5,096 matches
-
a născut omul de cultură român Gheorghe Asachi, întemeietor al învățământului (1813), al presei („Albina Românească“) și al teatrului românesc în Moldova. În plus, a creat o adevărată „industrie“ a tipăriturilor: editură, tipografie, fabrică de hârtie. A scris sonete, fabule, balade, poeme fantastice, influențate de clasicism și de preromantism, drame și nuvele istorice. Luni, 3 martie IANCU VĂCĂRESCU Acum 140 de ani a murit poetul român Iancu Văcărescu. Membru al „Societății literare“ și al „Asociației literare“, a sprijinit începuturile școlii, teatrului
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
drame și nuvele istorice. Luni, 3 martie IANCU VĂCĂRESCU Acum 140 de ani a murit poetul român Iancu Văcărescu. Membru al „Societății literare“ și al „Asociației literare“, a sprijinit începuturile școlii, teatrului, presei și tipografiei românești. A scris poeme filosofice, balade pe teme folclorice, ode, elegii, idile și epigrame, reunite în volumele „Poezii alese“ și „Colecție din poeziile domnului marelui logofăt Iancu Văcărescu“. Marți, 4 martie ANTONIO VIVALDI Se împlinesc 325 de ani de la nașterea compozitorului și violonistului preclasic italian Antonio
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
Florentina Vișan Publicarea recentă la Editura Humanitas a romanului Baladele usturoiului din Paradis de Mo Yan, în traducerea excelentă a Luminiței Bălan, este un bun prilej de a constata că scriitorul chinez premiat cu Nobelul pentru Literatură în 2012 este tot mai cunoscut și apreciat de cititorii noștri, care au
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
văzul, auzul, mirosul - într-o adevărată fenomenologie a corpului reprezentat ca unitate psiho-fizică și intelectuală. Sînt exploatate toate posibilitățile corpului de a semnifica, chiar și secrețiile sale, lacrimile, sîngele, mucii, urina, sperma, fecalele. Exemple remarcabile sînt, de pildă, chiar în Baladele usturoiului din Paradis, în scenele cu urinatul și băutul urinei, apoi în scena despăducheatului și mestecatul păduchilor, sau în scena în care tăiatul vacii moarte și pregătirea trupului tatălui pentru înmormîntare se desfășoară în paralel. Naturalismul unor astfel de scene
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
este astfel respectată, cea a adecvării conținut-formă, idealul senso-formei. Limbajul romanelor sale pare într- adevăr, neelaborat, și totuși, este atît de bine mînuit în crearea atmosferei, foarte inspirat în descrieri, în scene erotice sinestezice, ca acelea din Sorgul roșu, sau Baladele usturoiului din Paradis. Freamătul trupurilor cuprinse de eros și freamătul cîmpului de sorg, tresăltarea cîmpului de iută și iubirea care palpită în pieptul celor doi tineri, se armonizează într-o perfectă consonanță cu pămîntul zămislitor, roditor. Sigur că inovațiile scrisului
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
Micul testament, al cărui incipit revăzut devenise „An patru sute cinze’șase, / Vin eu François Villon - școlar / A cărui minte se-așezase...”, și în care se ascunde anagrama „Coțcarii n-au sfanț” (transcrisa de mînă traducătorului pe exemplarele noastre); cu celebra Balada a doamnelor de-odinioară, din care doar refrenul („Dar unde-i neaua de mai an?), inegalabil tradus, rămăsese neschimbat, cu Balada în numele Fortunei, Balada pe care Villon a făcut-o la rugămintea maicii sale ca să se roage la Maica Domnului
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
și în care se ascunde anagrama „Coțcarii n-au sfanț” (transcrisa de mînă traducătorului pe exemplarele noastre); cu celebra Balada a doamnelor de-odinioară, din care doar refrenul („Dar unde-i neaua de mai an?), inegalabil tradus, rămăsese neschimbat, cu Balada în numele Fortunei, Balada pe care Villon a făcut-o la rugămintea maicii sale ca să se roage la Maica Domnului și cu Balada lui Villon și-a trupeșei Margot, - întru totul ,,altele” în noua versiune, și mult mai aproape de original. Sperăm
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
se ascunde anagrama „Coțcarii n-au sfanț” (transcrisa de mînă traducătorului pe exemplarele noastre); cu celebra Balada a doamnelor de-odinioară, din care doar refrenul („Dar unde-i neaua de mai an?), inegalabil tradus, rămăsese neschimbat, cu Balada în numele Fortunei, Balada pe care Villon a făcut-o la rugămintea maicii sale ca să se roage la Maica Domnului și cu Balada lui Villon și-a trupeșei Margot, - întru totul ,,altele” în noua versiune, și mult mai aproape de original. Sperăm cu toții să vedem
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
de-odinioară, din care doar refrenul („Dar unde-i neaua de mai an?), inegalabil tradus, rămăsese neschimbat, cu Balada în numele Fortunei, Balada pe care Villon a făcut-o la rugămintea maicii sale ca să se roage la Maica Domnului și cu Balada lui Villon și-a trupeșei Margot, - întru totul ,,altele” în noua versiune, și mult mai aproape de original. Sperăm cu toții să vedem și să avem cît mai repede volumul cu această traducere, fără să ne gîndim că așteptarea va dura mai
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
Testament însoțite de comentarii critice. Volumul al doilea este dedicat părții celei mai importante a poeziei, si care nu fusese tradusă integral în ediția din 1958: Testamentul cel mare („La anii mei treizeci etate, / Cînd dîndu-mi cinstea pe rușine...”), cu baladele din cuprinsul lui, cele 13 balade și poezii din grupul de Poezii diverse, intitulat aici Codicilul lui François Villon, din care face parte mult-citata Balada a spînzuraților, apoi cele 11 balade în jargon, la a caror exegeza a contribuit decisiv
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
al doilea este dedicat părții celei mai importante a poeziei, si care nu fusese tradusă integral în ediția din 1958: Testamentul cel mare („La anii mei treizeci etate, / Cînd dîndu-mi cinstea pe rușine...”), cu baladele din cuprinsul lui, cele 13 balade și poezii din grupul de Poezii diverse, intitulat aici Codicilul lui François Villon, din care face parte mult-citata Balada a spînzuraților, apoi cele 11 balade în jargon, la a caror exegeza a contribuit decisiv Lazăr Șăineanu; baladele și rondelurile atribuite
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
1958: Testamentul cel mare („La anii mei treizeci etate, / Cînd dîndu-mi cinstea pe rușine...”), cu baladele din cuprinsul lui, cele 13 balade și poezii din grupul de Poezii diverse, intitulat aici Codicilul lui François Villon, din care face parte mult-citata Balada a spînzuraților, apoi cele 11 balade în jargon, la a caror exegeza a contribuit decisiv Lazăr Șăineanu; baladele și rondelurile atribuite; și primul text care a consacrat renumele de „băiat rău” al lui Villon, după vreo treizeci de ani de la
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
mei treizeci etate, / Cînd dîndu-mi cinstea pe rușine...”), cu baladele din cuprinsul lui, cele 13 balade și poezii din grupul de Poezii diverse, intitulat aici Codicilul lui François Villon, din care face parte mult-citata Balada a spînzuraților, apoi cele 11 balade în jargon, la a caror exegeza a contribuit decisiv Lazăr Șăineanu; baladele și rondelurile atribuite; și primul text care a consacrat renumele de „băiat rău” al lui Villon, după vreo treizeci de ani de la dispariția-i misterioasă, text licențios, debordant
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
lui, cele 13 balade și poezii din grupul de Poezii diverse, intitulat aici Codicilul lui François Villon, din care face parte mult-citata Balada a spînzuraților, apoi cele 11 balade în jargon, la a caror exegeza a contribuit decisiv Lazăr Șăineanu; baladele și rondelurile atribuite; și primul text care a consacrat renumele de „băiat rău” al lui Villon, după vreo treizeci de ani de la dispariția-i misterioasă, text licențios, debordant de haz și savoare, cunoscut sub titlul de leș Répues franches (Ghiftuielile
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
șont boulluz: L’ung me faict paour, l’autre joye et liesse. La joye avoir fais moy, haulte Deesse, A qui pecheurs doivent tous recourir, Comblez de foy, sans faincte ne paresse. En ceste foy je vueil vivre et mourir. BALADA CE FĂCU VILLON LA RUGAREA MUMEI SALE CA SĂ SE-NCHINE EA LA MAICA DOMNU’ (1958) Stăpînă-n Cer și-n lumea pămînteana, Împărătița mlaștenii Ghehénii, A dreapta-ți, în sobor fără prihana, Mă-ngăduie părtașă-ntru smerenii. Căci cea din urmă-s eu
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
și cu țíteri, Și-un iad cu osîndiți; ne spun presvíteri Că-i unul spaimă, altulbucurie. Doar bucuria hărăzită-mi fie Căci păcatoșii rodu-i pot culege De se smeresc păstrînd credință vie... Să viețui voi?, să mor într-astă lege! BALADA PE CARE VILLON A FĂCUT-O LA RUGĂMINTEA MAICII SALE CA SĂ SE ROAGE LA MAICA DOMNULUI (2013) Stăpînă-n cer, pămîntului regina, Crăiasa mlăștinosului Tartar Primește-mă, umila Ta creștină, Părtașa - cu aleșii Tăi - la har, Deși nu mi-a fost
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
champs et prez; Sers et pense chevaulx et mulles, S’aucunement tu n’es lettrez; Assez auras, se prens en grez. Mais, se chanvre broyes ou tilles, Ne tens ton labour qu’aș ouvrez Tout aux tavernes et aux filles? BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (1958) Căci, vînzător de iertăciuni, Măsluitor sau calpuzan, Or să te puie pe tăciuni Fiert în oloiul din cazan, Ca un nelegiuit hiclean. Fii fur, dar unde-i ce-ți aduce
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
pe uluce Ce faci cu-al trudei tale spor? La tîrfe și la crîșmi se duce! Meși, rantii, laibăre cu șnururi, De-s vechi, să nu le puneți cruce: Sînt gioarse potrivite pururi La tîrfe și la crîșmi a duce! BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (2013) Căci, ori vinzi indulgente false, Ori măsluiești cu alti coțcari; Ori calpuzan ești, ce se arse Ca opăriții de pleșcari (Sperjuri, nelegiuțiți, tîlhari); Ori hoț, pîndind pe după tufe: Cui duci
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
Doar două sunt poemele în care vorbește direct, de dânsa - românca - dar sunt suficiente pentru a înțelege ce este “să pleci de acasă” și să revezi “acasă în paragină”...” A sunat ceasul cel mai năprasnic”, se zguduie primul vers din “Balada emigrantului”. “Ceasul care se cheamă Destin./ Ceasul ce smulge parâma din bornă,/ Ceasul în care murim sau trăim./ Ceasul acest’ nu-l aude nimeni/ Decât insul în pieptul căruia bate. Roțile-i sfarmă carnea pe oase,/ Sângele-i fierbe în
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
glorii cald orânduite-n vată,/ Telegari gri de fetru ce-aleargă cu pași moi/ Ne toarnă în urechi miros de caprifoi/ Și o privighetoare-n beregată” Rar un asemenea poem care să cuprindă în el emblematic ciclul biologic precum în “Balada anotimpurilor” care, de fapt este, în subsidiar, “Poemul lung”, la propriu dar mai ales la figurat. “Poemul lung îți va aminti orașele fantastice” în care” După amiezele sunt lungi prilejuri de melancolii./ Oamenii se grăbesc să nu simtă mirosul întunericului
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
stă, în imaginarul public, și un nelipsit clondir sau o pântecoasă carafă? De ce e perceput scriitorul ca parte a unui sistem de vase comunicate, în care torni la un capăt vin și la celălalt iese rondelul, sonetul, madrigalul, gazelul sau balada? Și, mai ales, de ce o astfel de activitate e privită cu oprobriu, într-o lume și într-o țară în care alcoolismul e mai mult decât un pericol, fiind un adevărat flagel? Din păcate, răspunsul se impune de la sine: pentru că
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
toți că un popor nu moare, / Când veacuri a luptat necontenit / Și-i scris în cartea celor viitoare, / Că va să vină ceasul prea mărit, / Când mândru străluci-va-ntre popoare, / Ca soarele, aici, în răsărit!”. Sunt acestea cântecele, poeziile, baladele, marșurile care ne-au însuflețit istoria acestui neam atât de încercat, din toate părțile, cum s-a văzut, lovit uneori, dar a rămas neclintit, apărându-și glia strămoșească și drepturile cu sânge pe câmpurile de onoare. Acei ostași, care, în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
valoare de 100 de mii de euro.Victoria i-a adus o imensă bucurie și lui Tudor Chirilă, care a trecut cu succes de primă să experiență în calitate de antrenor. Tiberiu a ridicat toată sala în picioare, când a interpretat legendară balada rock - „Stairway to Heaven”. A fost senzațional și când a cântat împreună cu soprana Irina Baiant și a făcut spectacol și cu antrenorul său, Tudor Chirilă. Eliminat de primul său antrenor, Smiley, Tiberiu Albu a fost salvat apoi de Tudor Chirilă
VOCEA ROMANIEI, sezonul 4. Tiberiu Albu castiga marea finala si premiul de 100.000 de euro. Mesajul Ambasadei SUA pentru el [Corola-blog/BlogPost/92597_a_93889]
-
ale unor personalități care luminează aspecte inedite din viața scriitorului. Ele sunt completate, într-o a doua parte, cu câteva studii semnificative ale scriitoarei din ultimii ani, studii dedicate poetului și dramaturgului Radu Stanca. Menționăm titlurile: „De la modelul eminescian la baladele lui Radu Stanca”, „Literatura germană și poezia lui Radu Stanca”, „Sonoritatea muzicală a versului în poezia lui Radu Stanca” ,,Destin baladesc la Radu și la Dominic Stanca’’, sau „Radu Stanca și Teatrul de Păpuși din Sibiu”. Reportajele realizate la mai
UN PERIPLU LITERAR TRANSATLANTIC CU LUCIAN BLAGA ȘI RADU STANCA ÎN POSTERITATE [Corola-blog/BlogPost/92652_a_93944]
-
și Gheorghe Dragoș Călinescu. Au mai venit: Maria Ruxandra Nurorețu, Floarea Boncan, dar trebuie menționată și prezența localnicilor: Nicolae Trușcă (Ninel), un om care la 69 de ani are o vivacitate deosebită și s-a prezentat evenimentului cântând doine și balade de o frumusețe rară, dar și la fluier, Emil Petre, Ion Matei (consilier local), Cristi Trușcă și mulți alții. Marea mea surpriză la această frumoasă și emoționantă întâlnire culturală a fost întâlnirea cu Lena Dumitrana, soția lui Eugen Dumitrana - fiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]