968 matches
-
mate. Un caz cu totul unic a rămas în mintea mea un prof din facultate...tot înainte de ieșirea la pensie. Puteam să dăm acel examen cu el sau, în sesiunea următoare, cu cel care-i prelua postul. Știindu-l un bătrânel exigent, cam toți ne-am eschivat să ne înscriem la examenul cu el...așa că, ne-a luat, pe fiecare în parte, să ne convingă să venim. “Nu pot, domn' profesor ... din respect nu pot. Nu am timpul fizic necesar pregătirii
DASCĂLI ŞI DASCĂLI... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364670_a_365999]
-
lăsat-o demult, dar n-a facut-o pentru binele copiilor. Am primit de curând un banc pe email. La prima citire pare sinistru. Dar eu îl consider colosal. Pentru ca duce la extrem argumentația de mai sus - binele copiilor. “Doi bătrânei merg la tribunal să divorțeze. Judecătorul îi întreabă: - De câți ani sunteți căsătoriți ? Cei doi se uită unul la altul, fac socoteli pe degete și răspund: - De 92 ani. - Și de cât timp nu vă mai înțelegeți ? Aceeași mimică: - De
DESPRE SACRIFICII PĂRINTEŞTI de DAN NOREA în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349539_a_350868]
-
stat de vorbă și cu niște cetățeni flamanzi mai moderați : „Nu mă pasionează politica și nu am ambiții de vreun fel, dar Barth Wawier are dreptate, numai că nu este acum momentul potrivit pentru despărțire’’ - ne spune domnul Kuhn, un bătrânel ieșit de curând la pensie. A lucrat la Uzinele Ford și este un foarte bun vorbitor de limba franceză și un susținător moderat al cauzei flamande. În schimb Alexander, căruia i-am renovat parțial casa, își rupe limba ca mai
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
îndreptăm, așadar, spre oază de literatură culinara autohtonă, un amestec indecent, picant sau dulce până la fad de ingrediente fără cultură certă, cerând dovadă adaptării corpului la mediul înșelător. Prima posibilitate ar fi trebuit ocolita. Pe un scaun din lemn, un bătrânel arab pictă vitrină magazinului pe care l-am bănuit proprietate personală. Doar că la început nu am înțeles, iar mai apoi am zâmbit cu nedumerire. „Care să fie motivul pentru care desenați pe Moș Crăciun înconjurat de zăpadă și de
CATEODATA LA SYDNEY NINGE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348596_a_349925]
-
toți au căzut deacord că era cea mai frumoasă inima pe care au văzut-o vreodată. Tânărul era foarte mândru de inimă lui și nu contenea să se laude singur cu ea. Cand deodată, de mulțime s-a apropiat un bătrânel și cu glas liniștit, el a rostit că pentru sine: "Și totuși, perfecțiunea inimii lui nu se compară cu frumusețea inimii mele." Oamenii din mulțimea strânsă în jurul tânărului au început să-și întoarcă privirile spre inima bătrânelului. Până și tânărul
POVESTEA INIMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344483_a_345812]
-
a apropiat un bătrânel și cu glas liniștit, el a rostit că pentru sine: "Și totuși, perfecțiunea inimii lui nu se compară cu frumusețea inimii mele." Oamenii din mulțimea strânsă în jurul tânărului au început să-și întoarcă privirile spre inima bătrânelului. Până și tânărul a fost curios să vadă inima ce îndrăznea să se compare cu inima lui. Era o inimă puternică, ale cărei bătăi ritmate se auzeau până departe. Dar era plină de cicatrici, locuri unde bucăți din ea fuseseră
POVESTEA INIMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344483_a_345812]
-
oamenii. Tânărul, după ce examinase atent inima bătrânului, și-a ridicat privirea și i-a spus râzând: Cred că glumești, moșule. Privește la inima mea, este perfectă, pe când a ta este toată rană, numai lacrimi și durere." Da, a spus blând bătrânelul. Inima ta arată perfect, dar nu mi-aș schimba niciodată inima cu inima ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inimă mea reprezintă o persoană căreia i-am dăruit dragostea mea - rup o bucată din inima mea și i-o dau
POVESTEA INIMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344483_a_345812]
-
ar putea ca într-o zi să se întoarcă la mine și să-mi umple locurile goale cu bucăți din inimile lor. Înțelegi acum dragul meu care este adevărata frumusețe a inimii!, a încheiat cu glas domol și zâmbet cald bătrânelul. Tânărul a rămas tăcut, deoparte, cu obrazul scăldat în lacrimi. S-a apropiat apoi timid de bătrânel, a rupt o bucată din inima lui perfectă și i-a intins-o cu mâini tremurânde. Bătrânul i-a primit bucată pe care
POVESTEA INIMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344483_a_345812]
-
cu bucăți din inimile lor. Înțelegi acum dragul meu care este adevărata frumusețe a inimii!, a încheiat cu glas domol și zâmbet cald bătrânelul. Tânărul a rămas tăcut, deoparte, cu obrazul scăldat în lacrimi. S-a apropiat apoi timid de bătrânel, a rupt o bucată din inima lui perfectă și i-a intins-o cu mâini tremurânde. Bătrânul i-a primit bucată pe care a pus-o în inima lui, a rupt apoi o bucată din inimă brăzdata de cicatrici și
POVESTEA INIMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344483_a_345812]
-
tânărului, se potrivea dar nu perfect, pentru că marginile erau cam colțuroase. Tânărul și-a privit inima care nu mai era perfectă dar care acum era mai frumoasă că niciodată fiindcă în inima cândva perfectă, pulsa de acum dragoste din inimă bătrânelului. Cei doi s-au îmbrățișat, și-au zâmbit și-au pornit împreună la drum. Cât de trist trebuie să fie să mergi pe calea vieții cu o inimă întreaga în piept, cu o inimă perfectă dar lipsită de frumusețe....... Inima
POVESTEA INIMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344483_a_345812]
-
doi oameni. Aveau o mie de ani și erau singuri. De multe ori ieșeau din coliba lor și ascultau trilul păsărelelor, priveau hora și ascultau la chiuitul oamenilor, al îngerilor și al animalelor. Îi chemau Maria și Ion. Erau doi bătrânei care țineau foarte mult unul la celălalt. Aveau amândoi părul alb și fețe blânde. Maria era îmbrăcată într-o rochie albă, brodată cu lalele. Pe cap purta o basma înflorată. Ion era îmbrăcat și el într-o cămașă albă, cu
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
îndeplinea dorința celor doi, va fi unul din puii lui dragi. Și astfel, Îngerul barză zbură înapoi spre Țara Lalelelor. Aripile i se frângeau în zbor, nu mai simțea același elan cu care zburase să le îndeplinească dorința celor doi bătrânei, fiindcă îndoiala ce o avea acum în ființa lui, la gândul că se va despărți de unul din puii săi, îi umbrea bucuria de a-i ajuta. Ajungănd în Țara Lalelelor, zbură direct spre Maria și Ion, care își îndreptaseră
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
ani până la sută. Cuvintele, dar și timbrul vocii au atras multe priviri curioase. Parcă rușinate pentru neatenție, câteva persoane s-au ridicat numaidecât să-i ofere locul. Astfel am avut ocazia să stau față în față cu el. Era un bătrânel cu ochi vioi, simpatic, ajuns puținel la trup odată cu trecerea anilor, motiv pentru care putea fi confundat cu un copil. Sânt tinăr, mai am trei ani pân' la sută! a repetat el ca pe o glumă. Așa e că sunteți
SUNT TÂNĂR, MAI AM TREI ANI PÂN LA SUTĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347701_a_349030]
-
plimbăreți de pe aleile parcului, încercând în același timp o eliberare de energiile negative acumulate peste zi. Ațipise. Brusc a tresărit, a deschis ochii și primul lucru care l-a frapat pe Remus a fost semiîntunericul care îl înconjura. Al doilea, bătrânelul astenic, cu barbă albă de lângă el. Când apucase să se așeze ? Și de ce a ales tocmai banca pe care el stătea, când erau atâtea bănci goale primprejur ? Cu toate astea, simțea ceva extrem de familiar în privirea bătrânului, care îl ațintea
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
Da’ cu o mașină mică ar fi fost mai bine, maică, a zis bătrâna doamnă, fără să se adreseze cuiva anume. - Lasă, vezi de treabă! Ar fi costat mult aia mică, mamă, a intervenit o altă femeie de pe scaunul din dreapta bătrânei, dând din mână a pagubă. Ajungem repede, s-a simțit ea obligată să aducă puțină alinare, când a văzut mișcarea de nemulțumire a mâinii care strângea în neștire batista mototolită. - ...De, maică... dacă n-or fi bani nici în casa
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
lipsa unei vieți active, a unui serviciu, a muncii în general cu care erau obișnuiți în țară, necunoașterea limbii engleze au fost handicapuri greu de trecut și de tineri dar alminteri pentru bătrâni de vârsta a treia. În anul 2005 bătrâneii mei, impulsionați de copiii lor din America s-au dus în țară să vândă și ce le-a mai rămas pe acolo, adică apartamentul în care nici nu prea apucase să locuiască urmând a se întoarce cu banii în America
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
era izolată la marginea unei păduri, ne locuită de zeci de ani și care uneori avea “ vizitatori “nocturni. Casă ne având încălzire și nici aer condiționat făcea că vară temperatura acolo să se ridice uneori până la 90 grade f. Iarnă, bătrâneii mei dormeau jos pe cârpet, îmbrăcați, cu căciuli pe cap, cu ciorapi de lâna pe picioare și cerul le era invalitoarea. Datorită condițiilor deosebit de grele, datorită supărării care ia cuprins, a stresului puternic la care au fost supuși în acea
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
ce-i primeau erau mici ( 100 dolari pe saptamana ). Dar ei nu s-au descurajat, au muncit cu râvna, apreciați fiind de Compania "mama" la controalele efectuate, cu calificativul scris de foarte bine. Văzând că nu se ajung cu banii, bătrâneii mei,după aproape un an de muncă au avut curajul să ceară “patroanei”I.N. mărirea retribuției cu 25 dolari pe săptămână. “Patroana”temându-se să nu rămână fără oameni la curățenie a fost deacord cu această cerere. Dar minunea nu
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
această cerere. Dar minunea nu a ținut nici două luni de zile, pentru că “patroana”I.N. cu viclenie și prin ascuns și-a găsit o tânără româncă care a fost deacord să lucreze și cu 100 de dolari pe saptamana iar bătrâneii mei au fost dați afară fără preaviz fără nici un motiv. Au fost deposedați de cheile de la clinica într-un mod ciudat și foarte urât, ceeace mă face să spun că această femeie este lipsită de bunele maniere. Și în acest
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
spanioli e totuși departe de falsa viziune pe care am avut-o până acum, imaginându-ne-o sălbatică și ... grotescă. Cu totul alta trebuie să fi fost situația acum 40.000 de ani, când își făceau apariția pe pereții peșterilor bătrânei Europe primele picturi rupestre. Spania subpământeană ne răsfață de-a dreptul cu abundența de descoperiri care continuă să apară an de an, cum este peștera Nerja, cu desene vechi din vremea omului de Cro-Magnon, care este una dintre cele mai
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
tocănița de ceapă cu pasăre, varza și cartofii și așa mai departe. Carnea de porc sau vită se găsește mai rar, nu este măcelărie să te poți aproviziona. Eu mai mergeam la oraș și cumpăram de la hală pește și carne. Bătrânei îi aduceau copii, mai ales fiul, că doar conduce un ditamai restaurantul. O vizitează săptămânal câte unul dintre ei. În timp ce coborau treptele magazinului, s-au oprit la telefonul public să o sune pe Maria. Încă era la vilă. I-a
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
se auzi o voce timidă de după un panou, vă rog, nu vă speriați ! Chiar nu sunt nebun. - Cine ești? am întrebat. Și unde te afli? Nu te văd! - Sunt cel de pe afiș! Priviți! Am cercetat cu atenție afișul decolorat. Un bătrânel simpatic, cu părul alb, stufos și o figură comică (Einstein, vorba lui Adin), îmbrăcat într-un halat alb, impecabil, ne privea din spatele unor ochelari uriași, cu un zâmbet larg, dar cam șotios. Deasupra lui scria cu litere de-o șchioapă
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
cu pielea lucioasă, perfect întinsă pe crupele puternice, cărora le jucau mușchii, parcă abia așteptând să stârnească uimire prin etalarea forței lor, ci doar doi căluți mărunței, de culoare șargă și care trăgeau căruța fără a se grăbi, ca doi bătrânei pedanți ieșiți la plimbare, fornăind pe nări din când în când și plesnindu-și fără convingere crupele cu coada. Adulții schimbau puține vorbe între ei, preferând să rămână adânciți în gândurile lor. Sprijinită de marginea de lemn abia dată la
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
Revoltată, una dintre ele i-a strigat lui Marian: - Lasă, dom’le, copilul în pace, ce ai cu el? Fir-ar ai dracului și ăștia de la primărie - au pus curva asta aici! Martor la scenă de pe o bancă alăturată, un bătrânel elegant i-a șoptit atunci colegului de lângă el: - Iată un viitor mare critic de artă! Câți ani are domnule copilul ăsta isteț?, l-a întrebat apoi tare pe Marian, întorcându-se spre el. - Pe 21 septembrie face trei ani, i-
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
domnule copilul ăsta isteț?, l-a întrebat apoi tare pe Marian, întorcându-se spre el. - Pe 21 septembrie face trei ani, i-a răspuns tatăl. - Mulți înainte, să vă trăiască și să vă bucurați de el!, i-a urat amabil bătrânelul. - Vă mulțumesc domnule!, i-a răspuns Marian. - Dar de ce vorbește moldovenește?, l-a mai întrebat bătrânelul. - Vorbește așa pentru că a fost crescut de soacră-mea, la Hârlău. - A, da? Frumos!... Marian nu i-a mai răspuns bătrânelului - nu știa cum
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]