885 matches
-
buchete de flori de la mai marii vremii. În culisele Operei Române era așteptată chiar de fetele dictatorului comunist Ștefan Gheorghiu, Lica și Tanți Gheorghiu. A dat reprezentații și spectacole în Italia, Bulgaria, Franța, Grecia, Rusia, SUA, Australia și Polonia împreună cu balerinii Elena Dacian, Magdalena Popa, Alexa Mezincescu, Gabriel Popescu, Ileana Iliescu și Gelu Barbu. A interpretat rolul principal din Lacul Lebedelor de Piotr Ilici Ceaikovski, rol care a fost foarte bine primit de către critici. Cel mai mare succes pe care l-
Irinel Liciu () [Corola-website/Science/336207_a_337536]
-
să rămână la Moscova și să facă o carieră artistică, ofertă pe care Irinel Liciu a refuzat-o. Partenerul său de balet a fost Gabriel Popescu până în anul 1965, care a fost și este recunoscut ca fiind cel mai cunoscut balerin român. Gabriel Popescu a fugit din România în Franța și ca urmare, Irinel Liciu a decis să părăsească scena Operei Române pentru totdeauna. Ultimul ei spectacol a fost în ziua de 12 februarie 1970, tot în spectacolul Faust în care
Irinel Liciu () [Corola-website/Science/336207_a_337536]
-
număr de cinci: 1. Orice mișcare în balet nu este o sumă de pași, ci un răspuns la subiectul și la caracterul muzicii. 2. Dansul și gesturile în balet nu au sens decât dacă slujesc exprimării unui act dramatic. 3. Balerinul trebuie să fie expresiv din cap până-n picioare. Limbajul gestual convențional este admis doar în cazul în care coregrafia cere acest lucru punctual, altminteri mișcarea mâinilor trebuie înlocuită obligatoriu cu cea a întregului corp. 4. Grupul nu este niciodată doar
Michel Fokine () [Corola-website/Science/313322_a_314651]
-
dansului. La 14 ani a ales să fugă la București cu o elevă de-a mamei sale. După o perioadă de lipsuri, în care-a dormit în parcul Cișmigiu și a mâncat doar pâine și apă, s-a angajat ca balerin la Teatrul Cărăbuș. Foarte curând avea să devină prim solist, acceptând provocarea de-al înlocui pe balerinul care se îmbolnăvise. Remarcabila sa evoluție la premieră i-a adus supranumele de Sfinxul Slav. La 17 ani devenea cel mai tânăr coregraf
Oleg Danovski () [Corola-website/Science/322101_a_323430]
-
După o perioadă de lipsuri, în care-a dormit în parcul Cișmigiu și a mâncat doar pâine și apă, s-a angajat ca balerin la Teatrul Cărăbuș. Foarte curând avea să devină prim solist, acceptând provocarea de-al înlocui pe balerinul care se îmbolnăvise. Remarcabila sa evoluție la premieră i-a adus supranumele de Sfinxul Slav. La 17 ani devenea cel mai tânăr coregraf din lume, activând o vreme la Teatrul Evreiesc, unde a studiat regia cu Iacob Sternberg. Apoi s-
Oleg Danovski () [Corola-website/Science/322101_a_323430]
-
Kneazev - pedagog care formase și iluștrii dansatori ai Operei de la Paris. Celebrul Robert Helpmann l-a invitat să monteze la Londra Lacul lebedelor - capodopera sa fiind printre cele mai bune montări cunoscute. Și-a format un ansamblu de 150 de balerini iar în 1949 a devenit decanul Academiei de balet. A militat pentru separarea Baletului de Operă, fără succes. În cele din urmă a solicitat pensionarea de la teatrul din București, dar a fost refuzat. În 1978, în drum spre Varna, unde
Oleg Danovski () [Corola-website/Science/322101_a_323430]
-
tineri absolvenți ai liceelor de coregrafie din București și Cluj, primul spectacol montat fiind "Chopiniana". Aici Oleg Danovski a montat trilogia ceaikovskiană Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci. Prin legăturile sale cu impresarul german Landgraff, renumele balerinilor români a depășit pentru prima oară granițele țării, iar turneul anual în Germania al Teatrului de Balet din Constanța a ajuns o tradiție care continuă și în zilele noastre. Câteva dintre spectacolele care poartă amprenta geniului său coregrafic sunt Spărgătorul
Oleg Danovski () [Corola-website/Science/322101_a_323430]
-
ul este o rasă de cai, originară din Lipica, Slovenia. ii sunt balerinii din lumea cailor și pot fi văzuți în acțiune la Școala de călărie spaniolă din Viena, Austria. Superbii cai albi ai școlii sunt faimoși în toată lumea pentru grația cu care execută mișcări complicate de dresaj. În anul 1580 Arhiducele Carol
Lipițan () [Corola-website/Science/311207_a_312536]
-
Astfel că, oricine poate să producă un obiect cu pretenție artistică. Oricine se joacă la un computer fără habar de note și principii elementare, preluând niște secvențe preexistente, a apt să nască o piesă sonică. Orice neofit care se consideră balerin e apt să producă, acasă sau pe o scenă, o improvizație de mișcare corporală. Rezultatul după caz, poate fi unul comic, tragic comic, penibil, etc. Dumnezeu știe... Întâmplător, spontaneitatea pură naște sporadic și rezultate simpatice. Dar expedientele acestea nu provin
Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
prima ballerina assoluta” a țării sale. Din partea mamei ei a avut rădăcini irlandeze și braziliene. A avut o carieră neobișnuit de lungă, de 40 de ani, câteva din culmile ei fiind legate de colaborarea cu coregraful Frederick Ashton și cu balerinul Rudolf Nurejev. s-a născut sub numele Margaret sau Peggy Hookham la Reigate, Surrey, ca fiică a unui inginer englez și soției acestuia, Hilda. Aceasta din urmă era copilul nelegitim al industriașului brazilian Antonio Gonçalves Fontes și al unei tinere
Margot Fonteyn () [Corola-website/Science/316095_a_317424]
-
I. L. Caragiale", interpreta piesa Linșaj, creată de Miriam Răducanu. După 1978, când s-a stabilit în Italia, veștile despre cariera sa au fost sporadice și întâmplătoare: mi-a parvenit nr.26 din 1985 al revistei Balletto Oggi, care era închinată "balerinului român, devenit celebru în Italia ca partener al lui Carla Fracci" și altor artiști "emigranți" din România, respectiv pedagogului Gabriel Popescu. Mult mai târziu, aflată în 1998 în Italia și cunoscând-o pe Sonia Biacchi, directoarea Centrului Teatral de Cercetare
O serie de întrebări fără răspunsuri by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7481_a_8806]
-
nemaiavând acoperire în numărul de prestații necesar. Un solist a plecat la o trupă din Anglia și, mi s-a spus că, alți cinci vor pleca să danseze pe un vapor. Lefurile fiind modeste, dacă nu există nici motivații profesionale, balerinii nu au motive să mai rămână în țară. De stricat este foarte ușor să strici o structură instituțională sau de orice alt fel, dar de reabilitat va fi foarte greu. Dacă Gheorghe Iancu venea doar să monteze în România și
O serie de întrebări fără răspunsuri by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7481_a_8806]
-
se pare excelent ca mod de gândire este realizarea terțetului Mama (Antonel Oprescu) și cele două fiice ale sale: Prostuța (interpretată magistral de Cătălin Caracaș) și Strâmbuța (Bogdan Plopeanu, secundând-o admirabil pe „sora” sa). Am admirat evoluția celor trei balerini în travesti printr-o excelentă plastică a mișcării în spațiu coregrafic și mai ales printr-o coordonare adecvată. Este aici și meritul coregrafului care a dozat foarte bine evoluția dansatorilor, creând astfel un moment coregrafic de o mare suculență comică
?CENU??REASA? de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-journal/Journalistic/83491_a_84816]
-
simțită ca o premieră a beneficiat în rolurile principale de contribuția a doi prim soliști importanți în acest moment: Bianca Fota și Ovidiu Matei Iancu. Salutăm revenirea pe scena bucureșteană, după o absență îndelungată, a lui Ovidiu Matei Iancu, un balerin pe care îl regăsim cu bucurie, stăpânind o bună tehnică, cu sărituri ușoare și bine sincronizate, cu aplomb și mai ales cu acea conștiință a artistului de a se impune pe scenă. Martie 2014 Bianca Fota este o balerină serioasă
?CENU??REASA? de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-journal/Journalistic/83491_a_84816]
-
lui Ioan I. Gostian și cu un cald Cuvânt înainte semnat de Nicolae Manolescu. Pentru toți cei interesați de istoria dansului de la noi și din lumea întreagă, cartea aduce o informație bogată, pe cât de bogată a fost și cariera de balerin și coregraf a lui Gelu Barbu, desfășurată pe parcursul a aproape șaizeci de ani și într-un spațiu larg, care cuprinde mai tot uriașul continent euro-asiatic. Numai că interesul și curiozitatea cititorului trebuie să fie foarte mari, pentru a putea trece
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
va distinge ca dansator și va fi selecționat să plece la o specializare la vestita Academie de Dans "Vaganova", de la Leningrad. Paginile care rememorează cei patru ani de studii intense de acolo, evocă o întreagă galerie de personalități ale dansului, balerini, coregrafi, pedagogi, dar și atmosfera școlii, a orașului, arhitectura lui, teatrul, muzeele, pe tinerii elevi orfani din Republica Moldova, care nu aveau voie să vorbească românește între ei, cantitatea de alcool pe care a trebuit să o înghită ca invitat la
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
între ei, cantitatea de alcool pe care a trebuit să o înghită ca invitat la un banchet de la Academia Militară sau participarea, pe ascuns, la o slujbă de înviere, la o mânăstire din afara orașului. Urmează anii de glorie, ca prim balerin al Teatrului de Operă și Balet din București, în clădirea nouă, ridicată înaintea Festivalului Internațional al Tineretului, ținut la București în 1953, dar din care profesorii săi, Floria Capsali și Mitiță Dumitrescu fuseseră îndepărtate, iar Trixy Checais, alt profesor al
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
și singura soluție va fi fuga din țară, într-o "dimineață cenușie și rece din acel 17 noiembrie 1961", în timpul unui turneu la Berlin, când printr-un mare noroc reușește să treacă Zidul, din Est către Vest. Devine astfel primul balerin român care ia calea exilului, cu tot ce implică acest lucru: cerere de azil politic, lagăr, derută temporară profesională, persecutarea familiei rămase în țară, în frunte cu tatăl său, compozitorul Filaret Barbu, căruia i se scot de pe afiș toate lucrările
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
la naiba! Mi-am trântit periuța în chiuvetă. Jacqui m-a studiat și a zis: — Oh, ce bine, ești gata. De fapt, eram îmbrăcată încă în hainele de serviciu (fustă roz de balerină, maiou roz, pantaloni scurți de plasă și balerini brodați cu flori), dar, dat fiind că ținuta mea de serviciu aducea mai mult a ținută de petrecere decât aduceau hainele de petrecere ale altora, am decretat că merge și-așa. În timp ce taxiul înainta prin traficul de vineri seară, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fața, entuziast. Până la urmă, renunța și ne mutam în alt magazin, cu pantofi italienești și prețuri extraterestre. Aici lucrurile stăteau și mai rău, perechile sclipeau ca niște bijuterii nobile și delicate, nu mai puteai să invoci argumentul prostului-gust. Vânzătoarele extrăgeau balerinii din cutiile îmbrăcate în catifea, despătureau fără zgomot hârtia cerată, eliberând talpa interioară de orice obstacol ce s-ar fi putut interpune între picior și întinderea ei pufoasă. La sfârșit, perechea era suspendată cu două degete, elegant, ca la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să fie mai aproape de actori. Înnebuneam. Nu puteai să miști în front, era prăpăd dacă te simțeau figuranții. După trei sferturi de oră, îți lua foc fundul. Mă foiam discret, invizibil. Actorii tropoteau într-o veselie, ridicând praful de pe scânduri; balerinilor li se murdăreau ciorapii. Lumea privea respectuos, cu ochii cât cepele; unul nu mișca un deget. Mie îmi venea să întind mâna și să-l trag pe erou de cămașă, chiar când trecea pe lângă noi. Sau să-i pun piedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu încercă să o urmărească. Se simțea umilit și ticălos. Își spuse: „Am să mă duc totuși la ea, nu-mi pasă de nimic!“ — Hello, Tom! Era Alex. Dansară unul în jurul celuilalt, în apa caldă, atingându-se ușor, ca doi balerini care încearcă să simuleze o partidă de box. — Atunci vrei să ne întoarcem acasă? o întrebă Pearl, puțin cam enervată, pe Hattie. Pearl și Hattie, din fericire, nu aflaseră încă nimic despre planul lui John Robert, întrucât filozoful nu întocmise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
telefonul Îi sună În geantă. Doamna Fioravanti dorea să răspundă? Maja Întoarse capul, resemnată să nu aibă liniște nici măcar la coafor, În unul dintre momentele cele mai plăcute din viața unei femei - când tânărul frizer, grațios și delicat ca un balerin, Îi masa tâmplele și-i pieptăna părul ud cu o asemenea gingășie, Încât ea simțea cum o descărcare electrică, scandaloasă și fără Îndoială erotică, Îi străbătea trupul de prea mult timp dezobișnuit de un asemenea tratament atât de atent. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu-i păsa de ea, acum când știa cât Îl costa s-o ducă În patul lui. Antonio o luase la șuturi și la palme, căci voia să știa ce mama dracului avea mai mult decât el rahatul acela de balerin negru. Și cum Emma știa că orice i-ar fi răspuns nu l-ar fi liniștit, nu zicea nimic și căuta să se furișeze sub roțile mașinilor. Dar Antonio nu Încetase s-o lovească până când din sala de dans nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
table, cu halate groase și uzate trase pe umeri. Oglinzile luminate puternic, creionul de ochi pentru contur, mirosul de macheală și de transpirație și de tutun prost, geamurile deschise larg spre teiul Întunecat, Îmbrăcat Într-o zăpadă udă. Andrei, prim- balerinul blonziu și pletos (acum se află În perioada fără mustață), se apleacă peste un pupitru și dă mai tare casetofonul din care se aude ABBA, voulez-vous, aha, Îngînă el melodia, făcînd cîteva mișcări clasice, pentru Încălzire, Își rotește trupul și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]