KorAP: Find »[drukola/base=balistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...34 >

832 matches

Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398

care există suspiciuni că sunt interesate să obțină arma nucleară. Iranul este parte a Tratatului de neproliferare, iar, în prezent, programul său nuclear se află într-o fază avansată de dezvoltare. Deține, de asemenea, un program de dezvoltare a rachetelor balistice și a realizat teste repetate cu diferite modele și variante ale acestora. În Statele Unite și Europa, evaluarea naturii programului nuclear iranian a variat de la îndoieli cu privire la dimensiunea militară, cu scop final, obținerea bombei atomice, la certitudini. Au existat mai multe

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
2003, s-a retras din Tratatul de neproliferare și și-a continuat ambițiile nucleare. R.P.D .Coreeană pretinde că deține arma nucleară și ar fi efectuat teste nucleare în 2006 și 2009. Statul nord-coreean are un program de dezvoltare a rachetelor balistice și a efectuat, de asemenea, teste repetate cu diferite modele și variante ale acestora. Nu se cunoaște dacă rachetele balistice nord-coreene sunt capabile să transporte la țintă încărcături nucleare. Se apreciază că R.P.D. Coreeană intenționează să utilizeze descurajarea nucleară ca

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
nucleară și ar fi efectuat teste nucleare în 2006 și 2009. Statul nord-coreean are un program de dezvoltare a rachetelor balistice și a efectuat, de asemenea, teste repetate cu diferite modele și variante ale acestora. Nu se cunoaște dacă rachetele balistice nord-coreene sunt capabile să transporte la țintă încărcături nucleare. Se apreciază că R.P.D. Coreeană intenționează să utilizeze descurajarea nucleară ca instrument politic pentru a restabili relațiile normale cu SUA, Japonia și Coreea de Sud. Iran între politica de dialog și politica de

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
demers comun, mai puțin generalizat, față de Iran. La finalul anului 1997, vicepreședintele american Al Gore susținea că o anchetă mixtă, ruso americană a dovedit că Iranul face eforturi deosebite pentru a obține tehnologia necesară fabricării armelor nucleare și a rachetelor balistice aferente. În pofida negării cu vehemență de către Teheran a activităților destinate producerii de arme de distrugere în masă, Statele Unite și Israelul au intensificat campania de îngrădire a ceea ce ambele state considerau a fi șuvoiul de tehnologie de mare precizie și date

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
a fi șuvoiul de tehnologie de mare precizie și date științifice scurs dinspre Rusia către Iran221. Pe de altă parte, Federația Rusă, deși acorda ajutor în construirea centralei nucleare de la Bushehr, nega faptul că ar oferi Iranului spre achiziționare rachete balistice sau arme nucleare. Evgheni Primakov, ministrul Afacerilor Externe, declara că Rusia nu mai efectuează către Iran vânzări de tehnologie care să ajute la crearea de arme nucleare sau de rachete cu rază lungă de acțiune; având în vedere că Iranul

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
fisionabil și tehnologia necesare transformării acestui material în arme nucleare. Se aprecia că Teheranul, indiferent cine se va afla la putere, va continua să dezvolte și să extindă programele de obținere a armelor de distrugere în masă și de rachete balistice, atâta vreme cât se simte amenințat de forțele militare americane din Golf, de un Israel care dispune de arme nucleare și de Irak. Postura de țară care se apără sau factorul de prestigiu asociate cu unele din aceste programe sunt considerate de către

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
de securitate care alcătuiesc comunitatea informativă a SUA, se acredita ideea că, până în 2015, SUA se pot aștepta să fie atacate cu rachete de către Coreea de Nord, Iran și, probabil, Irak. Potrivit acelei estimări, Iranul deținea cel mai mare arsenal de rachete balistice din Orientul Mijlociu, mare parte a acestuia fiind cu rază scurtă și medie de acțiune. Agențiile de securitate au precizat faptul că Teheranul nu deținea arma nucleară, însă ar putea să intre în posesia acesteia până la finele deceniului 225. La sfârșitul

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
asupra facilităților nucleare ale Iranului 240. Replica Iranului: Pe fondul tensiunilor persistente în privința programului său nuclear, Iranul a recurs, în luna octombrie 2009, la tiruri cu rachete cu rază de acțiune scurtă, medie și lungă, Gardienii Revoluției anunțând că manevrele balistice și-au atins toate obiectivele. Șeful Agenției pentru Energie Atomică a Iranului, Ali Akbar Salehi, făcea publică necesitatea țării sale: încă 20 de uzine pentru îmbogățirea uraniului similare celei de la Natanz, pentru a-și putea asigura cantitatea de combustibil necesară

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
următor, însă atitudinea ostilă a Coreii de Nord și dificultățile pe care SUA le-au întâmpinat în discuțiile cu un regim ermetic, au întârziat proiectul cu cel puțin 5 ani. În august 1998, potrivit SUA, Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică cu rază mare de acțiune (Taepodong 1), fapt nerecunoscut, regimul de la Phenian pretinzând că a lansat sateliți. După venirea la putere a Administrației Bush, contactele la nivel înalt între Statele Unite și Coreea de Nord au fost întrerupte, pentru ca, în 2002, președintele american

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
pus în aplicare un sistem consolidat de verificare a încărcăturilor aeriene, maritime și terestre, având destinația sau provenind din Coreea de Nord, inclusiv în larg și o extindere a embargoului împotriva armelor. Rezoluția 1.874 urmărea, astfel, să împiedice activitățile nucleare și balistice și să reducă veniturile pe care acesta le obține din vânzarea de arme și tehnologie. Coreea de Sud, care avea statut de observator în cadrul Inițiativei de Securitate împotriva Proliferării, și-a anunțat decizia de a deveni membru al acesteia (în pofida unui avertisment

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
să preia inițiativa în pregătirea pentru revenirea la discuțiile hexapartite din care s-a retras în aprilie 2009 condiționând, însă, această revenire, de ridicarea de către ONU a sancțiunilor pe care le-a impus după testele nucleare și cele cu rachete balistice. Cu toate aceste gesturi binevoitoare, după ce în septembrie 2009, Phenianul a anunțat pentru prima oară că a reușit să ajungă la faza finală a procesului de îmbogățire a uraniului, tehnologie de fabricare a armei atomice, presa oficială nord-coreeană a anunțat

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
prin reducerea propriilor arsenale. În spiritul noilor relații, Rusia s-a alăturat SUA în adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, care prevedea adoptarea unor măsuri dure pentru stoparea programelor nucleare și a celor de fabricare a rachetelor balistice din Coreea de Nord. Totodată, având în vedere că programul iranian de fabricare a rachetelor balistice reprezenta o amenințare pentru o regiune vastă, s-a ajuns la un acord în ceea ce privește semnarea unei declarații comune referitoare la cooperarea în domeniul apărării antirachetă și

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, care prevedea adoptarea unor măsuri dure pentru stoparea programelor nucleare și a celor de fabricare a rachetelor balistice din Coreea de Nord. Totodată, având în vedere că programul iranian de fabricare a rachetelor balistice reprezenta o amenințare pentru o regiune vastă, s-a ajuns la un acord în ceea ce privește semnarea unei declarații comune referitoare la cooperarea în domeniul apărării antirachetă și la evaluarea comună a provocărilor secolului XXI reprezentate de rachetele balistice, inclusiv a celor

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
fabricare a rachetelor balistice reprezenta o amenințare pentru o regiune vastă, s-a ajuns la un acord în ceea ce privește semnarea unei declarații comune referitoare la cooperarea în domeniul apărării antirachetă și la evaluarea comună a provocărilor secolului XXI reprezentate de rachetele balistice, inclusiv a celor iraniene și nord-coreene. De asemenea, s-a decis înființarea unei comisii prezidențiale bilaterale SUA-Rusia, care să reprezinte o nouă bază pentru consolidarea securității printr-o mai mare cooperare, activitatea acesteia urmând să fie coordonată de secretarul american

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
realitate istorică, urmează să fie menținut într-un orizont previzibil de timp, până când, în urma progresului tehnico-științific sau a schimbărilor ce ar putea surveni în planul relațiilor internaționale, armamentul nuclear își va pierde rolul de descurajare (generalul Nikolai Solovțov comandantul Forțelor balistice strategice ruse). Ce schimbări ar putea surveni în plan internațional? Oficialitățile de la Moscova au reluat tema mai veche a necesității construirii unui sistem de securitate, care să presupună negocierea unui tratat conținând angajamente constrângătoare din punct de vedere juridic. Pornind

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Tratatul ABM și să amplaseze un număr redus de interceptori tereștri pentru rachete cu rază lungă de acțiune, rachete staționate, în prezent în Alaska și în California, cu motivația contracarării posibilității ca Iranul sau Coreea de Nord să lovească Statele Unite cu rachete balistice cu rază lungă. În prezent, niciuna dintre aceste țări nu deține rachete funcționale cu rază lungă care să poată lovi Statele Unite. Coreea de Nord deține o rachetă rudimentară cu rază lungă de acțiune, care a eșuat de multe ori în timpul testelor de

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
să orbească radarele proprii). La sfârșitul anilor 70, în condițiile în care ICBM-urile sovietice deveniseră tot mai numeroase și mai precise, în special odată cu operaționalizarea rachetelor SS-18, experții americani au luat în considerare un sistem de protecție pentru rachetele balistice intercontinentale care să utilizeze interceptori nonnucleari, astfel că, până la începutul anilor 1980, principalul obiectiv al programului de apărare antirachetă a fost acela de a se dezvolta mijloace de interceptare care să nu aibă nevoie de focoase nucleare. Astfel, succesorul ARPA

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
1983 la 4 miliarde dolari în 1988, perioadă în care programul SDI a generat progrese tehnologice în anumite domenii (senzori, lasere etc.)317. Conform declarației președintelui american, sistemul SDI urma să asigure protecția împotriva oricărui tip de atac cu rachete balistice, indiferent de amploarea sa. Noua capabilitate era destinată să protejeze teritoriile SUA și ale aliaților săi, unele dintre tehnologii fiind disponibile chiar și pentru sovietici. Reacția președintelui URSS, Iuri Andropov, a fost deosebit de dură, acesta denunțând programul american ca fiind

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
spațiale, a căror funcționare este dirijată de un sistem central de comandă și control, perspectivă care se regăsește și în concepția sistemului actual. Controversat încă de la apariție, deoarece, pe de o parte, dezvoltarea unei capacități satelitare de distrugere a rachetelor balistice încălca Tratatul Spațiului Extraatmosferic (1967), iar, pe de altă parte, punerea sa în aplicare implica retragerea din Tratatul ABM, programul SDI s-a dovedit, ulterior, costisitor și incapabil de a-și atinge obiectivele stabilite, dar chiar dacă nicio componentă a sa

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
supraviețuirea discutabilă a armelor spațiale, incapacitatea de a diferenția între focoasele reale și cele false etc. au determinat anularea, în cele din urmă, a planurilor SDI și au făcut ca, timp de patruzeci de ani, o apărare eficientă împotriva rachetelor balistice să nu poată fi realizată 320. De altfel, în 1990, un nou tip de interceptor hit-to-kill, denumit Brilliant Pebbles a oferit soluții potențiale la problemele legat de costuri și capacitatea de supraviețuire. Brilliant Pebbles reprezenta, în esență, o rețea de

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
reprezentată de atacurile neautorizate sau atacurile teroriste cu un număr limitat de rachete, în plus, forțele desfășurate ale SUA se vor confrunta cu amenințările crescute determinate de rachetele de teatru cu rază scurtă de acțiune, în condițiile proliferării tehnologiei rachetelor balistice și armelor de distrugere în masă322. Se producea o schimbare de paradigmă strategică, o schimbare de accent de la dezvoltarea de capacități ofensive la dezvoltarea unor capacități defensive. În august 1990, Saddam Hussein invada Kuwaitul, iar în ianuarie 1991, SUA și

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
săi au inițiat operațiunea Furtună în Deșert, Irakul răspunzând cu atacuri de rachete SCUD împotriva unor ținte din Israel și Arabia Saudită, ceea ce este considerat un reper major în istoria militară, ca fiind primul angajament operațional între un atac cu rachete balistice (irakienele SCUD) și un sistem de apărare antirachetă (rachetele americane Patriot) 323. În replică la această nouă amenințare, președintele Bush a anunțat, în ianuarie 1991, în discursul său privind starea națiunii, că Departamentul Apărării a reorientat programul SDI de la accentul

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-se pe modificări semnificative ale sistemelor de apărare antiaeriană Aegis și interceptorilor SM-3. Segmentul național de apărare antirachetă este denumit National Missile Defense (NMD)326. Până în 1996, rapoartele serviciilor de informații au lansat avertismente cu privire la creșterea riscurilor generate de rachete balistice ceea ce a făcut ca apărarea antirachetă de nivel strategic să capete un nou impuls, Congresul dominat de republicani (din 1994) susținând necesitatea unui astfel de sistem. În ultimii ani ai mandatului lui Bill Clinton, NMD depășește în importanță TMD, pe măsură ce

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
in iulie 1999, președintele Bill Clinton semnează National Missile Defense Act of 1999, care prevedea adoptarea unei politici naționale de a operaționaliza, de îndată ce va fi tehnologic posibil, un sistem NMD capabil să apere SUA împotriva unor atacuri limitate cu rachete balistice (accidentale, neautorizate sau deliberate). Erau stabilite patru criterii pentru operaționalizarea sistemului NMD: eficiență din punct de vedere al costurilor, eficacitate din punct de vedere al performanței, contribuția la creșterea securității SUA și respectarea aranjamentelor de control al armamentelor, ceea ce implica

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
devenind parte a unui sistem de apărare antirachetă multistratificat, de nivel strategic, denumit BMDSBallistic Misile Defense System 329. Prioritățile sistemului de apărare antirachetă de nivel strategic, astfel conceput erau următoarele: apărarea teritoriului SUA împotriva unui atac limitat executat cu rachete balistice, precum și apărarea forțelor americane dislocate, a statelor aliate și prietene; constituirea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice care să permită interceptarea rachetelor în toate fazele de zbor ale acestora, indiferent de bătaia lor; să permită categoriilor de forțe armate

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]