1,589 matches
-
decât cele din vechile povești, se pregătea să sfâșie întreaga populație, fără nici o discriminare. De spaimă, toată suflarea, de la fașă la barbă albă, năvăli la gardul solid, construit din tulpini de floarea soarelui, care împrejmuia, precum un zid de cetate, bătătura gospodarului. Priveau ca hipnotizați cum teribila bestie, așezată într-un colț, se pregătea de atac. Ochii roșii, botul însângerat și sunetele cumplite pe care le scotea dădeau fiori de moarte privitorilor. Câteva fete, mai slabe de țâțână, lepădară. Bărbații, urmași
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care îl ducea cu cotiga la colectiv. Ei doi mai fac gălăgie prin curte
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
am să zbor!”. Paradoxal era că nimeni nu-l credea și nu îl lua în serios, nici măcar familia lui care făceau glume pe seama lui. De pildă tatăl lui îi spunea: Măi Aurele, tu vei zbura când va zbura porcul din bătătura noastră. În ciuda neîncrederii și a piedicilor puse de unii sau de alții, Aurel Vlaicu reușește să zboare cu primul avion construit de el în România, la 17 iunie 2010. Totuși, cum se poate explica sau ce reprezintă dorința de a
ZBORUL – O POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349788_a_351117]
-
Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Seceriș E noapte,nu se-ngană zorii,în depărtare cântă un cocos. Privește-ngândurat țăranul norii,se roaga,azi să fie timp frumos. Trage cu sete din țigară,aruncă mucu’n bătătura, Se-ntinde,scăpa două vânturi,și-i da la câine o-mbucătură. Dădu cu ochii de muiere,ce se-nchina spre răsărit, Îi trase una peste feșe,să vadă dacă s-a trezit. Într-o clipita-s treji cu toții,doar
SECERIS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349903_a_351232]
-
Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
anul de ucenicie, unde muncea opt ore într-un atelier de pe bulevardul Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea, de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile, de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
iubește Tu , scoală din mormânt! Că lângă tine-om sta! Și Ștefan ,cum te rabdă inima-n piept să taci? Trezește-te și scoate-i din moarte pe săraci! Dau mâna cu stihia că nu mai pot răbda Să n-aibă-n bătătură nici ce bea , nici mânca... Că birurile-s grele și se tot înmulțesc Impozit la impozit , c-așa este firesc Să scoatem țara asta din criza infernală Ei cu conturi în bancă, iar noi cu burta goală... Se tânguie copacii
ŞI LACRIMA-I VÂNDUTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348091_a_349420]
-
Iar eu, zdronc, m-am întins cît eram de mare, sau... de mică, julindu-mi genunchiul. Mamare-l certa pe tatamare, tatamare mă dojenea pe mine. Eu mă gândeam că m-am speriat degeaba. Grivei a fugit și el prin bătătură, îngrozit de hărmălaia iscată. - Of, Doamne, ia-mă pe mine! Se bocea mamare în timp ce-mi obloja rana. Uite, își rupsă fata genunchiul, ce-o zice Victor, că ne-a dat fata și nu am avut grijă de ea
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
Astfel, în această zi, pentru a alunga frigul și a scoate căldură din pământ, copii sunt puși să bată pământul cu betele sau ciomege și să strige: „Intra frig și ieși căldură, să se facă vreme bună, pe la noi pe bătătura!”. Această practică o întâlnim, mai mult, în Oltenia și Muntenia. Focul purificării Focul purificării este legat de efectuarea unor practici precreștine, specifice începutului noului an agrar: aprinderea focurilor, purificarea gospodăriilor, pregătirea alimentelor rituale, prevederea vremii, acțiuni de pomenire a morților
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
un ban și prinde bine!” și asta a fost o înțelegere între ei ca sătenii să vină și a doua zi la nuntă, că nu strică un dar în plus. Mama, din ziua aceea blestemată nu i-a mai călcat bătătura lui Străgălie... Și, cum spuneam, putem să tragem concluzia că drama devine după năpastă și comedie. - N-am ce zice, Enescule, ești un povestitor de talia lui Creangă, îl laudă doamna inspectoare Ștrengaru. - De unde știți dumneavoastră că îl chema Creangă
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
faptul că ochii lupului, nu străluceau ca atunci când își urmărea prada, ci priveau fix... în adâncul pădurii. În noaptea aceea, bunicul a reușit să împuște Lupul Sur pe care l-a adus în sat cu carul, așezându-l, apoi, în bătătura casei, pe o capră de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
mai puține, Uluit că nici picioarele nu-l mai pot ține, Dorea numai un pic cu ea să vorbească, Chiar de chitic izbutea doar s-o iubească... Disperat s-a cufundat tare în băutură, Multi motani îl băteau acum pe bătătura, Nu mai speră, mândrie nu mai avea deloc, Si devie așa atlet și cam pe la mijloc.. Credea profund că norocul îi scapără, Râul ce-i venea și potopul ce i se cațără Pe el, dar iată că ea Unică l-
MOTANUL ÎNCĂLŢAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365940_a_367269]
-
am întrebat De sunt sau nu fericele bărbat - Când nu ți-e foame, ești ca săturat. * Unii întorc lumea pe dos Ca să-și găsească-acel prinos - Și rezultatul li-i un drum cu dus-întors. * La mine iată cum e fericirea: În bătătura mea, ridic privirea - Și, hop, pe poartă-mi intră împlinirea. * De vreți și voi un Eros, cu săgeata, Nu ferecați pe dinăuntru poarta - Și-n scârțâit ușor, vă va surâde soarta. Referință Bibliografică: NU FERECAȚI PE DINĂUNTRU POARTA / Gheorghe Pârlea
NU FERECAŢI PE DINĂUNTRU POARTA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365972_a_367301]
-
entrata. Che odio contagioso ha cinto îl terreno da gioco? I bimbi în fasce sono adulți E sputano la rabbia dallo scooter che Ronza come un grillo con le elitre consumate dalla stradă. EXPERIMENTAL Dacă degetele mele nu ar avea bătături de creion, Aș reuși să redau locul acesta perfect sincronizat Cu sonatele lui Chopen. O saptămână întreaga am umblat în paltonul vechi Și am uitat să-i deschid ușa postașului. Luni dimineața devreme, La marginea bucății de pâine unsa cu
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
că le-ar fi îndemânatică și i s-ar potrivi ca să le pună-n pagina zilei, să le isprăvească cum o știi, fără cusur și fără amânare... „O clipă, o clipă numai!” și resemnată la câte nu-i prididesc în bătătură, își urmează calea de demult a chemărilor sale. Pologul nesiripit, pe alocuri neîntors și vipia grea a amiezii uscate gata să se instaleze... oh, vară buimacă și fără umbre prelungi pe țarina de fâneață, departe de liziera de brazi și
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
acasă, ungurii stau mai mult fugiți, și i-a dărâmat soba, zicea că ei nu-i trebuie sobă că sângele ei e cald și așa, a pus apoi o căldare mare pe foc și i-a adunat toate găinile de pe bătătură și le-a fiert cu fulgi cu tot...și când a venit soru-sa, a frânt-o în bătaie, de-atunci a început să umble despuiată, înfășurată într-o pânză albă și spune la toată lumea că ea este Isus Hristos. , Într-o
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
frumos care se sfârșise acolo, odată cu ultimul acord muzical. Dar nu a fost așa. A căutat-o din nou. Când a strigat-o la portiță, nu avea nimic special îmbrăcat pe ea, doar hainele simple în care făcea treabă pe bătătură, îi era și rușine să iasă la el. Dar și-a făcut curaj rupând din grădiniță unul din trandafirii preferați ai mamei ei și prinzândusi-l în păr a deschis poarta râzând, învăluită în mirosul lui suav. Așa a început povestea
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
anul de ucenicie, unde muncea opt ore într-un atelier de pe bulevardul Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea, de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile, de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
sale, demonstrându-ne că nu a uitat de unde a plecat. “Dacă vatra focului ar putea să vorbească, ai fi uimit de câte știe! Este locul care cunoaște cel mai bine viața tuturor generațiilor de oameni ce au trăit într-o bătătura.”(...) “În cunie, la vatră focului, am stat de multe ori de vorbă cu mama și mi-am golit sufletul de griji, de necazuri, de doruri. În alt loc n-aș fi fost în stare să vorbesc despre tainele mele.” Românul
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
Acasa > Strofe > Creatie > INSOMNIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013 Toate Articolele Autorului sting opaițe, cântă gaițe și nu-mi tace bătătura gem himerele în straițe da-le-aș da, din nou de-a dura, în pustiu și pe paragini să mă și voi țineți minte pentru frica de cartagini și de golul din cuvinte; dar degeaba-i largă pusta când pustia
INSOMNIE de ION UNTARU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351784_a_353113]