368 matches
-
ca și pielea ei foarte albă și ochii în nuanța prunei necoapte. Și ce mai văzuseră și îi încânta era că pășea precum o egretă pe picioarele lungi și își mlădia șoldurile. — Fata asta e ca un crin răsărit în balegă, am s-o iau sub aripa mea, zisese Nasser către frate-său de îndată ce rămăseseră singuri. Celălalt doar oftă și își plecă ochii. Nu se războia niciodată cu celebritatea câștigătoare a înaintașului naționalei, care ridicase în ovații stadioane întregi. Numai că
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
dragostile mele, Care m-am iubit cu ele, . Din tinerețele mele... Când terminară, Aglaia le dădu câte un scaun, abia scoțîndu-i din mâinile nașului. Țiganii se mai însuflețiră. Mestecară pulpanele de gâscă și băură bine. Rudele dogarului strigau la ei: - Balegă de oameni sînteți, nu zdrîngari! Cântați, ori vă bat cu prăjina! Noroc cu muierea și cu brutarul, care se apucă să vorbească. Se ridică de la locul lui, cu șervetul petrecut după gât, își trecu degetele 35 prin mustăți, îi privi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îmborțoșat ei cu steaua și cu puterile lor. Pungașul știa și prețul: douăzeci de lei de bucată. Banul și harul. Tocmai dincolo de locul lor, peste baltă, sub malul mâncat își ținea omul ginerii, într-un țarc de lemn, plin de balegă și de dudău veșted. La lumina soarelui, văzuseră coamele lucioase și le auziseră nechezatul mândru și răsunător. Cale . de o jumătate de ceas de la ascunzișul lor, să mergi peste trestii, prin niște tufișuri de nu-i vedea nici pasărea, prin
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sîntem negustori! Oacă clipi la ceilalți. Ei se spurcaseră. Cum să nu pui muia când vezi atâta bănet?! Alți cirezari se îndreptau spre cârciumă, târând după ei vitele legate de coarne, niște boi cât streașină hanului, costelivi și murdari de balegă, viței roșcovani care mugeau ascuțit, neliniștiți, adulmecând, și câteva vaci leneșe însemnate cu fierarul roșu pe pântece. Ăștia rămaseră în soare posomoriți. De-abia dacă unu-ldoi vânduseră la prețul cerut și numai dacă găsiseră vreun prost. Or, boi nu cumpăra
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spui vorbele alea urâte... Schimbul se făcu la repezeală și plecară mulțumiți. Era la spartul târgului. Deasupra câmpului plutea un nor gros de praf. Oborul se pustia. Pe jos, rămăseseră numai paiele tocate de copitele vitelor, coji de mere și balegă. Câțiva țărani își numărau banii sub căruțe, la umbră, și făcuseră focuri la care coceau porumbi lăptoși. Împrejur, mirosea frumos până departe. Toată omenirea aceea zgomotoasă pieri într-un ceas. Pe șoselele ce duceau în afara Bucureștiului, se vedeau căruțe goale
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trecem printr-o fază de neseriozitate culturală umoristică”. „Mucoșii” erau Comarnescu, Eliade, Noica & compania. La rîndul lor, aceștia afirmă, prin pana lui Polihroniade, că „trăim o epocă de jalnic ruralism cultural în care suprema țintă creatoare este reproducerea credincioasă a balegii străbune”. Eugen Ionescu este la fel de categoric, revoltîndu-se împotriva acestei culturi a predecesorilor, „caracterizată printr-o uimitoare confuzie de planuri, printr-o unică lipsă de simț critic”. „Expirații” sînt în acest caz nu doar Vlahuță sau Coșbuc, ci și Camil Petrescu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
rudă Îi va fi fost fetița aceea) că el se ascundea mai ales acolo, În preajma gardului din bețe de floarea-soarelui, și de ce nu-l căuta Întâi acolo. Despre casă nu-și amintește multe lucruri. Era lipită cu lut amestecat cu balegă de cal pe pereți și pe jos, avea o tindă umbroasă. Crede chiar că imaginile pe care le păstrează de atunci s-au fixat toate Într-o singură zi, anume o zi de vară, lungă și cu schimbări de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care relația dintre util și estetic Înglobată În aceste obiecte să fie ignorată. Morile de vânt, cuptoarele de făcut pâine, grajdurile, șurile, cotețele de păsări, fântânile, coșarele din nuiele lipite pe dinăuntru cu lut amestecat cu pleavă de grâu și balegă de cal, atelierele de lemnărie, dogărie, Împletituri, troițele și teascurile, adăpătorile, ba chiar și căpițele sau alte metode de depozitare au surprins totdeauna pe cercetători atât prin gândirea tehnică Înglobată În ele, cât și prin frumusețea lor. Armele din vechime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de hertzi tras În dreapta și ajungînd prin balans În stînga, la care se va adăuga unul scurt și decis, central, țiuind pe la vreo 10 000 de hertzi, dublă flatulență Însoțită de suptul unei carii surround, zgomotul irevocabil al căderii unei balegi pe iarbă, În fața blocului, printre petunii, aburul ei, tumultul pompei de desfundat canalizarea, zgomotul unei ventuze, zgomot de muci, apoi zgomot neprecizat, un fel de du-te-vino vag, limfatic, dar pe care dacă-l identifici primești drept premiu o casetă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
iar la prînz s-au odihnit doar cinci minute, după cum făcuseră Întotdeauna, și pe urmă a văzut că Juma parcă mărise pasul puțin. Poate că nu era așa. Poate că i se părea doar că se mișcă mai repede, iar balegile de elefant erau mai proaspete acum, chiar dacă nu erau calde. După ultimul morman de bălegar, Juma i-a dat carabina s-o care dar după vreo oră s-a uitat la el și a luat-o Înapoi. Urcaseră pe munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din ciment igrasios peste care se văd pereții unor barăci scorojite, de unde se aud tot felul de zgomote ciudate, cotcodacuri de găini, grohăituri de porci, miorlăituri de pisici În călduri. Mă lovește o duhoare grea, provenind dintr-un amestec de balegă de porc, găinațuri de păsări domestice și lături ce se preling, Într-un râu de materie pestilențială, către gura de scurgere a canalului, aflată chiar În mijlocul străzii. Scări strâmbe de lemn, acoperișuri deșelate de țiglă, burlane coșcovite se răsucesc grotesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
obscur de spaimă, nutrind În subconștient metamorfozele bizare ale visului; ești undeva, aștepți pe cineva cunoscut, o rudă sau un prieten, nu te preocupi de nimic, nu te paște nici o primejdie; te lăfăi Într-o nepăsare crasă, ești ca o balegă de cal aburind la marginea drumului până vine roata carului și o turtește. Deodată, se schimbă aerul, un curent ciudat vibrează și un sunet șuierat te avertizează; simți că nu mai ești deloc singur, nu mai poți fi o balegă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
balegă de cal aburind la marginea drumului până vine roata carului și o turtește. Deodată, se schimbă aerul, un curent ciudat vibrează și un sunet șuierat te avertizează; simți că nu mai ești deloc singur, nu mai poți fi o balegă nepăsătoare, starea de primejdie devine unica normă a lui a fi și ești somat prin canale secrete că va surveni ceva ireparabil. Nu ai Încă noțiunea exactă a ceea ce se va Întâmpla, dar ești Încredințat de iminența faptului prejudiciant (ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
privind când la cal, când la pardoseală, când în jur, căutând răspunsul care n-ar fi putut fi decât unul absurd, și atunci n-ar fi fost altceva decât o nouă întrebare. Pentru că jos, sub privirile lui descumpănite, zăcea o balegă. Și, pe cât se pricepea el, copil crescut la oraș, dar colindând iarmaroacele și târgurile de animale de pe vremuri, era cea mai obișnuită balegă de cal din lume. O clipă se gândi că cineva îi făcuse o glumă, potrivind-o dinadins
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
n-ar fi fost altceva decât o nouă întrebare. Pentru că jos, sub privirile lui descumpănite, zăcea o balegă. Și, pe cât se pricepea el, copil crescut la oraș, dar colindând iarmaroacele și târgurile de animale de pe vremuri, era cea mai obișnuită balegă de cal din lume. O clipă se gândi că cineva îi făcuse o glumă, potrivind-o dinadins în locul cel mai nimerit, sub coada calului, de parcă ar fi folosit firul cu vârf de plumb. În castel nu rămăsese nimeni, verificase toate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cărare, până aici. Zidurile n-ar fi putut fi sărite decât cu catapulte, dar a imagina la porțile castelului o astfel de mașinărie de Ev Mediu timpuriu era o năzbâtie chiar mai mare decât un cal de bronz care se balegă. Ședeau nemișcați, călărețul și calul, nici măcar un fir din coada impregnată de cocleală nu părea să se fi urnit de la locul lui. Petrache înțepă mormanul de cocoloașe care arăta ca grămăjoarele de cocs din fața sobei, din vremea copilăriei. Totul era
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
grasă și rea. Mai multe bastonașe de mărimi diferite care au rezultat în urma turnării cositorului sunt interpretate ca fiind bani: euro. Secvența nr. 20 14.48-15.07 Descântă din nou... (cască) "Mihai Valentin (scuipă și suflă), Doamne! Deochi, deochi în balegă de vacă, Valentin Mihai să rămână curat, să rămână luminat, Dumnezău Sfântu' ci l-o făcut șî l-o lăsat. Șî la drum să-l păzască Dumnezău. Să iasă înainte nicuratu' (scuipă și suflă), pi pustii (scuipă și suflă) drace
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
terifiantă anii de secetă. Oamenii sunt însă plini de vitalitate, într-o luptă surdă cu viața. Vorbind despre satul natal, Labiș va conchide mai târziu: „Lumea aceasta a noastră e viguroasă și tare, miroase a sudoare și-a sânge, a balegă de bou și-a balegă de urs, a fuste și a chiote besmetice seara pe dealuri...” Pe acest fond de vitalitate se încrustează filonul folcloric. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sunt însă plini de vitalitate, într-o luptă surdă cu viața. Vorbind despre satul natal, Labiș va conchide mai târziu: „Lumea aceasta a noastră e viguroasă și tare, miroase a sudoare și-a sânge, a balegă de bou și-a balegă de urs, a fuste și a chiote besmetice seara pe dealuri...” Pe acest fond de vitalitate se încrustează filonul folcloric. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un carnet de însemnări și o
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
întâlnește și la alte popoare, la greci, la romani, în India-țara scaldelor prin excelență, la evrei, la albanezi 216: la romani, mirii primeau miresele cu apă și foc, în India, socrul spală picioarele mirelui cu apă, cu lapte și cu balegă de vacă, urmând împreunarea mâinilor și vărsarea apei peste palmele unite ale mirilor. Astfel, la romani, la poarta casei soțului, mireasa era supusă unui întreg ritual. Pentru a îmblânzii "zeii pragului", mireasa îl împodobea cu flori și cu lână, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copilului nou-născut, în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce se face doar miercurea și vinerea, "pe nespălate": S-a sculat Sfânta Miercuri / De dimineață / Și-a pus masă / De mătasă / Și pe toate bubele le chemase, / Iar pe bubele mici nu le chemase
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
special noaptea. Netratată la timp și corespunzător, boala produce frecvent complicații (bronhopneumonie) și predispune sau activează infecția tuberculoasă. Tratamente populare Se bea lapte de măgăriță, de mai multe ori pe zi, În special noaptea, la culcare. Se afumă copilul cu balegă de măgar. Ceaiuri din cimbrișor, cimbru de grădină, fenicul, iarbă mare, ienupăr, isop, lumânărică, mac de câmp, nalbă mare, flori de salcâm, scai vânăt, schin, soc, podbal, pătlagină, plămânărică, porumbar, șovârf, sunătoare, tătăneasă, flori de tei, trei frați pătați, unguraș
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
polen, propolis, drojdie de bere, germeni de grâu (grâu Încolțit). Inhalații cu oțet de mure. Amestecați câte ½ cană de oțet de mure și apă. Dați un clocot și inhalați aburii. În zona Munților Apuseni, sinuzita se trata cu fumigații cu balegă de vacă. În Bucovina, se lua balegă de cal și de vacă, precum și tărâțe de grâu și se fierbeau, iar pasta rezultată se punea pe o pânză și se aplica pe piept, pe frunte și pe față. Ceai cu violete
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
grâu (grâu Încolțit). Inhalații cu oțet de mure. Amestecați câte ½ cană de oțet de mure și apă. Dați un clocot și inhalați aburii. În zona Munților Apuseni, sinuzita se trata cu fumigații cu balegă de vacă. În Bucovina, se lua balegă de cal și de vacă, precum și tărâțe de grâu și se fierbeau, iar pasta rezultată se punea pe o pânză și se aplica pe piept, pe frunte și pe față. Ceai cu violete, o lingură la o cană. Se beau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
usturoi pisat, iarbă de pușcă și pucioasă, care se pune pe o frunză de viță de vie și se aplică pe rană. Oblojeli cu prăjeli cu burete de bubă, untură de iepure, săpun de casă. Cataplasme cu ceară coaptă, cu balegă de vacă, cu rădăcină de boz pisată, cu flori de gălbenele amestecate cu praf de pușcă și usturoi pisat, aplicate pe răni. Cataplasme cu urzici și 9 boabe de grâu, o prună neagră și pânză de păianjen, amestecate cu miere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]