și un conținut bogat de suspensii (cca. 2500
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
perioade optime și, pe alocuri, din cauza frecventelor colmatări, se înregistrează o scădere a valorii nutritive a acestor pajiști. Vegetația de pajiști higrofite se găsește în lungul tuturor șesurilor, la marginea iazurilor, acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de a continua cercetările referitoare la Hașdeu, dlui prof. univ. dr. Ioan S. Cârâc (de la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați), pentru o serie de lămuriri teoretice foarte utile, dnei conf. univ. dr. Ăla Sainenco (de la Universitatea "Alecu Russo" din Bălti) și dlui Al. Bantoș (redactorul-șef al revistei "Limba română" din Chișinău), pentru furnizarea unor materiale bibliografice indispensabile, si colegului Cristian Morozan (conf. univ. dr. la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" din Pitești), pentru sprijinul tehnic acordat. Mențiuni speciale merită soția mea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
românesc [2002], comunicare reprodusa în vol. Academicianul Silviu Berejan: Biobibliografie [secțiunea Studii inedite ale Acad. S. Berejan din ultimii ani] (alcătuitori: Maria Fotescu și Elenă Scurtu; redactor coordonator: Gheorghe Popa; redactor responsabil: Elenă Harconița), Universitatea de Stat "Al. Russo" din Bălti, CEUSM, 2005, pp. 179-191. Brâncuș (ed.) 1972 = B.P. Hașdeu [interpretat de: Lazăr Șăineanu, N.I. Apostolescu et alii], Antologie stabilită și îngrijita de Grigore Brâncuș, Editura Eminescu, București, 1972. Brâncuș 1988 = Grigore Brâncuș, Studiu introductiv, în B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
adăugat apoi, întrucat descoperise că se înrudea cu Petriceicu Vodă (cu care strămoșii săi se retrăseseră cândva în Polonia). Formă originară a numelui trebuie să fi fost Hâjdău, după cum o dovedesc numele unor localități: Hâjdău din Hotin și Hâjdieni, din Bălti și Orhei (vezi Poghirc, 1968, pp. 53-55). Undeva (vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 109), savantul încearcă să ofere că explicație (probabilă) a numelui său un etimon slav semnificând 'meșter'. 2 Mai toate informațiile biobibliografice care urmeaza sunt extrase, în mod
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vid. Se opri în loc jenat și-și îndreptă spatele de o încovoiere imaginară: deși perfect vertical, se descoperea chircit la marginea umbroasă a femeii, cu ochii în pământ, cerșind cu nerușinare pietrăria ei prețioasă. În curbura întinsă implorator către ea bălteau străveziu toate lucrurile jinduite rămase lui deocamdată neatinse. Îl neliniști până la panică acea apariție mizeră în formă de mână provenind din lăuntru-i, căreia el, Ian Rechner, arhitectul reușitei personale și cetățean de vază al unui regat respectabil, nu-i era
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu bricheta coada mârțoagei de paie, strigă din toți rărunchii: „Pă ei, Milucă, fă-i praf!”. De cine se alege încă o dată praful nu mai contează, atâta vreme cât dna Petre are pe cine da vina pentru „mlaștina de indulgență” în care băltește azi țărișoara. „Profundă” ori doar „pitorească”, România este psihanalizată de către dna Petre cu morgă de Hannah Arendt, ambiții de Indira Gandhi și stofă de Ana Pauker. Finis coronat opus, dna Petre strigă „săriți, Securitatea!” din chiar ziarul unui fost informator
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
era cea mai potrivită. Fiind pe vale, când ploua mai abundent, toată apa de pe coasta noastră se scurgea la ea și la ceilalți vecini, în livezi și grădini. Astfel, pânza freatică numai putea înghiți un asemenea volum de apă și băltea la suprafață. Nenorocirea era că nu ocolea nici fântâna. Ea se umplea "ochi" (până sus) cu apă. Devenind tulbure, apa nu putea fi consumată la bucătărie și uneori o refuzau și animalele, ce le aveau pe lângă gospodărie. Ca buni agricultori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]