384 matches
-
înapoi. Primit pe chestorul și prefectul Poliției din Genova. Ora 12½ marchizul Durazzo cu soția și nora la dejun, până la ora 2. Plecat cu Elisabeta la Genova, însoțiți doar de Bamberg. Mers pe Riviera de Levante, spre Nervi. Peisaj minunat. Băut ceai la Bamberg. Ora 7 înapoi la Sestri. Invitat pe Rodonaki, consulul român, și pe fratele său, cu soțiile. Seara cu Bamberg până la ora 11. Luni, 2 aprilie/21 martie Aer umed. Ora 9 promenadă cu Elisabeta. Venit E. Solms
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
La masă invitat chestorul din Genova etc. Ora 1½ plecat cu Bamberg la Genova. Vizitat bisericile St. Anunziata, Lorenzo (domul) și Ambrogio. Vizitat Palazzo Rosso, cu galerie, al marchizei Brignolo-Salo. I-am scris ducesei Galliera în oraș. În grădina publică. Băut ceai la Bamberg, apoi cu el la Villa Spinola, acolo la ora 7, cinat. Miercuri, 4 aprilie/23 martie Vreme minunată. Elisabeta încă nu se simte prea bine. În grădină. Înainte de amiază scris. Ora 2 sosit Bălăceanu cu fiica sa
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
apoi vreme senină, foarte rece. Ora 11 pe jos la biserica parohială din Sestri, liturghie tăcută. Doamna Mavrogheni pleacă pentru câteva zile la Nisa. Ora 12½ dejunat singuri. După-amiaza plecat la Genova, la ducesa Galliero, marchiza Deferrari, născută Brignolo-Salo, acolo băut ceai. Rămas până la ora 6. Acolo marchizul Durazzo și Bamberg. Seara, la masă, Bamberg cu soția și fiica lui Ruscalla-Vegezzi cu soțul ei, inspector al căilor ferate la Alla Italia. Împreună până la ora 11. Vreme rece. Luni, 9 aprilie/28
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Italia). Duminică, 5 august/24 iulie Vreme minunată, nori. Ora 9 cu Elisabeta la biserică. Episcopul catolic citește o liturghie în casa lui Keresteny. La castel cu Stöhr. La dejun Câmpineanu, profesorul Dora din Neapole, Crețeanu și Manu etc. După-amiaza băut ceai la castel. Câmpineanu pleacă. Profesorul Dora face o promenadă cu noi și rămâne seara la masă. Persoană plăcută. Luni, 6 august/25 iulie Vreme minunată, foarte uscat. Ora 9 profesorul Dora, care pleacă la Pesta. La castel, unde lucrurile
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pavilionul de vânătoare, fără invitați. Elisabeta suferindă. Seara Davila la masă. Ceva ploaie, vânt dinspre nord. Marți, 7 august/26 iulie Ploios. La castel. Dejunat la mănăstire, invitat pe contele Almasy (Ungaria). Invitat pe primarul Brașovului. După-amiază la castel, acolo băut ceai. Seara Davila. Elisabeta foarte obosită. Miercuri, 8 august/27 iulie Vreme frumoasă, umed. La castel. Nimeni la dejun, în pavilionul de vânătoare. După-amiază cu Elisabeta, care nu se simte bine. La castel. Ploaie de furtună. Seara din nou senin
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
doar suita și principele Clary. Promenadă în grădină. Vizită la Georg, nu e acasă, regele Ferdinand al Portugaliei e în Dresda. Ora 5½ plecat cu Carola și Albert la Ponsberg, pe jos la ruine, unde ajungem la ora 7½. Acolo băut ceai, pe un frumos aer de furtună. Ora 9 pe jos la Pillnitz. Stat afară cu Carola și Albert până la ora 10½. Enorm de umed. Vineri, 12/24 august. Pillnitz-Viena. Ora 6 sculat, vreme mohorâtă. Venit Wilhelm Hohenzollern. Ora 7¼
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mulțumesc telegrafic împăratului, care e foarte mulțumit de primire. Ora 9¼ la teatru, bal în costume naționale, arhiducesa Stephanie și Elisabeta au îmbrăcat și ele costume. Enorm de aglomerat. Dansuri naționale, căldură enormă, rămas până la ora 10½. Orașul frumos iluminat. Băut ceai à quatre la Palat. Ora 11½ plecat la gara Târgoviște, trenul pleacă însă abia la ora 12. Acolo miniștrii, președinții Camerelor etc. Cerc, vorbit cu suita. Rămas-bun călduros, îmbrățișări. Gara frumos iluminată și decorată. Ora 12 plecarea. Ora 9
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și jumătate. Călare înapoi la Belgrad. Multă lume. Micii prinți cu trăsura. Ora 1 dejun militar cu toasturi. Ora 4 plecat cu regina la Topschidar. Văzut casa principelui Miloș. Parcul zoologic. De pe platou, priveliște frumoasă asupra Belgradului. Ora 5½ înapoi. Băut ceai la regină, care e fermecătoare. De față și regele Milan. Ora 7½ dineu, înainte de acesta îi dau regelui Ordinul Coroana României. De față miniștri și oameni de stat sârbi. Îi decorez pe membrii Curții, pe Garașanin etc. Ora 9½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu Elisabeta la gară, în trăsură deschisă, vânt puternic. Ora 6½ plecarea cu trenul special. Ora 9½ sosirea la București, la gară miniștrii etc. Brătianu e bolnav. Rosetti e pe patul de moarte. Moare la 10 minute după miezul nopții. Băut ceai cu Elisabeta. Ora 10½ în pat. Vremea rece încă nu a trecut. Luni, 8/20 aprilie Ziua mea de naștere, împlinesc 46 de ani. Ora 9 dejunat cu Elisabeta. Felicitări din partea Curții. Stöhr aici. Ora 11½ miniștrii, care vin
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
suita, acolo până la ora 3. Promenadă cu Wilhelm. Venit generalul W. Von Loё, comandant general al Corpului VIII de Armată, conversat. Plecat toți împreună cu el la Neu-Wied. În castelul lui Wilhelm văzut toate tablourile, care au fost restaurate de Hanno. Băut ceai. Vizitat biserica protestantă. Ora 7 la Nieder-Biber, unde se restaurează biserica romanică, dăruit 3 ferestre multicolore. Ora 8½ în Segenhaus, ceai până la ora 11. Frig. Luni, 10/22 iunie Ploaie torențială. Contramandat excursia la Westerwald. Ora 7¼ sculat. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Cu soacra mea. Ora 12½ la Monrepos pentru dejun. În pădure până la ora 2½. Toți împreună excursie la Brauerberg, Wilhelm ne conduce. Drum minunat prin Niederbiber și Oberbieber, pădure de fagi, pe un drum ingenios până la ruine, ora 5 acolo. Băut cafea, rămas o oră. Pe jos printr-o minunată pădure de fag din nou în vale, apoi plecat înapoi la Segenhaus. Ajuns la ora 8. Ora 8½ cinat. Seara Henenberg de la Frankfurt aici. Miercuri, 12/24 iunie. Plecarea din Neu-Wied
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Miercuri, 7/19 august Ora 6 dimineața în Cluj. Cafea. Noapte rece. Stöhr călătorește cu noi. Domnișoarele Romalo, Maiorescu și Șoimănescu. Ora 9 Oradea. Ploaie. Ora 2¼ sosirea în Pesta, noua gară ungară. Ne întâmpină contele Szapary, ministrul de finanțe. Băut cafea, stat 30 minute. Vorbit cu diferiți domni care ne-au întâmpinat. Pe noua linie prin Komaron, Raab, Bruck, spre Viena. Ținut urât, frig. În Bruck la ora 7, văzut pe arhiducele Friedrich la gară. Ora 8 sosirea în Gara
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
rămas culcată toată ziua, călătorie obositoare, mai ales în starea ei, care ne dă speranțe. Ora 10 în Cluj, apoi călătorit toată noaptea, până vineri dimineața la ora 6, când ajungem în Brașov. Vreme minunată, munții se văd foarte clar. Băut cafea. Sinaia Vineri, 13/24 septembrie Sosirea în Predeal. Acolo toți miniștrii, D. Ghica, N. Bibescu etc. Cu trenul special la Sinaia. Ora 7¾ sosirea aici, multă lume la gară, rece, dar frumos. Mers cu trăsura direct la castel. Dejunat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
iluminat electric. Seara biliard. Miercuri, 4 august/23 iulie Vreme minunată. Baie, promenadă. La lunch Candiano, care a devenit din nou adjutant. Ora 5 promenadă. Seara la ora 8½ soirée cu reprezentație teatrală, 75 persoane, până la ora 11¾. Joacă Manolescu. Băut ceai în curte. Seară minunată. Joi, 5 august/24 iulie Vreme frumoasă. Ora 7¼ baie, promenadă, scris. Venit Stöhr. După-amiaza biliard cu Candiano și Greceanu. Seara invitat pe Young. Biliard. Ploaie. Vineri, 6 august/25 iulie Ploaie și frig. Baie
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
fi înlocuit cu un aparat de desalinizare cu difuzie inversă acționat manual, astfel cum se descrie în paragraful 4.4.7.5, care poate produce o cantitate egală de apă potabilă în două zile; 20. un vas gradat, inoxidabil, pentru băut apă; 21. medicamente contra râului de mare, suficiente pentru 48 de ore, și câte un sac folosibil în caz de vomă, pentru fiecare persoană pe care pluta de salvare este autorizată să o transporte; 22. instrucțiuni privind supraviețuirea; 23. instrucțiuni
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]
-
gen și număr cu regentul substantival (pronominal): „El! luptătorul pentru libertate, să ajungă la bătrânețe subdirector a ce? a unui stabiliment oficial de robie - pușcăria locală!” (I.L. Caragiale, III, 203), „Din Vasilescu și Marmoroșblanc, amețiți după cât se pare de berea băută, (...) nu erau atenți la povestirea lui Gheorghe.” (M. Preda, M. Sg., I, 15), „... Caracterul simbolurilor, utilizate ritual, e de a fi necesitate.” (G. Călinescu, U.P., 236) Când atributul are dezvoltare propozițională, predicatul atributivei se acordă cu regentul în gen
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
executate de cadrul mediu de recuperare de salon sau de un membru al familiei; imediat ce pacientul cooperează, este solicitat să execute exerciții active în segmentele neafectate. Bolnavul va fi, de asemenea, solicitat să se autoservească cu extremitatea valida (spălat, mâncat, băut, pieptănat, îmbrăcat) deci mobilizare pasivă, activă asistată și apoi independența. Etapele sunt aceleași: ridicare, transfer în cărucior sau fotoliu, statul în picioare, mers; apoi, etapă de recuperare în compartimentul de kineziterapie și fizioterapie. Concomitent se trece la ergoterapie pentru deprinderea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
trebe să respecte moda, ci trebe să se mai încheie, nu doar să umble dezbrăcată (admit și-n petic să-și mai deie dar numai când o face lată!) deci încheierea iaca vine, (să-l enervez pe Vasiliu!), Cotnariul trebuie băut bine, (ca și muierea!) el e Viul, el e Principiul, Suveranul, tămăduiește și sfrenția, cel care bea Cotnari tot anul, pentru Crăciun îți dă și ția. MIRCEA IONESCU QUINTUS Cunoscutul epigramist și om politic de factură liberală, s-a născut
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sângele” lui este al acestei părți de țară Moldova. Pământul, soarele și o amenii care l-au slujit i-au pus un temeinic soclu coroanei sale - una de „domnitor peste vinuri” De aceea vinul de Cot nari se cere, cred, băut boierește, cu prieteni adevărați, ca o laică împărtășire aducătoare de gânduri nutrite numai din bine și din f rumos.” N. STEINHARDT Se naște la 29 iulie 1912 în comuna Pantelimon de lângă București, Nicu-Aurelian Steinhardt, într o familie evreiască. Tatăl său
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
totuși am greșit cu ceva, îmi cer scuze, era un caz de urgență”. N-am avut deloc sentimentul pericolului. Dar el se tot băga în mine și mă împingea în perete. Și mi-am dat seama că-i băut. Foarte băut. M-a călcat pe picior. Și atunci l-am prins de gât și i-am spus: „Dacă mă atingi, te bat de-ți sar ochii!”. S-a dus la masă și a început să mă întrebe: „Cine-i mă-ta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
de vin gustată pe îndelete, lăutarul din fruntea bandei își lăsa obrazul oacheș pe trupul viorii a mângâiere, în timp ce arcușul o făcea să zvonească glas de doină molcomă, glas de bucium grav și zguduitor sau tril de ciocârlie... Când vinul băut gospodărește de mușterii le încălzea sufletele, taraful isca cântece de joc, încât să asude podelele și să curgă țărâna din pod... Nu întâmplător am lăsat la urmă „Bolta Rece” sau „Universitas vinorum”, cum a fost supranumită mai târziu, și asta
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
traducere a fost realizată în cadrul proiectului de cercetare "Vigne, vin et alentours" coordonat de Catedra UNESCO "Culture et tradition du vin". CUVÂNT INAINTE Vinul se impune conștiinței noastre mai ales prin influența pe care o are asupra sensibilității noastre. Vinul băut devine astfel un subiect despre care se vorbește, o muză care dezleagă ... limbile... după cum credeau unii spectatori sceptici despre cei prezenți, în Ziua Cincizecimii, la Pogorârea Duhului Sfânt. Să sperăm că cititorii acestei traduceri despre vin nu ne vor suspecta
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sportive avizate și controlate, să respecte regulile stabilite pentru desfășurarea jocurilor, să primească și să accepte responsabilitățile date de profesor; • să anunțe imediat defecțiunile care apar la instalații și materiale sportive și care ar duce la accidentări; • să nu vină băut și drogat sau în stare de ebrietate la ore/activități sportive; • să păstreze ordinea și curățenia pe baza sportivă, în sala de sport, în vestiare și în grupurile sanitare; • să respecte personalul de îngrijire și întreținere al școlii; • să nu
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
o simțeam până la oase. Atunci am vrut să scriu o carte despre o lume pe care toți am uitat-o prea repede: Uniunea Sovietică. Este o carte despre o lume făcută din lozinci, lozinci ce ajunseseră să fie respirate, mâncate, băute, dormite. Disidenții au prezentat Occidentului o Uniune Sovietică stăpânită de teroare. Eu fac parte dintr-o generație neoprimată, nedusă în lagăre. Generația mea era rezultatul unei puternice și nemaipomenite manipulări. Personajul meu nu este un disident, el crede în Uniunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
nu suferă niciodată de constipație; *frunze de volbură (infuzie din 2 lingurițe la 250 ml apă clocotită care se bea dimineața, pe stomacul gol) având acțiune purgativă datorită conținutului În ramnoză, rezine și acid convolvulinic; *flori de soc (1 cană băută seara Înainte de culcare) cu efecte ușor laxative și calmante În constipațiile de natură nervoasă; *flori de porumbar, frunze de frasin și rădăcini de cicoare (luate separat) din care se prepară infuzii, băute câte 2-3 căni pe zi, dimineața și seara
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]