1,481 matches
-
gifted and exceptionally gifted boys”, Journal of Youth and Adolescence, 18, pp. 221-230. Amabile, T.M. (în curs de apariție),.... în M.A. Runco și R.S. Albert (eds.), Theories of creativity, Hampton, Cresskill, NJ [ediția a II-a, apărută în 2002]. Bacon, F. (1605), Advancement of learning, Oxford University Press, Oxford. Baer, J. (1995), „Generality of creativity across performance domains”, Creativity Research Journal, 4. Barron F, (1953), „Complexity-simplicity as a personality dimension”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 48, pp. 163-172. Barron
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
S.P., Treffinger, D.J. (1981), „Analysis of creative products: Review aud synthesis”, Journal of Creative Behavior, 15, pp. 158-178. Callahan, C.M. (1991), „The assessment of creativity”, în N. Colangelo și G.A. Davis (eds.), Handbook of gifted education (pp. 219-235), Allyn & Bacon, Boston. Cattell, R.B. (1963), „The personality and motivation of the researcher from measurements of contemporaries and from biography”, în C.W. Taylor și F. Barron (eds.), Scientific creativity: Its recognition and development (pp. 119-131), Wiley, New York. Cattell, R.B., Butcher, H.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
140 Total 282 100 Media: 165 Tabelul 13.2 Persoane alese din setul de informații al lui Cox (1926) Numele Gadul de celebritate al lui Cattell Valoarea corectată a IQ-ului Napoleon Bonaparte 1 145 (Arouet) Voltaire 2 190 Francis Bacon 3 180 J.W. Goethe 4 210 (cel mai mare) Martin Luther 5 170 Isaac Newton 7 190 George Washington 10 140 Michelangelo 15 180 Abraham Lincoln 23 150 Thomas Jefferson 49 160 W.A. Mozart 56 165 Charles Darwin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1993), Left-handed helpline, Dextral, Manchester. Piaget, J. (1965), The moral judgment of the child, Free Press, New York. Piechowski, M.J. (1991), „Emotional development and emotional giftedness”, în N. Colangelo și G.A. Davis (eds.), Handbook of gifted education (pp. 285-306), Allyn & Bacon, Boston. Richards, R. (1990), „Everyday creativity, eminent creativity, and health”, Creativity Research Journal, 3, pp. 300-326. Runco, M.A. (1991), Divergent thinking, Ablex, Norwood, NJ. Runco, M.A. (ed.) (1995), Problem finding, Ablex, Norwood, NJ Russ, S.W. (1993), Affect
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sens, Talleyrand atît de nimerit: „Graiul i-a fost dat omului ca să-și ascundă gîndirea”(?!) * „Dacă omul va Începe cu certitudinile, va sfîrși prin a se Îndoi: dar dacă va Începe cu Îndoielile, va sfîrși prin a avea certitudini.” (Fr. Bacon) Înțelepții cugetării spun Însă că „Îndoiala” ar trebui să Însoțească În permanență „certitudinile”, pentru a nu ne Înrobi unui singur mod de explicație, pentru a nu cădea tentației de a crede că poate exista un adevăr absolut: „Trebuie ca Îndoiala
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Însă descoperirea poate fi determinată, În mare măsură, de calitatea strategiei alese: „Dacă omul va Începe cu certitudinile, va sfîrși prin a se Îndoi, dar dacă se va mulțumi să Înceapă cu Îndoielile, va sfîrși prin a avea certitudini” (Fr. Bacon); „Numai dacă ne situăm În mod ideal În aceleași condiții În care s-a aflat cel ce a luat o anumită hotărîre, putem să judecăm dacă aceasta a fost morală sau imorală” (B. Croce). * „În fiecare știință este o parte
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ci să vorbești.” (A. Camus) Întra-adevăr, prin cuvinte bine meșteșugărite poți mai bine să-i ascunzi, de exemplu, o anumită intenție, atitudine sau trăire, decât prin tăcere! * „Nu poți să-i poruncești naturii decît pentru a i te supune.” (Fr. Bacon) Evident, marele filosof se gîndea la faptul că este o chestiune de bun-simț ca o ființă imperfectă, cum este omul, să nu Îndrăznească să intervină altfel decît cu respectul cuvenit față de natură, care ne oferă toate imperfecțiunile: „Geniul omenesc nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
egoismul” și „invidia” Întrec orice măsură. Acestora li se potrivește cugetarea lui Teofrast: „Cei răi nu se bucură atît de binele lor propriu, cît, mai ales, de răul altora”. „Răzbunîndu-te, te faci egalul adversarului; iertîndu-l, te arăți superior lui.” (Fr. Bacon) Mai mult chiar, „iertarea” poate aduce cu sine Îndreptarea celuilalt: recunoscînd că el este rău și că tu ești bun față de el, sînt șanse ca acesta să Înțeleagă, la un moment dat, că există și o altă cale, decît aceea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
binele” de moment din fapta cămătarului, cu binele din fapta celui care salvează pe cineva de la Înec). „Un om care se gîndește să se răzbune, Își ține deschisă propria rană, care altfel s-ar vindeca și s-ar Închide.” (Fr. Bacon) Altfel spus, păstrînd gîndul de răzbunare, păstrezi răul În tine, dar iertînd, Îți schimbi chimismul sufletesc. * „Nedreptatea este mai mare În vorbă, decît În lovitură.” (P. Syrus) Pentru că „vorba” angajează nivelul intelectual și moral din sistemul personalității, pe cînd „actul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai puțin de ea, deoarece ești tentat să-i găsești mai mult lipsuri, decît prilejuri de Împliniri sufletești. De aici, și recomandarea lui Horațiu: „Carpe diem” = să gustăm bucuriile fiecărei zile. * „Nimeni nu prosperă deodată, decît prin greșeala celorlalți.” (Fr. Bacon) Să nu ne iluzionăm, prin urmare, că succesul obținut la un moment dat este unul strict personal... * „Ia-ți o singură regulă odată pentru totdeauna, după care să trăiești, și după ea potrivește-ți Întreaga viață.” (L.A. Seneca) O astfel
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
loc fără martor.” (P. Syrus) CÎnd nu te dau alții de gol, te dai tu Însuți: „Dacă te prefaci uneori că nu știi ceea ce se crede că știi, altădată se va crede despre tine că știi ceea ce nu știi” (Fr. Bacon). * „Cu judecata care judecați, cu acea judecată veți fi și voi judecați.” (E. Matei, 27, 2) Conștiința individuală Își cîștigă o demnitate a sa numai În măsura În care Își dezvoltă un sentiment al răspunderii față de valorile umanității. * „Lucrurile valorează atît cît le
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
transformîndu-l Într-o obsesie generatoare nu numai de suferință interioară, ci și de dorință de răzbunare: „Un om care se gîndește să se răzbune Își ține deschisă propria sa rană, care altfel s-ar vindeca și s-ar Închide” (Fr. Bacon); „Cruzimea naște cruzime, și blîndețea blîndețe. Copiii cărora nu li se arată dragoste, ajung să nu mai iubească” (H. Spencer). * „Fiecare preferă să fie mai bun pentru sine, decît pentru altul.” (Terențiu) De aici, și dezamăgirea lui Vauvenargues: „Orice sacrificiu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai trece prin ce a susțin Scripturile; se fac încetișor niște pași și către o laicizare a gândirii. Boetius din Dacia îsecolul al XIII-lea) afirmă că filosofia contează ca disciplină independentă, fără obligația de a se supune teologiei. Roger Bacon îsecolul al XIII-lea) propune o știință experimentală. Dante îsec. XIII-XIV) și Marsile din Padova îsec. XIV-lea) preconizează despărțirea spiritualului de temporal. Desigur, această gândire rămâne idealistă, spiritualistă, creștină în fondul său. Forma presupune discuții în universități, expuneri comentate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Sade medieval. Secolul al XIII-lea și începutul secolului următor permit câtorva filosofi să obțină titluri de glorie! în tradiția filosofică și teologică, Sfântul Bonaventura trece drept doctorul serafic, Duns Scot - doctorul subtil, William of Occam - doctorul invincibil iar Roger Bacon doctorul admirabil ... S-ar putea spune despre Amaury din Bène că excelează, cu panteismul său amoral, ca doctor hedonist, că îndemnul la „reluarea individuală” - o idee a lui Ravachol de mai târziu - face din Willem Cornelisz din Anvers un remarcabil
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
neterminate de către autor în cursul vieții, cartea este închisă odată cu ultima suflare a lui Montaigne. Prietenii sunt de față: Florimond de Raemond, un istoric care-i succede la magistratură în Parlament, Pierre de Brach, poet și avocat din Bordeaux, Anthony Bacon, fratele viitorului cancelar, Pierre Charron, ecleziast, campion al Ligii cândva și moștenitor al blazonului lui Montaigne, autor al unui tratat Despre înțelepciune care plecând de la Eseuri, va face mult și pentru și contra reputației filosofului! Mai cheamă lângă el și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Les Presses philosophiques, 2000. Și o selecțiune de autori în Filosofi Medievali din secolele XII-XIV, 10/18, sub direcția lui R. Imback și M.H. Mêlăard, 1986. Aici pot fi citite fragmente din Jean de La Rochelle, Toma d’Aquino, Bonaventura, Roger Bacon, Boețiu din Dacia, Duns Scot, Raymond Lull, Dante, Meister Eckart, William Occam, Gersonide, Berthold de Moosburg și Gregorio din Rimini. *** Partide de filosofie colectivă. Dacă, în mod evident, Evul Mediu nu este considerat ca sprințar, asta, între altele și pentru că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Metrodoros, - Parmenide, imobilitate, - Philodem din Gadara - Platon învățăturile sale, și sufletul, și trupul, - Plotin și asceza, și materia, tradus de Ficino, și trupul, - Plutarh - Porfir, - Pitagora, - Seneca, - Socrate, - Varro, - Filosofi gnostici licențioși - Vezi intrarea Gnosticism II. Evul Mediu Abălard, Averroes, Bacon, R., Boețiu, Bonaventura îsfântul) Dante, și Epicur, Duns Scot, Lille de Alain, Lombard, Pierre, Maimonide, M., Marsilio din Padova, Occam William, Scot Erigene,J., Frați și Surori ale Spiritului Liber vezi intrarea Spiritului Liber II. Renașterea Bruno, G., ars pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
efect demobilizant asupra forței de muncă, asupra economiilor populației și asupra investițiilor care asigură creșterea economică. De asemenea, asigurarea exagerată a bunăstării de către serviciile publice conduce, din perspectiva acestor analize, la o dezindustrializare și la o scădere a productivității generale (Bacon și Eltis, apud Vic și Taylor-Gooby, 1996, p. 6). Supraîncărcarea statului cu responsabilități pe care nu reușește săăle îndeplinească eficient duce la o scădere a legitimității sale, scădere reflectată, în principal, de încrederea redusă pe care opinia publică o înregistra
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
grupul, testele, validitate, fidelitate, sensibilitatea probei, examinarea psihologică. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Albu, M. (2000). Metode și instrumente de evaluare în psihologie. Cluj-Napoca: Argonaut. Neuman, W.L. (1997). Social Research Methods. Qualitative and Quantitative Approaches (3rd ed.). Needham Heights, USA: Allyn and Bacon. Radu, I. (2003). Principii metodologice în evaluarea și utilizarea probelor psihologice. Psihologia Resurselor Umane, 1(1), 13-22. TEME DE REFLECȚIE Vă puteți baza în procesul de selecție pe utilizarea ca predictori a două probe psihologice valide, dar care posedă o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
B.M. (1999). Two Decades of Research and Development in Transformational Leadership. European Journal of Work and Organizational Psychology, 8(1), p. 9-32. Bass, B.M., Barrett, G.V. (1972). Man, work and organizations. An introduction to industrial and organizational psychology. Boston: Allyn & Bacon. Baumgarten F.C. (1928). Die Berufseignungsprüfungen. Theorie und Praxis. München: R. Oldenburg. Bee, F., și Bee, R (1994). Training needs Analysis and Evaluation. Exeter: Short Run Press. U.K. Bertalanffy, von L. (1974). The history and status of general systems theory
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
New Jersey: Prentice Hall. Furnham, A. (1997). The psychology of behavour at work. The individual in the organization. Hove East Sussex: Psychology Press, Taylor & Francis Group. Gordon, J.R. (1987). A Diagnostic Approach to Organizational Behavior (2th ed.). Boston: Ally and Bacon. Gael, S. (ed.) (1988), The job analisys handbook for business, industry and government. New York: Wiley. Gagné R.M. (1985). The Conditions of Learning and Theory of Instruction. New York: CBS College Publishing. Gentile,Mc. (1994) (coord.). Differences that work: Organizational excellence through
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
București: Editura Științifică. Goodale,G.,(1996). Women and Access to Vocational Training. În A.C. Tuijnman, (coord.) International Encyclopedia of Adult Education and Training (p.598-603). Oxford: Elsevier Science Ltd. Gordon, J.R. (1987). A Diagnostic Approach to Organizational Behavior. Boston: Allyn & Bacon. Graham, H. T., Bennett, R. (1998). Human Resources Management. Pitman Publications. Grimm, J. (2000). E-mail & Netiguette. Editor & Publisher, 04/24/2000, 1333(17), 40-42. Guion R.M. (1965). Personnel testing. New York: McGraw-Hill. Guion R.M. (1997). Assessment, Measurement, and Prediction for Personnel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
A., Ferreol, G. (coord.) (1998). Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Neculau, A. (1999). Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Neuman, W.L. (1997). Social Research Methods. Qualitative and Quantitative Approaches (3rd ed.). Needham Heights, USA: Allyn and Bacon. Newell, S. (2000) Selection and assessment in the Knowledge Era. International Journal of Selection and Assessment, 8, 1-6. Nicholson, N. (1998). The Blackwell Encyclopedic Dictionary of Organizational Behavior. Oxford: Blackwell Publishers. Oberlé, D., Beauvois, J.L. (1995). Coeziune și normativitate. În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mi-a făcut cinstea de a mi-o propune. Ca să mă exprim mai exact, articolul acesta îmi pare a se întemeia pe niște confuzii ce acoperă, la rându-le, câteva erori, unele de informație, altele de raționament. Fiindcă așa cum spune Bacon într-un aforism celebru: citius emergit veritas ex errore quam ex confusione, am să încerc, atâta cât mă ține priceperea, să mă strecor prin confuzii ca să putem ajunge la erori. Mai întâi, o confuzie între ideea de „parte” sau „detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
consideră inducția o simplă operație de însumare, iar deducția ca una de diviziune, „deducând” individul din grup așa cum tai o felie de cașcaval, adică o parte dintr-un întreg. Dar inducția, cel puțin așa cum a înțeles-o și preconizat-o Bacon, nu e doar o simplă enumerare sau o statistică (inductio per enumerationem simplicem). Aici nu pot decât să rezum foarte sumar, dar trebuie spus că inducția baconiană înseamnă putere de abstracție, raportare la ceea ce Bacon numește „forma” fenomenelor, adică în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]