1,747 matches
-
fost însă împrejurarea că, până și această paradă a sincerității nu este, în fond, decât o paradă a măștilor. Simulând „transparența” prozei, aceste desfășurări de o autenticitate altminteri năucitoare, sunt doar la prima vedere „necontrafăcute”. În realitate, revărsarea aceasta de banalități, care ne îndreptățește să vorbim de o coborâre a poeziei nu în stradă, cum o vor face opteciștii, ci „în uliță”, nu face decât să-și încurajeze cititorul să facă abstracție de „cadrul teatral”, pe care îl presupune, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
bună dreptate s-a afirmat că „ceea ce părea o succesiune de notații menite să înregistreze lumea exterioară, se reduce, de fapt, la o aglomerare de cuvinte, în care impresia de realitate este minimă”406. Dizolvarea, prin cuvânt, a existentului, în banalitatea și viduitatea sa cotidiană, servesc însă, la un alt nivel, reconstrucției valorice a realității extratextuale. Pe de altă parte, nu putem ignora evidența că poemele lui Mircea Cărtărescu, apropiindu-se de epic și descriptiv, creează impresia de deschidere, de adecvare
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cîteva propozițiuni de aceeași adîncime și claritate. Pentru cel care a scris Lauda lucrurilor, miezul oricărui lirism se află în faptul că poeții, prin textele lor, au de spus ceva, chiar în afara unui interes de conținut. O constatare de domeniul banalității, dar de continuă actualitate, se referă la lipsa receptării și pătrunderii poeziei moderne de către oamenii de cea mai bună-credință, o cauză fiind tirania spiritului logic, altfel spus, a spiritului aristotelic asupra acestora. Ne oferă, în acest curs, o estetică experimentală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
șoc, cu trimitere la caracterul criminal al acestui organism, că Securitatea nu a făcut decît să execute ordinele partidului comunist. Marius Oprea adună un masiv volum de documente, adnotate și comentate, cu o prefață a lui Dennis Deletant, sub titlul Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente 1949-1989 (Editura Polirom, 2002), care prezintă atrocitățile comise de această instituție sub directa îndrumare a nomenklaturii. După 23 august 1944, natura regimului politic instaurat în România, a fost aceea de ocupație sovieto-comunistă. Modelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sub directa îndrumare a nomenklaturii. După 23 august 1944, natura regimului politic instaurat în România, a fost aceea de ocupație sovieto-comunistă. Modelul stalinist impus de tancurile "eliberatoare" a susținut o construcție instituțională cum precizează Marius Oprea în Cuvîntul înainte la Banalitatea răului, bazată pe represiune și recunoscînd primatul ideologiei asupra binelui propriului popor. Atît Dej, cît și Ceaușescu n-au fost animați de afirmarea cu adevărat a binelui național. Sub directa îndrumare a consilierilor sovietici, imediat după ocupație (dar încă mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în comparație cu puterea economică și cea politică), să fie administrată tot de aceia care au susținut vechiul regim" (M.O.). Cartea lui Marius Oprea reușește a fi o primă breșă în această blocadă a tăcerii. Încă din deschiderea Studiului introductiv la Banalitatea răului, Dennis Deletant subliniază că, pînă în '89, România era paralizată de cea mai perversă dictatură de pe continentul european. Și pentru cercetătorul englez frica indusă de terorismul de stat prin principalul lui instrument, Securitatea, a fost elementul esențial de menținere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Securitatea pe cei ce au luptat pentru deconspirarea Securității ș.a.m.d. În cadrul acestui proces postdecembrist extrem de savant programat, au existat și anticomuniști construiți în laborator. Acest moment al condamnării comunismului a fost un moment al adevărului". Documentele adunate în Banalitatea răului reflectă structura, metodele și mijloacele, componența și nivelul cultural al celor din Securitate. Hotărîrea nr. 6060 din 22 iunie 1949 stabilește noile condiții de salarizare (echivalînd cu o creștere de o treime a cuantumului) ale angajaților Ministerului Afacerilor Interne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
asigurarea înfăptuirii neabătute a conceptului de prevenire fundamentat de Comandantului Suprem și a legalității socialiste". Este vizibilă puterea discreționară a Securității, de ținere sub supraveghere a tuturor cetățenilor. Fapt ilustrat nu doar de documentele adunate de Marius Oprea sub genericul Banalitatea răului, ci și în alte numeroase volume, între care semnificativ este Noi și securitatea. Viața privată și publică în perioada comunistă, așa cum reiese din tehnica operativă. Realizată de Carmen Chivu și Mihai Albu, cercetători CNSAS, cartea adună documente ce certifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scriu poeții noștri, cu o sută de cititori, poemele în engleză. "Fiindcă nu le ajung cele douăzeci și trei de milioane de vorbitori de limbă română. Nu știu, zic și eu, așa, ca omu'." Ianuarie 2006 Kitch de Murinia O banalitate crasă: ceea ce este foarte greu de îndurat în România este chiar viața de zi cu zi, ca atare. E toată sub semnul absurdului, ca o vitrină uriașă a spiritului ionescian, chit că acesta nu s-a recunoscut niciodată român. Intri
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de gând să închei cu un mare, nedumerit, dramatic: Why? Sau, mai pe românește, un etern, imprescriptibil, " De ce, nene Anghelache, de ce?" Asta în avion. Fiindcă pe urmă am ajuns, inevitabil, pe Otopeni. Am să spun într-o paranteză o nouă banalitate: contrastul teribil între România și Europa, am zis bine, contrast, nu simplu decalaj, se vede mai dureros ca oriunde, la această graniță aeriană, care e aeroportul. Oricât de adusă la zi, oricât de împodobită de mari panouri cu fete frumoase
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
tocmai pentru a exprima maxima simplitate de înțeles. Giuseppe Ungaretti ar putea fi un model al acestei maniere, la fel de bine și tehnica japoneză a notației, dar P. diluează expresia și o golește conștient de orice tensiuni, căutând cu luciditate binevoitoare banalitatea insidioasă a oricărui fapt. Aici pot fi remarcate o legătură cu avangarda anilor ’30 (poemul care dă titlul volumului de debut este grăitor), dar și înscrierea în stilistica optzecistă. Exigența cu care și-a întârziat publicarea primei culegeri, unde se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
sunt mai numeroase decât potrivelile. Scholem îi reproșează Hannei că nu-i iubește pe evrei. ”Nu-i iubesc și nu cred în ei, răspunde Hannah. Aparțin în mod natural și factual poporului evreu”. Scholem nu e de acord nici cu „banalitatea răului”, cunoscuta teză a Hannei, nici cu analiza procesului lui Eichmann, care ar răpi shoah-ului caracterul unic. Când Hannah critică sionismul, Scholem își iese din fire: „Consider textul dv. o nebunie politică și căreia nu-i pot opune decât protestul
Corepondența dintre Arendt și Scholem () [Corola-journal/Journalistic/4063_a_5388]
-
noiembrie ’34. Versuri răsfirate pe patru jumătăți de coală încă o dată împăturite, puse pe hărtie împrăștiat, citeț, dar fără nici o linie ori eleganță, cu un creion care se ferește să apese. Nimic nu zgîrie, în această mărturisire de-o frapantă banalitate, în fond, dar avănd claritatea, în surdină, a rugăciunilor inimii. „Ceasuri băteau, șapte, din turnuri ascuțite și... catolice/ clopotele bisericilor din Brașov/ iar eu trezit din măduva adîncă a lemnului de pădure/ coboram în strada Ciocrac la no. 8/ și
Întoarcerea la viață by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6578_a_7903]
-
aveam în mână noduri în papură. Primul lucru care îmi sărise în ochi era că n-are o scară justă a talentelor mele. (Sunt și eu personaj în carte). Că mă declară cel mai mare critic actual, asta e o banalitate. Dar că l-am bătut la șah pe Adrian Păunescu, asta de ce n-o povestește? Mai ales că victoria am obținut-o chiar în casa lui, ocazie cu care mi-a și decernat drept trofeu o frumoasă vază de Boemia
De ce n-am un jurnal secret by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6417_a_7742]
-
În fond, toate părerile contrarii despre ce atitudine ar fi onest să adoptăm față de o mare personalitate a culturii românești care a avut nefericirea să trăiască în regimuri politice opuse (o democrație și mai multe dictaturi) se conciliază într-o banalitate: singura atitudine critică onestă rămâne comprehensiunea bazată pe o cunoaștere profundă și detaliată a operei, situată în contextul ei istoric și explicată prin sistemul de idei, preferințe de gust estetic și înclinații ideologice specifice autorului. E ușor să izolezi texte
Cronologia Publicisticii călinesciene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8654_a_9979]
-
ființă normală, clasică, ba chiar conservatoare. Nimic ieșit din comun, nici un viciu din cele la modă (sado-masochism, droguri, scientologie, experiențe fizice ori psihice extreme), nici un scandal sexual, nici o escapadă erotică (eventul, cu nuanțe de lesbianism). Nimic. O viață de-o banalitate exasperantă. O normalitate menită să te scoată din sărite. Drept urmare, au fost scoase de la păstrare docomentele. Adică diversele declarații făcute de-a lungul vremii de actriță. Ei bine, de data aceasta au reușit s-o desființeze. O jurnalistă a titrat
Cum definim normalitatea? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7636_a_8961]
-
Sorin Lavric Nu există înțelegere fără efort. Propoziția aceasta pare desprinsă dintr-o panoplie a banalităților inepte, genul de afirmație inutilă care nu doar că nu mai are nevoie de argumente, dar nici măcar nu mai trebuie pomenită. În realitate, gîndul de mai sus e departe de a fi comun. Dimpotrivă, majoritatea credem că putem înțelege un
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
de neînsemnat ar fi, modifică viitorul posibil al planetei. Cealaltă perspectivă este că timpul e rigid și că, indiferent cât de mult ai încerca, mereu va reveni la un prezent predeterminat. Eu unul nu-mi fac griji din pricina unor asemenea banalități. Pur și simplu vând cravate celor care vor să cumpere...” Vânzătorul de cravate din Victoria, iunie, 1983 Pagerul mi-a transmis un mesaj tulburător: ceea ce părea imposibil de furat tocmai fusese furat. Nu era pentru prima oară când fusese șterpelit
Cazul Jane Eyre () [Corola-journal/Journalistic/5906_a_7231]
-
a State of Emergency. Poetul american este de astfel amintit într-un poem (Ultramarină) - mai precis, e evocat episodul morții acestuia ("...te/ întreb cu ce-o fi fost îmbrăcat Frank O'Hara/ cînd l-a izbit grapa"). Acidentul, sinistru în banalitatea lui, devine efigia acestei lumi care, pregătindu-se să "se care", se trezește într-o bună zi golită de viață. Sub pasta groasă de umor rece, sec, sub aparenta lipsă de miză a acestor "fragmente de concret" se află mereu
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
limbă și literatura română din București, pe care o părăsește pentru secția de teatrologie de la Institutul de artă teatrală "I.L. Caragiale". Debutul în "Luceafărul" (1964). În "Iadeș" (1967) poetul e ispitit în aceeași măsură de ermetism și suprarealism, de cultul banalității și de mitologia autohtonă, localizată, uneori în teritoriul natal. Construcțiile baroce trădeayă gustul pentru proteiyarea excursului poetic și pentru autonomizarea fiecărei imagini: din pastă lirica apar cu străluciri bruște detalii metaforice, asociații de mare forță expresiva, certificând deja o personalitate
Dumitru M. Ion () [Corola-website/Science/320705_a_322034]
-
Altădată medita în stilul lui paradoxal care, în faza sa franceză, îi va deveni caracterizant: "Trebuie să te gîndești zi și noapte la Dumnezeu, pentru a-l uza, a-l termina în tine. Atîta vreme cît el va rezista la banalitate, trăiești în imperiul lui fără putință de scăpare. Nu ne putem elibera de el decît chemîndu-i cu insistență prezența, pentru a ne obosi și a-l face superfluu". Și, în sfîrșit, această meditație plină de sensuri pentru convingerile sale, de
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
cântat în continuare, în timp ce ea se legăna pe mine. Am juisat elegant în ea. - Mmm, a zis. - Mmm, am zis și eu. Mmm. Mmm. Parcă era și un cântec imbecil de la Crash Test Dummies cu aproximativ același text. Rușinat de banalitatea sunetelor pe care tocmai le emisesem, am făcut „Ghrldâbâmk“. - Brzzzzvfl, a zis Ecaterina. - Ai terminat? - Da. - Atunci dă-te jos. A coborât de pe mine și a început să se îmbrace. Din ea curgea sperma mea, făcând mici pete argintii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
copil, fără a avea un soț recunoscut de oameni și de lege, nu credeți? Ce e aceea dezonoare? De unde vine acest cuvânt? El a fost născocit tot de oameni, mai ales de cei care, acoperindu-și faptele cu artificii și banalități, au declarat că tot ce fac ei, inclusiv crimele, sunt porunci ale comandamentului onoarei. Sunt legi nescrise ale acestui pământ pe care vrem, nu vrem, trebuie să le respectăm. Ei bine, eu nu vreau să mă supun unor astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și de la Fiul, iar nu Fiul din Tatăl și din Duhul Sfânt. Era o formulă de doi bani făcută pentru Hylici? Și totuși, ăia, care aveau de-acum mântuirea la Îndemână - do it yourself - nimic. Asta-i toată revelația? Ce banalitate: și dă-i și colindă isterici cu corăbiile lor prin toată Mediterana În căutarea unei alte științe pierdute, pe lângă care dogmele acelea de treizeci de parale n-ar fi fost decât Învelișul superficial, parabola pentru cei săraci cu duhul, hieroglifa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
datorie și pentru onoare, Iașul acela, în roadele, la generația ajunsă matură, a sfintei sentimentalități de acum aproape patruzeci de ani". "Iașul lui Eminescu și al mănăstirilor, al idilelor universitare sfințite de cununile puse în biserici în loc să fie târâte în banalitatea aventurilor de promiscuitate -, Iașul acela primea orice lovitură a soartei în siguranța că nu se poate ca dreptatea să nu biruiască și sacrificiile să nu ducă la înălțările supreme și eterne. Pe când Iașul intercalării politicianiste făcea calcule de guverne și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]