5,656 matches
-
în secolele XIV-XV" (1973), lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române); caracteristici ale feudalismului românesc și relații economice ("Relațiile economice ale Țării Românești cu țările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu" (1964); "Relațiile economice ale Țării Românești cu Peninsula Balcanică în secolele XIV-XVI" (1965); istoria diplomației românești (''N. Titulescu, Documente diplomatice'' (1967) și ''M. Kogălniceanu, Documente diplomatice'' (1972), în colaborare) ș.a. A întocmit totodată sinteze de istorie națională ("Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi" 1971, în colaborare
Academicianul Dinu C. Giurescu împlinește 90 de ani by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102811_a_104103]
-
Cadrilaterul, numit și Dobrogea de Sud, este, astăzi, teritoriul aflat în nord-estul Bulgariei, cu acces la Marea Neagră, mărginit la nord de Dunăre, care formează granița naturală cu România. Numele, apărut la generalii români în decursul celui de Al Doilea Război Balcanic, înseamnă „patrulater” și provine de la cele patru cetăți care alcătuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei: Silistra, Ruse, Șumen și Varna. De-a lungul istoriei sale zbuciumate, a fost locuit de geți, colonizat de greci, stăpânit de romani, aflat în
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
de sud, Cadrilaterul, Bulgariei. Profitând de contextul regional favorabil, Bulgaria (independentă din 1908), împreună cu Grecia, Serbia și Muntenegru, atacă Imperiul Otoman, obținând, fiecare, suprafețe întinse, stăpânite anterior de acesta. Nemulțumită de teritoriile primite, Bulgaria își atacă foștii aliați, declanșând Al Doilea Război Balcanic (1913). Este momentul în care România intervine, iar în urma Tratatului de pace de la București, obține Cadrilaterul. Regiunea vizată reprezenta un obiectiv strategic important pentru țara noastră, care încerca să securizeze frontiera dobrogeană, în special în contextul ambițiilor teritoriale crescânde ale
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
primă vedere a fost un proces dureros, destul de complex și dificil, pe care nu l-am parcurs încă 100%! Din păcate avem de-a face aici cu o anumită mentalitate specifică unui sistem închis, unor metehne, năravuri de sorginte medievală, balcanică, sau fanariotă. Suntem și astăzi, la 25 de ani de de piață, tributari unor anumite concepte eminamente bolșevice - etatismul economic și egalitarismul social. Etatismul economic este păgubos într-o economie de piață. Una este centralismul economic, iar acest concept l-
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
dar de fiecare dată cu o altă menire, cea mai recentă fiind cea care aduce în Europa o creație occidentală eșuată din Orient. Această poartă dintre continentul european și est a existat dintodeauna, dar cui a folosit? În mică măsură balcanicilor. Istoria ne ajută din plin, în acest sens, cu argumente, pornind de la invaziile otomane și până la „liniștirea” prin atacuri aeriene desfășurate de NATO în ultimul conflict din fosta Iugoslavie. Situația din Balcani este caracterizată astăzi de criza financiară din Grecia
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
până la „liniștirea” prin atacuri aeriene desfășurate de NATO în ultimul conflict din fosta Iugoslavie. Situația din Balcani este caracterizată astăzi de criza financiară din Grecia, politica agresivă a Rusiei, valul de refugiați din Orientul Apropiat canalizați spre Europa prin „ruta balcanică“, nu în ultimul rând, de asaltul miilor de migranți ai sărăciei din Balcanii de Vest spre bunăstarea europeană. Cum răspunde diplomația acestor situații? Unii lideri de la Bruxelles propuneau ca Balcanii să fie „înghețați”, până când UE s-ar fi putut întoarce
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
diplomația acestor situații? Unii lideri de la Bruxelles propuneau ca Balcanii să fie „înghețați”, până când UE s-ar fi putut întoarce cu proiecte (vechi sau noi) pentru regiune. În aceste condiții, analiștii au observat o interesantă, dar veche strategie a diplomației balcanice, și anume: a spune ceea ce le place să audă diplomaților occidentali, iar acasă a uita de angajamentele asumate. Este o tactică sau rezultatul repetatelor situații în care Balcanii au fost lăsați baltă de o Europă fără răspunsuri la problemele importante
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
Policy”. Astăzi, Balcanii sunt conduși de o nouă generație de lideri, pentru care afilierea la decizii occidentale este o practică curentă. Drept răspuns, Occidentul a cvasi-ignorat fenomenul corupției, patronat tacit de unii dintre politicienii de vârf din regiune. Politica diplomatică balcanică a anului 2016 pare diferită de cea din ’90; toți îmbrățișează linia Uniunii Europene în problemele externe și doresc apartenența la NATO (mai puțin Serbia). În fond, însă, asistăm, așa cum punctam anterior, la un limbaj dublu: unul în afară, altul
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
democratic, care s-au adaptat jocului dublu internațional de nevoie, se poate spune. Care ar fi motivația acestei diplomații pe două voci? Răspunsul este simplu: situația geopolitică actuală a fost factorul favorizant. Contextul crizei ucrainene i-a pus pe liderii balcanici în postura de a deveni interlocutori interesanți pentru „socotelile” altora în Balcani. De pildă, criza refugiaților a schimbat poziția guvernării din Macedonia față de problemele interne. Profitând de unele accente ale dezbinării europene și de problemele cu care se confruntă UE
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
premier A. Davutoglu, a reușit să convingă principalii lideri de la Bruxelles că fără Ankara, Europa nu are soluție la problema migrației. Însă, prin înlăturarea lui Davutoglu, este posibil ca diplomația turcă să fi ratat posibilitatea afirmării celei mai puternice țări balcanice pe o poziție deosebită în relațiile cu o Europă caracterizată de un pragmatism binecunoscut. Toată construcția diplomatică poate fi spulberată dacă se ia în considerare atitudinea președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care este interesat de reformarea Constituției și instituirea unui
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
apropiată de normele europene? Urmările puciului nu dau semne încurajatoare. Europa a început deja să-și pună o serie de întrebări. Sunt toate acestea teme majore pe agenda majorității statelor UE, care încearcă să întrevadă în ce măsură absența UE de pe plan balcanic ar putea fi un stimul pentru Rusia și Turcia să capete mai multă influență și control asupra zonei. Soluții În condițiile în care regiunea Balcanilor păstrează o sensibilitate mai ales după războaiele din fosta Iugoslavie, când speranțele de revitalizare printr-
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
Din păcate, acest moment delicat nu a fost folosit pentru realizarea unei strategii comunitare, care să soluționeze problema valului de migranți. Uniunea Europeană, în special Germania, s-a încăpățânat să creadă că soluția este Turcia, fără o consultare cu celelalte țări balcanice (Serbia și Macedonia). Rezultatul s-a văzut în modul în care aceste state, din nou ignorate în marile decizii, au încercat să rezolve problema: au acționat pentru a scăpa cât mai repede de refugiați de pe teritoriile lor, pasând valul... țărilor
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
rezolve problema: au acționat pentru a scăpa cât mai repede de refugiați de pe teritoriile lor, pasând valul... țărilor vecine. Evoluțiile au demonstrat că aceasta nu a fost o soluție a problemei, ci doar o amânare. La rândul ei, nici diplomația balcanică nu a reușit să se impună în rezolvarea problemei celui mai mare val migrator care a asaltat Europa după cel de de-Al Doilea Război Mondial. Ceea ce face ca aceasta să fie o lecție pentru europeni: crizele de acest gen
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
Ca și în La hanul lui Mânjoală, seducția erotică e tradusă ca seducție a diabolicului și chiar dacă perspectiva rămâne "familiar lucidă, contrară percepției demonice, abisal-crispate", cum observa Nicolae Ciobanu, lectura evenimentelor ca joc erotic rămâne aproape obligatorie. ("I.L. Caragiale: duh balcanic și satanism" în vol. între imaginar și fantastic în proza românească, București: Cartea Românească, 1987) Erotismul ține și el de logica scenariului sabatic, în care poetica gesturilor grotești construiește sugestia unei orgii sexuale, prin care se pecetluiește pactul cu diavolul
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
rămânea, se pare, atractiv, în ciuda încercărilor mutilante pe care le presupunea. Neîncrezătoare în puterea flăcărilor iadului de a anihila puterea magiei, inchiziția a avut mare grijă să ardă toate vrăjitoarele, aici pe pământ. Caragiale alege să ne înfățișeze un sabat balcanic, necorupt de fanteziile personale ale inchizitorilor catolici, epurat de elemente macabre și recuperat de zona esteticului. Scopul lui devine revelarea frumosului natural în stare pură. Deși păstrează diavolul ca personaj principal, o face doar de dragul de a-l subordona umanului
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
același popor, cu denumiri diferite în funcție de cine vorbește despre ei. Grecii le ziceau de obicei geți, fără să ignore cealaltă denumire de ”daci” sau ”dai”. Romanii îi numeau daci. Tracii erau marele grup etnic ce stăpânea partea nordică a Peninsulei Balcanice. De origine indo-europeană, tracii se împărțeau în două ramuri: cea nordică(din stânga Dunării) și cea sudică(din dreapta Dunării). Ei ocupau o suprafață enormă: de la Marea Egee și vestul Asiei Mici până în mlaștinile Pripetului(Belarus) și de la cadrilaterul Boemiei(Cehia) până dincolo de
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
de germani și celți, iar în Panonia erau ilirii. În sud se învecinau tot cu ilirii. Aceștia din urmă prezentau unele asemănări cu tracii, dar erau un popor deosebit, vorbind o limbă diferită. Ei ocupau jumătatea de apus a Peninsulei Balcanice, de la râul Margus(Morava), spre Marea Adriatică. În sud, tracii se învecinau cu grecii. Totuși, nu trebuie să ne imaginăm că exista o linie de demarcație precisă între traci și alte popoare, regiunile de graniță prezentând atunci, ca și acum, tot
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
O privire de ansamblu asupra strategiei Rusiei pentru zona Balcanilor este de natură să reflecte o politică dirijată a Kremlinului în ce privește creșterea influenței în statele din această parte a Europei. Activitatea strategică a Moscovei în statele balcanice s-a intensificat în ultima perioadă. De la relațiile călduroase ruso-sârbe până la sporirea contactelor cu Grecia, se poate vorbi despre un proces de învăluire prin care Kremlinul încearcă reluarea dominației Balcanilor, prin cu totul alte mijloace decât cele ale conflictului deschis
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
poate observa că Serbia, al cărei președinte a participat de altfel la parada militară din 9 mai de la Moscova, este un mare punct de interes pentru viziunea Rusiei. Și nu întâmplător. O recentă cronologie a faptelor demonstrează că această țară balcanică are încă foarte puternice legături cu Rusia - tradiționale, din perspectivă etnică, religioasă și lingvistică, precum și economice. Asta face ca Belgradul să țină în echilibru fragil elementele accederii în structurile euro-atlantice (deci opțiunea spre occident) și influența crescândă a Rusiei. Este
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
de Institutul pentru Studierea Politicii Internaționale din Milano. Nu la fel de intense, dar totuși extinse, sunt reperele legăturilor Muntenegrului cu Rusia. Majoritatea populației acestei țări este alcătuită din slavi creștin-ortodocși. De-a lungul timpului, politica țaristă a acordat protecție micului stat balcanic, alianța istorică fiind confirmată în timp de căsătoriile regale între cele două părți sau prezența militarilor muntenegreni de partea Rusiei în războiul acesteia împotriva Japoniei, în 1904. După căderea colosului sovietic, fondurile rusești au reprezentat cea mai mare parte a
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
proces ușor, dat fiind considerentul strategic - țara are ieșire la Marea Mediterană, un bazin de maxim interes pentru Moscova. În ce privește Macedonia, și în acest caz sunt de remarcat legăturile cu Rusia, care este unul dintre principalii furnizori de armament pentru statul balcanic. Pe de altă parte, Macedonia s-a dovedit și ea în ultimii ani un stat puternic atașat de valorile occidentale, participând la operațiunile NATO și sperând ca cererea sa de intrare în Alianța Nord-Atlantică să fie acceptată. „Asalt” asupra UE
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
de altă parte, Macedonia s-a dovedit și ea în ultimii ani un stat puternic atașat de valorile occidentale, participând la operațiunile NATO și sperând ca cererea sa de intrare în Alianța Nord-Atlantică să fie acceptată. „Asalt” asupra UE Zona balcanică include și țări membre ale Uniunii Europene care sunt vizate de amintita „învăluire” rusă. O mențiune specială se cuvine Greciei, care a furnizat blocului comunitar surprize peste surprize neplăcute când vine vorba despre strângerea legăturilor cu Moscova. Astfel, premierul grec
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
de acord să permită ancorarea navelor rusești în portul Limassol, de asemeni baza aeriană Paphos, din sudul țării, putând fi folosită de ruși. În ce o privește, România este cel mai puțin expusă tacticilor cu care Federația Rusă leagă statele balcanice de interesele sale. Semnificativ mai independentă energetic, manifestând o reacție de respingere istorică față de hegemonia rusească indiferent în ce forme se manifestă, securizată de apartenența la NATO și bastion al Uniunii Europene în estul continentului, este clar totuși că țara
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
Articolul 1 Se autoriza funcționarea Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice ca persoană juridică, cu sediul în București. Articolul 2 Secția Națională Română a Uniunii Medicale Balcanice se bucură de deplină autonomie organizatorică, funcțională, economică și financiară. Modul de organizare și funcționare a Secției Române a Uniunii Medicale Balcanice se stabilește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107007_a_108336]
-
Articolul 1 Se autoriza funcționarea Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice ca persoană juridică, cu sediul în București. Articolul 2 Secția Națională Română a Uniunii Medicale Balcanice se bucură de deplină autonomie organizatorică, funcțională, economică și financiară. Modul de organizare și funcționare a Secției Române a Uniunii Medicale Balcanice se stabilește prin statutul propriu aprobat de către adunarea generală a membrilor săi. Articolul 3 Pentru sprijinirea activității Secției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107007_a_108336]