707 matches
-
București, 1999; Legenda, București, 1995; Mitul și literatura, București, 1995; Petre Georgescu Delafras, București, 1999. Culegeri: Folclor din Dâmbovița, București, 1981 (în colaborare cu Octav Păun); Legende populare românești, postfața edit., București, 1983 (în colaborare cu Octav Păun); Basme, cântece bătrânești și doine, București, 1989 (în colaborare cu Octav Păun). Repere bibliografice: Al. Călinescu, Un studiu despre portretul literar, CRC, 1985, 32; Adrian Marino, Portret și autoportret, TR, 1986, 48; Eugen Simion, „Portretul literar”, RL, 1986, 39; Roxana Sorescu, Silviu Angelescu
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
Selim, Monique, 1998, Démarches ethnologiques au présent, L’Harmattan, Paris Amalvi, Christian, 1984, „Le 14 juillet: du Dies Irae à Jour de Fête”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: la Republique, Gallimard, Paris Amzulescu, Alexandru, 1986, Cântecul nostru bătrânesc, Minerva, București Ankarloo, Bengt; Clark, Stuart (coord.), 1999, Witchcraft and Magic in Europe: the Twentieth Century, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Apter, Andrew, 1983, „In Dispraise of the King: Ritual ’Against’ Rebellion in South-East Africa”, În Man, vol. 18, nr.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
îngr. și introd. Constantin Zamfir, București, 1972; Alexiu Viciu, Flori de câmp, îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976; Cântece populare de dragoste, îngr. și pref. E. V. Junghietu, Chișinău, 1977; Florin Bucescu, Silvia Ciubotaru, Viorel Bârleanu, „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și jocuri din ținutul Rădăuților, Iași, 1979; Antologie de lirică populară românească, îngr. și introd. de Ligia Bârgu-Georgescu, București, 1980; Gheorghe Gh. Pop, Folclor muzical din Maramureș, Baia Mare, 1982; Al. Voevidca, Cântece populare din Bucovina, îngr. Vasile
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
unui mediu realist, o imagină aproape legendară, a unor vremi de poetică patriarhalitate, cu oameni înțelepți chiar dacă au trecut prin iadurile juniei sau, poate, tocmai de aceea, și totul scris cu reținere și eleganță, într-un stil calm, de cântec bătrânesc, păstrat tot timpul la o nobilă altitudine. PERPESSICIUS SCRIERI: Copil din flori, București, 1898; Poet-poetă, pref. Grigore Pișculescu, București, 1898; Spre Roma, București, 1911; Vinul de viață lungă, București, 1931; Fecior de slugă, București, [1932]; Pentr-un petec de negreață
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
1889 și 1890, de la lăutarul Vichentie Micu, mai multe balade, pe care le-a reunit în volumul Balade poporale, apărut la Caransebeș în 1899. Parte dintre aceste balade C. le publicase în câteva numere din ziarul „Tribuna” de la Sibiu. Cântecele bătrânești culese sunt transcrise cu deosebită grijă de a respecta întocmai textul obținut de la informator. Însă, din dorința de a le face mai accesibile, culegătorul a preferat să renunțe la particularitățile fonetice ale graiului bănățean. Cântecelor vechi, C. le recunoaște nu
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
Cântecelor vechi, C. le recunoaște nu numai o valoare poetică, ci și una lingvistică. Din prefață se rețin câteva detalii asupra împrejurărilor în care s-au cules baladele, a ocaziilor în care acestea se cântă, precum și observații privind melodiile cântecelor bătrânești, formulele lor finale, reacția ascultătorilor. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
cu sprijinul unor personaje ajutătoare (adjuvanți), ființe umane sau animale dotate cu însușiri supranaturale. Dimensiunea, amploarea epică diferențiază b. de alte specii ale prozei populare, precum legenda, snoava și povestirea, și îl apropie de narațiunile populare în versuri cântate, cântece bătrânești sau balade, pe de o parte, și de romanul din literatura cultă, pe de altă parte. Apropierea de roman a fost menționată încă de B. P. Hasdeu și fixată într-o formulare memorabilă de G. Călinescu: „Basmul este un gen
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
pletele albe cu desăvârșire - Asemenea unui leu murind: Înmormântat de secoli în neagra vecinicie Și stins din mintea lumei cea rece și pustie, Înfășurat de slava-mi - simțeam că nu trăiesc {EminescuOpVIII 292} Decât numai în basmu și-n cântec bătrânesc, În mintea cea uitită a unor strănepoți Ce, spurii și nemernici, slăbiți și idioți, Făcea pe ciocoimea căzutului Fanar, Cu mintea cea vicleană, cu sufletul avar, M-am fost uitat din lume ca învechita veste Despre o vreme [care] demult
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
orb și plin de zile Care, scoțând căciula, o-ntinde după mile Și-apoi, șezând pe-o piatră ce stă-n mijloc de cale Și scârțiind din scripcă dulci sunete de jale, Spune la [cei ce nu văd], în cântec bătrânesc, Icoanele ce-n sufletu-i ca-n paraclis trăiesc; Trăiam în doina tristă[-a] voinicului din munte, În visul țărei drage, în stîncele-i cărunte, În rîurile-i cari spumînde din munți gem, Într-a colibei triste întunecos blăstăm. Pe când fanariotul, pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
L E ANA, MUȚI, BIBI, MĂTUȘA] [I] [ANA] Povestește chiar din capăt, să te văd daca o știi... [MUȚI] E! Achil și Agamemnon își spunea grobienii Și atunci bătrânul Nestor prinde-a spune la povești, Pe-amîndoi îi probozește cu cuvinte bătrânești. Împrejur stă toți elenii, stăteau preoții și regii, Iară Nestor ține una... știi mata cumu-s moșnegii. Iar Achil, pe Agamemnon suduindu-l, zice: "Cîne! Mi-i lua tu pe Brizeis, dar uitită nu-ți rămâne. Las' tu lasă, măi jupîne
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Maria, cu tartarhanul Tuktai și să dispuie bine și în 146 {EminescuOpXIV 147} favorul interesului romeic pe acest vecin, care nu-i venea la îndemînă și care acuma deveni ginerile său. Pe vremea aceea mai stăpânea încă în mijlocul vrâstei sale bătrânești hanul Nogas, tot întreprinzător și tot plin de curaj, și, cu toate poticnirile de până acum, el arăta o hărnicie vie asemenea acelui șarpe care, zdrobit de lovituri, tot [î]și dovedește viața sa trainică în estremitățile sale cele mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Revista de Etnografie și Folclor, nr. 2, 1979, pp. 197-204. „Baterea stâlpului [în centrul noii așezări] echivala cu situarea și determi narea așezării în cosmos, pornind de la un punct fix de iradiațiune” (ibidem, p. 199). 115. Cristea Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 47. 116. În același secol al XVII-lea se găsește o formă similară a legen- dei (conținând motivul apocrif : Diavolul încearcă să-l împiedice pe Noe să edifice arca), într-un manuscris
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în ziua sorocită jude- cății” (91, p. 192). Dar anume în privința paltinului și anume în privința rolurilor pe care bănuim că le juca în vechime („de inițiere”, „de învestire”) trebuie făcut din nou apel la textele folclorice. într-un vechi cântec bătrânesc (Trei crai) - cu șase variante cunoscute, culese în jurul anului 1900 din Banat, Oltenia și Muntenia (36, pp. 125-165) - este descris un adevărat „turnir cavaleresc”. Este o confruntare în probe voinicești între mai mulți pretendenți la rangul de „domn”. Confruntarea protagoniștilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la poalele copacului consacrat, sufletul lui găsește cu ușurință „scara-copac” pe care se urcă la cer (vezi infra, subcapitolul „Paltinul funerar”). Uneori, el este chiar îngro pat la rădăcina unui „păr mare rotat”, precum haiducul Stoian, într-un vechi cântec bătrânesc : Iote pe Stoian că-l lua, Mi-l ducea de-l îngropa La un păr mare rotat, Acolo-i locu’ crăpat (60, p. 234). La 25 mai 1856, Vasile Alecsandri și câțiva prieteni (Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Costache Hurmuzachi ș.a.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de care Brâncoveanu a refuzat să se dezică), fie că avem aici de-a face cu încă o supraviețuire a ritualului de omorâre 167Dendromitologie românească. Paltinul (jupuire) a domnitorului „la paltin”, așa cum am văzut că se întâmplă lucrurile în cântecul bătrânesc tip Trei crai (34, p. 427). În orice caz, nu pare să fie vorba de o „intervenție” din partea lui Alecsandri. Într-o notă de subsol, poetul amintește că, potrivit Cronicii românilor a lui Gh. Șincai, Brâncoveanu a fost decapitat, iar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cartea de debut, sunt croite, în culori de pastel, pe o dimensiune retro. „Icoanele” de altădată, din satul copilăriei, își exercită apelul imperios. Prin „amintirile de fum” se întrezăresc, în tihna lor patriarhală și în ritmica eternă a anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Mai bine structurată decât „Șezătoarea” de la Fălticeni, revista sistematizează diversele creații populare în rubrici precum „Povești”, „Povestiri și legende”, „Botanică populară”, „Datine și credințe”, „Orații”, „Colinde”, „Plugușoare”, „Cântece de stea”, „Cântece bătrânești”, „Vorbe adânci”, „O seamă de cuvinte” ș.a. Domină textele din sudul Moldovei, din Oltenia și Muntenia, rubrica cea mai bine alimentată fiind cea dedicată cântecelor. Rubrica de recenzii și cea de polemici sunt întreținute de redactorul revistei. Apreciată de Titu
ION CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
în documente scrise în limbi străine) fiind, de asemenea, tipărit. În seria „Caietele Arhivei de folclor a Moldovei și Bucovinei” s-au realizat, începând cu 1979, 11 volume, cuprinzând studii și antologii referitoare la specii folclorice precum balada, colinda, cântecul bătrânesc ori la specificul unor zone și obiceiuri. În 1979 a apărut Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, lucrare de referință în domeniu, care cuprinde 1311 articole privitoare la autori, traducători, cronicari, copiști, folcloriști, specii folclorice, opere anonime, reviste și
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
două până la cinci versuri, cel mai adesea rimate. Mai puțin răspândite, cele în proză (g. asupra relațiilor de familie, g.-anecdotă, g.-povestire) cunosc dezvoltări ample. În acest caz, g. cuprinde scheme poetice similare cu cele din basm, din cântecul bătrânesc sau din descântec. Alteori, prin diverse transformări, poate ajunge recitativ în jocurile de copii sau frământătură de limbă. Procedeul cel mai uzitat în exprimarea enigmei este metafora. „Căciula mutului / în fundul pământului” sugerează plastic ciutura fântânii. Limbajul este adaptat tendinței acestei
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
anarhetip prin prisma lipsei explicației, pentru că, altfel, Înțeles ca anarhie... Pe mine mă sperie „glumițele” născute din jocuri de cuvinte și transpuse academic. Anarhia arhetipului! Văzând atâtea experimente ratate de acest fel, mă Îngrozesc instinctiv chestiile astea - Îmi plac lucrurile bătrânești... De exemplu, eu am Înțeles termenul ca „refuz al explicației”. Or, Înainte să refuzi explicația trebuie tocmai să cunoști mecanismul explicativ. Pasul Înainte, ca să folosesc un exemplu de natură textuală, este să iei textul și să te scufunzi În imaginarul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului bătrânesc, Balladák földjén. Válogatott tanulmányok, cikkek [Pe pământul baladelor. Culegere de cercetări cu privire la balada populară] (1977), un capitol aparte este rezervat cercetărilor comparate. F. prezintă unele aspecte ale pătrunderii în folclorul maghiar a unor motive folclorice românești: variante ale Mioriței, variantele
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 177-182; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 19-24; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 254-258; C. Sandu- Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 135-150; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 424-430. Repere bibliografice: A. I. Odobescu, Scrieri literare și istorice, II, București, 1887, 499-516; Lazăr Șăineanu, Legenda Meșterului Manole la grecii moderni, CL, 1888, 8; Tudor Pamfile, Mitologie românească, I, București, 1906, 248-258; Petre Caraman, Considerații critice asupra genezei
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Beiuș, 1937; Dorea, istețul Drăgăneștilor, București, 1937; Avram Iancu și ungurii (1848), București, f.a.; Balade și legende, București, 1937; Craiul pruncilor, București, f.a.; O sută de frați și o sută de surori, București, 1938; Cei doi grofi, București, 1938; Strigături bătrânești, București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.; Descântec de Marin, București, f.a.; Descântec de matrice cu ceas rău, București, f.a.; Descântec de deochiat (potcă
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]