5,546 matches
-
din Bosnia ilustrase, pe deplin și în chip aproape didactic, termenul de "balcanism", suprasaturat de înțelesuri negative. Un context pe care studiul îl exploatează în mod savant și cu suficientă diplomație. Intrate în repertoriul de insulte al Europei în preajma războaielor balcanice, cuvintele "balcanism" și "balcanizare" ascund în spatele lor, în ciuda unei aparente "împietriri", o istorie ambiguă și destul de lungă, așa că scopul pe care și-l propune Maria Todorova nu e tocmai unul ușor. Analiza complexului de fenomene care instaurează o imagine și
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
americană nu este însă o imagine unică sau unitară a Balcanilor, ci mai degrabă o serie de imagini difuze, adesea suprapuse, schematice și stereotipe, cu un nucleu comun însă, și care definesc tiparele de percepție ale lumii "civilizate" și ale balcanicilor înșiși. Remarcabil este modul în care autoarea explică trecera de la fascinația față de exoticul Balcanilor, tipar de percepție dominant înainte de 1900, și imaginea "butoiului cu pulbere", achiziționată de peninsulă la începutul secolului XX. O bătălie importantă pentru regiune, care face subiectul
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
parte din Balcani și care e natura criteriilor ce definesc "balcanicitatea"; bătălie dublată de încercarea de a impune regiunii alte denumiri, lipsite de orice conotații (cum ar fi "Europa de Sud-Est") sau de efortul de a încadra unele state, considerate "balcanice", în Europa Centrală. România își are, așa cum era de așteptat, locul ei în toată această poveste și cititorul român va descoperi în acest studiu o interesantă și foarte documentată incursiune în istoria noastră. Autoarea se mișcă într-un spațiu al
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
e una încîlcită, dar ea îi oferă Mariei Todorova marele avantaj de a se situa în permanență în interiorul și în afara problemei, de a cumula, adică, atributele insider-ului și cele ale outsider-ului, din moment ce scriitoarea își revendică în egală măsură originile balcanice și statutul de cercetător la University of Florida. O poziție ambiguă, dar care nu o face pe autoare să cadă în capcana de a profera un discurs justițiar, care să disculpe Balcanii sau, din contră, care să incrimineze lumea "civilizată
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
europenilor creează - mină de aur pentru imagologi - o întreagă mitologie (cu eroi fascinanți, ca Ali Pașa) al cărei pretext sînt Balcanii. Toate acestea fac subiectul celor unsprezece articole ale cărții Marinei Marinescu, publicate inițial separat, în cataloagele expozițiilor cu tematică balcanică, sau în reviste germane de specialitate. Articolele se depărtează însă de tonul introductiv al studiilor publicate în asemenea contexte, iar atunci cînd spațiul nu-i permite autoarei să dezvolte un subiect, cititorul poate să recompună cu ușurință fundalul problemei, din
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
acest capitol fatidic. Locurile între care oscilează acțiunea romanului, și anume Calafat, Băile Herculane, Vârșeț, sunt alese, chiar dacă la baza alegerii bănuim și participarea autobiografică pentru că ele ar trasa, prin extensie și pe o hartă simbolică, un soi de ,,triunghi balcanic", infernal, ,,un fel de miez de maximă negativitate", un ,,nucleu al războiului, o lume întoarsă pe dos", cum sună, în această privința, cuvintele romancierului. Matei Pavel, ca și ,,sufletele înrudite lui" (inginerul din Calafat, Vladimir Dumnea, și pictorul din Vârșeț
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
ale participanților și, evident, în substanța lucrărilor înseși. Din acestă perspectivă, datele mari ale acestei ediții nu diferă fundamental de acelea cu care ne-au obișnuit deja edițiile precedente. Avalanșa participărilor asiatice, latino-americane, din spațiul ex sovietic și din cel balcanic este la fel de mare, cum la fel de mare este și interesul artiștilor din SUA și din Israel. Țările din Europa Occidentală și cele nordice, deși participă cu lucrări de o foarte bună calitate, sunt mai reticente cantitativ. Chiar și numai din acest
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
lui Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul II, partea I, F-I, 1934), cu explicația "a se ivi, a se arăta, a se desfășura înaintea ochilor cuiva" / "despre viziuni, arătări, visuri etc.", situația din română fiind întărită prin citarea unor paralele balcanice: din aromână ("s'fățea că..."), neogreacă, bulgară, albaneză.
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
mi se pare aceea a "fructelor de mare": sintagma e tîrzie, calchiată după franceză (acum se înmulțesc indicațiile de tip "produse seafood"), dar acoperă o realitate orientală și mediteraneană cu care lumea românească se familiarizase mai de mult, prin comerțul balcanic. Filologii, cititorii de literatură din secolul al XIX-lea sau ascultătorii răbdători ai poveștilor bunicilor au desigur conștiința contactului cu ceea ce, după câteva decenii de întrerupere, a putut să ne pară exotic; istoria cuvintelor o confirmă. Impresia răspândită azi e
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
creveți și pește", "ingrediente de foarte mare calitate cum ar fi creveții și scoicile"; "apoi se adaugă racii, creveții si mazărea", "creveții se opăresc timp de 5 minute" etc. De fapt, dicționarele nu indică circulația în Dobrogea a unei forme balcanice corespunzătoare creveților: garizi - termen care vine probabil din grecește (garides; dar există o formă asemănătoare și în turcă); e vorba deci de un regionalism neînregistrat în scris, dar ușor de verificat la fața locului. Tradiția bucătăriei balcanice - recuperată, din păcate
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
a unei forme balcanice corespunzătoare creveților: garizi - termen care vine probabil din grecește (garides; dar există o formă asemănătoare și în turcă); e vorba deci de un regionalism neînregistrat în scris, dar ușor de verificat la fața locului. Tradiția bucătăriei balcanice - recuperată, din păcate, mai mult pe cale livrescă - face ca "fructele de mare" să ne pară mai puțin moderne, exotice și "ciudate".
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
puternic fiind cel dintîi. Corupția era generalizată, nesocotința și capriciul bine instalate, mizeria economică făcînd ravagii. De fapt, cei ce mai țineau în stare de supraviețuire economia erau armenii, grecii și evreii. Turcia ieșise înfrîntă și împuținată teritorial după războaiele balcanice (cel din 1877 și 1913) rămînînd cu un mic teritoriu în partea ei europeană. După războiul din 1877 Turcia fusese nevoită să cedeze Rusiei un teritoriu între Marea Caspică și Marea Neagră locuit mai ales de armeni. Iar în 1912 imperiul
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
agonii. Numai că altceva e să descoperi această Românie nu într-un articol al lui Mircea Mihăieș, ori al lui Cristian Tudor Popescu, ci în paginile unui ziarist american, cu mulți ani de experiență în analiza situației politice în țările balcanice. Pe lîngă Kaplan, care nu scrie pamflet, ci un comentariu jurnalistic la limita dintre reportaj și editorial, cei doi redutabili scriitori de mai sus par cît se poate de îngăduitori față de cum stau lucrurile în România de astăzi. Kaplan a
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
larg, atît geografic și sincronic-Balcanii sfîrșitului de secol 20 - cît și istoric-diacronic - evoluția societății românești de după al doilea război mondial încoace. De la bun început trebuie să ne atragă atenția simplul fapt că România e plasată, de Kaplan, în confreria țărilor balcanice, fără pic de ezitare. Dacă pentru noi balcanismul e un fel de demon interior, reprimat și cenzurat măcar în intenții și năzuință dacă nu totdeauna și în realitate, pentru Kaplan e pur și simplu o emblemă. Indiscutabilă. Prin bestialitatea instinctelor
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
demon interior, reprimat și cenzurat măcar în intenții și năzuință dacă nu totdeauna și în realitate, pentru Kaplan e pur și simplu o emblemă. Indiscutabilă. Prin bestialitatea instinctelor, simplitatea culturală și primitivism social - trăsături pe care Kaplan le atribuie lumii balcanice, dacă înțeleg eu bine - România ar fi chiar o campioană a balcanismului. În acest colț de Lume a treia, europenismul nu e, după Kaplan, nimic altceva decît ambiție deșartă de veleitar. De la ferestrele camerei sale la Hotelul Athénée Palace, Kaplan
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
perimat", cîțiva comentatori se declară, aparent, gata a se întoarce la poziția lui E. Lovinescu, conform căreia, în literatură, singura morală o reprezintă valoarea estetică. Dar între cele două poziții nu e nici o contradicție! Estetica (alt concept luat în derîdere balcanică) nu e decît aplicarea consecventă a ideii estetice într-un mediu istoric mistificator, impurificat de ideologizare și de ceea ce am numit postideologizare, în rîndul manevrelor celei din urmă înregistrîndu-se chiar această campanie împotriva eticului. O campanie care nu e decît
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
fiecare dintre cele trei povestiri. Este vorba de peștele gras, cu solzi multicolori și cu ochi ciacâri - simbol mistic degradat, din care se poate face și o... plachie (așa cum oul dogmatic al lui Ion Barbu riscă să devină, în lumea balcanică, materie primă pentru o omletă). Naratorul ia cunoștință de acest pește încă din prima povestire, când îl vede desenat pe un fel de steag purtat de unul dintre participanții la "revoluția română" din New York: " șDascălulț purta un fel de steag
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
Printre cititorii germani ai așa-numitului gen "policier" puțini sînt cei familiarizați cu realitățile românești. Este principalul motiv pentru care autorul a recurs, cam abuziv, la descrieri explicative. Cît despre diplomații occidentali, trimiterea lor în capitalele est-europene și mai ales "balcanice" (deși preferabile celora din unele țări africane), nu constituie deloc un titlu de glorie, fapt de asemenea explicat în cuprinsul romanului. Concomitent însă, în calitatea sa de "insider", autorul cărții livrează cititorului, recurgînd firește la discursul narativ, numeroase detalii cu
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
Z. Ornea Întrebarea, desigur, e (pînă la un punct neliniștitoare) dacă facem parte sau nu din Balcani și dacă, prin aceasta, românii sînt un popor balcanic. Dacă pornim de la vestita aserțiune a lui N. Iorga "Bizanț după Bizanț" răspunsul e indubitabil favorabil, pentru că Bizanțul e o componentă originară a balcanismului. Dar dacă ținem seama de faptul, istoric, că pînă în 1918 toată partea de vest a
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
ar reprezenta-o? Și cum nu se admite segregarea unei țări pe zonele ei istorice nu devine, prin chiar aceasta, întreaga Românie un spațiu al Europei Centrale? Tare mă tem că nu este așa și că România este o țară balcanică, alături de Grecia, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Turcia și chiar Ungaria. Traiul comun, timp de aproape un secol, al fostelor regiuni ale fostului imperiu habsburgic cu Vechiul Regat le-a împrumutat complet acele trăsături definitorii ale balcanismului. Toate aceste chestiuni și multe
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
nouă (nume turcesc). Dar autoarea îl găsește și într-un memorandum din secolul al XV-lea. Apoi numele propus s-a impus, pînă la generalizare, și, chiar dacă faptul nu prea avea legătură cu precizia geografică, a apărut denumirea de peninsulă balcanică. Asta deși unii autori numeau Carpații noștri drept Ungurus Balkan. Oricum, e un fapt că denumirea Balkan a fost introdusă în acest spațiu geografic odată cu pătrunderea acaparatoare a turcilor aici, neexistînd atestare documentară a cuvîntului din perioada preotomană. Dar denumirea
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
fixează aici. Alți geografi propun ca în Balcani să fie considerate a fi numai trei țări: Albania, Bulgaria, Iugoslavia, excluzînd România (cu excepția Dobrogei) din acest spațiu. Ca și Grecia, unde doar părțile Traciei și Macedonia puteau fi incluse în sfera balcanică. Dar autoarea noastră îi consideră balcanici pe albanezi, bulgari, greci, români, majoritatea foștilor iugoslavi (nu pe sloveni, dar pe croați, deși sînt catolici) și turcii cu anumite rezerve. De aici balcanizarea, apărută ca denominație politică, în 1878 și, mai apăsat
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
în Balcani să fie considerate a fi numai trei țări: Albania, Bulgaria, Iugoslavia, excluzînd România (cu excepția Dobrogei) din acest spațiu. Ca și Grecia, unde doar părțile Traciei și Macedonia puteau fi incluse în sfera balcanică. Dar autoarea noastră îi consideră balcanici pe albanezi, bulgari, greci, români, majoritatea foștilor iugoslavi (nu pe sloveni, dar pe croați, deși sînt catolici) și turcii cu anumite rezerve. De aici balcanizarea, apărută ca denominație politică, în 1878 și, mai apăsat în primul război mondial. Și, mai
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
nu pe sloveni, dar pe croați, deși sînt catolici) și turcii cu anumite rezerve. De aici balcanizarea, apărută ca denominație politică, în 1878 și, mai apăsat în primul război mondial. Și, mai tîrziu, în 1960, un austriac socotea că termenul balcanic "era sinonim cu neseriozitate, letargie, corupție, iresponsabilitate, management deficitar, ștergerea competențelor și a granițelor în domeniul legislativ și multe altele"... Desigur, termenul era limitat la Europa de Est, dar se considera că a pătruns și dincolo. Ba chiar, mai tîrziu, balcanismul a
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
competențelor și a granițelor în domeniul legislativ și multe altele"... Desigur, termenul era limitat la Europa de Est, dar se considera că a pătruns și dincolo. Ba chiar, mai tîrziu, balcanismul a fost identificat cu multiculturalismul. De fapt, crede autoarea noastră, termenul balcanic este deposedat de baza sa ontologică, adjectivul balcanic nemaicoincizînd cu noțiunea sa. Trecînd la depistarea trăsăturilor balcanismului așa cum reiese din literatura acestor țări, Maria Todorova le descoperă la un personaj al bulgarului Aleko Konstantinov, Bai Ganiu, prototip al antitezei culturii
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]