372 matches
-
bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă clar cognitivistă. Teoriile lui Bandura reprezintă, într-o oarecare măsură, o viziune eclectică între terapiile comportamentale tradiționale și terapiile cognitive. Dacă termenul de „terapii cognitiv-comportamentale” are, într-o oarecare măsură, justificare, este clar că aceasta trebuie identificată în perspectivele eclectice ale acestui autor. Relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o viziune eclectică între terapiile comportamentale tradiționale și terapiile cognitive. Dacă termenul de „terapii cognitiv-comportamentale” are, într-o oarecare măsură, justificare, este clar că aceasta trebuie identificată în perspectivele eclectice ale acestui autor. Relațiile dintre individ și mediul său Pentru Bandura, omul este un organism complex, în perpetuă interacțiune cu mediul. Comportamentele, schimbările lor își găsesc originea într-o stare fiziologică dată, o istorie comportamentală precisă, contingențe de mediu speciale și, subliniază acesta, într-o varietate de procese cognitive. Sigur, acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mediu speciale și, subliniază acesta, într-o varietate de procese cognitive. Sigur, acest ansamblu de variabile îl face pe individ dependent de mediul său, dar îi permite în același timp să-l modifice. Atunci când Skinner declară că mediul selecționează conduitele, Bandura adaugă faptul că individul poate, în același timp, să selecționeze mediul, mai ales cu ajutorul activității mecanismelor sale cognitive. Relația, dependența organism-mediu este reciprocă, bidirecțională printr-o adaptare permanentă cu ajutorul unor circuite de retroacțiune. Individul care are un anumit comportament atinge
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care se numesc anticipări ale consecințelor acțiunilor noastre, soluții ale problemelor, așteptări în legătură cu o anumită acțiune... Atunci când aceste mecanisme cognitive sunt dereglate, pentru motive ce pot fi foarte diverse, comportamentul este perturbat datorită acestor distorsiuni cognitive. Autoevaluare și autoreglare Pentru Bandura, motivația activează și menține comportamentul. Dacă este ușor să reperăm noțiunea de motivație atunci când ne este foame, sete, sau avem o suferință, trebuie să constatăm că foarte multe dintre comportamentele noastre se derulează în circumstanțe în care nici o stimulare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și menține comportamentul. Dacă este ușor să reperăm noțiunea de motivație atunci când ne este foame, sete, sau avem o suferință, trebuie să constatăm că foarte multe dintre comportamentele noastre se derulează în circumstanțe în care nici o stimulare nu este evidentă. Bandura insistă, în legătură cu acest subiect, asupra faptului că noi suntem capabili să ne reprezentăm întăriri foarte distanțate în timp și să le anticipăm consecințele. De altfel, noi ne fixăm scopuri în funcție de care ne administrăm întăriri. Astfel, efectul motivațional nu derivă din
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care ne analizăm valabilitatea comportamentelor interne sau externe prin comparație cu acești referenți. Astfel, schimbările de comportament nu sunt datorate, în mod exclusiv, unor asocieri de evenimente extrase din lumea exterioară, ci și reprezentării noastre în legătură cu universul în care trăim. Bandura insistă, în acest context, asupra faptului că noi nu suntem, în general, decât puțin sensibili la consecințele concrete ale comportamentelor noastre, în afară de cazul în care observăm, în mod foarte conștient, relația care există între evenimente, ceea ce, în general, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schimbarea comportamentală pe care o poate declanșa cu brutalitate pacientului prin simpla evidențiere a relațiilor de cauzalitate dintre antecedentele și consecințele comportamentelor sale. „Credința greșită” în unele interrelații poate susține mult timp diferite comportamente, chiar dacă consecințele sunt dezastruoase pentru subiect. Bandura adaugă faptul că principiul după care un comportament este guvernat de consecințele sale este mai pertinent pentru anticiparea consecințelor decât pentru consecințele reale. Percepția și integrarea cognitivă a contingențelor mediului sunt, pentru Bandura, un element fundamental pentru explicarea unei serii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamente, chiar dacă consecințele sunt dezastruoase pentru subiect. Bandura adaugă faptul că principiul după care un comportament este guvernat de consecințele sale este mai pertinent pentru anticiparea consecințelor decât pentru consecințele reale. Percepția și integrarea cognitivă a contingențelor mediului sunt, pentru Bandura, un element fundamental pentru explicarea unei serii de distorsiuni sau de paradoxuri întâlnite în clinică. Odată ce comportamentul a fost învățat într-o manieră cognitivă, el intră într-o anumită rutină și nu mai necesită o conștientizare permanentă în timpul desfășurării sale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
datorită faptului că însăși referenții sociali sau culturali sunt discutabili. In cazul unei astfel de erori, se ajunge la unele „distorsiuni cognitive” care pot afecta un registru comportamental sau ansamblul conduitelor. Conceptul eficienței personale Intr-un articol apărut în 1977, Bandura a încercat să-și dezvolte și să-și generalizeze teoria explicând, pe larg, conceptul de „eficiență personală percepută”. Prin acest concept ipotetic, Bandura atribuie declanșarea oricărei conduite umane așteptărilor privind eficiența și rezultatul pe care subiectul le elaborează în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pot afecta un registru comportamental sau ansamblul conduitelor. Conceptul eficienței personale Intr-un articol apărut în 1977, Bandura a încercat să-și dezvolte și să-și generalizeze teoria explicând, pe larg, conceptul de „eficiență personală percepută”. Prin acest concept ipotetic, Bandura atribuie declanșarea oricărei conduite umane așteptărilor privind eficiența și rezultatul pe care subiectul le elaborează în mod cognitiv pornind de la istoria și observațiile personale. Pentru autor, unele perturbații care apar în cadrul acestor așteptări privind eficiența - fie că acestea declanșează, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
personale. Pentru autor, unele perturbații care apar în cadrul acestor așteptări privind eficiența - fie că acestea declanșează, fie că inhibă acțiunea într-o manieră neadecvată - declanșează patologia. Această teorie, care se bazează deja pe un număr suficient de experimente, reprezintă pentru Bandura numitorul comun care explică eficiența diferitelor tipuri de psihoterapii. Intr-o serie de experiențe, Bandura a demonstrat că, pentru a conduce subiectul spre o eficiență personală considerată a fi cea mai adecvată, terapeutul poate acționa prin intermediul unor proceduri diverse care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
declanșează, fie că inhibă acțiunea într-o manieră neadecvată - declanșează patologia. Această teorie, care se bazează deja pe un număr suficient de experimente, reprezintă pentru Bandura numitorul comun care explică eficiența diferitelor tipuri de psihoterapii. Intr-o serie de experiențe, Bandura a demonstrat că, pentru a conduce subiectul spre o eficiență personală considerată a fi cea mai adecvată, terapeutul poate acționa prin intermediul unor proceduri diverse care pot fi clasificate în patru categorii: - corectarea distorsiunilor prin acțiune, - corectarea distorsiunilor prin observarea modelelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acționa prin intermediul unor proceduri diverse care pot fi clasificate în patru categorii: - corectarea distorsiunilor prin acțiune, - corectarea distorsiunilor prin observarea modelelor, - corectarea distorsiunilor prin restructurarea cognitivă, - corectarea distorsiunilor printr-o reducere a activării emoționale. Opera teoretică și experimentală a lui Bandura este incontestabil de o mare importanță în domeniul terapiilor comportamentale. Operă eclectică, ce asociază abordările comportamentale tradiționale unei serii de concepte cognitive variate dar care, în mare măsură, nu sunt încă verificate, ea merită cea mai mare atenție cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
problemelor de sănătate bazată pe legile pavloviene și cele ale behaviorismului; - dezvoltarea unor tehnici de tratament pornind de la cercetări structurate și validate empiric. Acestea sunt principiile pe care le întâlnim în definițiile terapiilor comportamentale la Eysenck și Yates. Skinner și Bandura Dacă practica clinică s-ar fi restrâns, la început, la aceste prescripții de bază, relațiile acesteia cu teoriile învățării doar ar fi părut destul de repede ca fiind prea limitate. Această situație se datorează faptului că analiza experimentală a comportamentului n-
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Skinner asupra limbajului ar fi putut îndemna clinicienii să dezvolte tehnici aplicabile în clinică. Mult prea teoretică, probabil, această lucrare a rămas, în general, neobservată în domeniul practicii clinice. Primul model cognitiv interesant este, fără îndoială, acela al lui Bandura. Fondată pe cercetări empirice precise, teoria lui Bandura introducea în practica clinică un ansamblu de elemente noi. Crescut și hrănit în seraiul skinnerian, cercetările sale cognitive erau acceptate cu generozitate de către teoreticienii primului val. Beck ” Revoluția cognitivă” trebuia totuși să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
clinicienii să dezvolte tehnici aplicabile în clinică. Mult prea teoretică, probabil, această lucrare a rămas, în general, neobservată în domeniul practicii clinice. Primul model cognitiv interesant este, fără îndoială, acela al lui Bandura. Fondată pe cercetări empirice precise, teoria lui Bandura introducea în practica clinică un ansamblu de elemente noi. Crescut și hrănit în seraiul skinnerian, cercetările sale cognitive erau acceptate cu generozitate de către teoreticienii primului val. Beck ” Revoluția cognitivă” trebuia totuși să apară din altă direcție: este incontestabil că lui
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
variabilele capabile să le explice. Acest model reia în schema S-R-C ansamblul faptelor observate relativ la comportamentele problematice (R) cât și studiul evenimentelor antecedente (S) și ale celor consecutive (C). Modelul integrează, însă, variabilele organismice și evenimentele trecutului (O) dezvoltate de către Bandura în schema S-O-R-C. In planul ipotezelor explicative, el sugerează unele raporturi de cauzalitate bio-psihosociali, multifactoriali și retroactivi, care orientează spre intervenții multimodale și multifocale. Fiind mai mult decât un instrument tehnic folosit pentru rezolvarea problemelor specifice, acest model constituie un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
subiectului și necesității intervențiilor țintite. Evenimentele externe sunt reduse la un rol secundar. După o perioadă de dezbateri critice, cele două tipuri de modele coabitează în cadrul terapiilor cognitiv-comportamentale, dar într-o manieră paralelă. Perspectiva integrativă schițată la timpul său de către Bandura n-a avut deloc succes. In funcție de problemele studiate, de formarea sa, de sensibilitatea sa, de popularitatea sau de caracterul inovator al unui model, terapeutul se raportează când la o perspectivă când la alta, când la un model teoretic când
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alcoolo-dependent abstinent, care a dobândit un comportament adecvat în situații de risc și care, deci, controlează aceste situații în mod corect, fără a începe să consume din nou, constată că noul său comportament a fost întărit pozitiv. Teoria învățării sociale Bandura a dezvoltat o teorie conform căreia învățarea se face prin imitație, prin observația modelelor reale sau imaginare (modeling). Această teorie insistă asupra rolului de întărire al eficienței personale percepute și al așteptărilor rezultatelor. Anticiparea și observația vizuală joacă în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Fontaine și Rognant, 1986. Lindsley, Skinner și Solomon, 1953. Lazarus, 1958. Eysenck, 1959. Breger și McGaugh, 1965. Rachman și Eysenck, 1966. Kohler, 1929. Fontaine, 1978. Stimul-răspuns. Beck, 1970. El plasează aici desensibilizarea. Ullman și Krasner, 1969. Wolpe, 1976. Mahoney, 1974. Bandura, 1969. Ellis, 1962. Beck, 1970. Meichenbaum, 1977. Pavlov, 1927. SN→RN. SC→RC Expresie preferată celei de reflex condiționat, al cărui sens este prea restrictiv pentru a desemna un răspuns adesea complex. Diferențiere cu ușoare variații. Extensie a proprietăților stimulului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ale mediului. Miller, 1962; Neisser, 1966. Bunge, 1980. Il scutim pe cititor de enumerarea controverselor multiple pe care (re)apariția acestui curent le-a declanșat în lumea practicienilor și teoreticienilor psihologiei. Richelle și Fontaine, 1985. Hull, 1952. Vezi mai sus. Bandura, 1977. Changeux, 1983. Ellis, 1962. Information processing theory. Kanfer și Philipps, 1956. Instigation therapy. Coverants. Cautela, 1970 și 1971. Meichenbaum, 1977. Beck, 1978. Seligman, 1975. Richelle și Fontaine, 1985. Pentru a evita unele redundanțe inutile, vom lăsa cititorul să raporteze
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Philipps, 1956. Instigation therapy. Coverants. Cautela, 1970 și 1971. Meichenbaum, 1977. Beck, 1978. Seligman, 1975. Richelle și Fontaine, 1985. Pentru a evita unele redundanțe inutile, vom lăsa cititorul să raporteze conceptele și ipotezele la una sau alta dintre variantele descrise. Bandura, 1977. Bandura, 1977. Vezi mai departe. Fiziologice, învățări perturbate, selectivitate neadecvată a învățărilor prin inadecvare afectivă... Activitatea gândirii permite, pe de altă parte, "fantezii simbolice" (rolul imaginarului), care nu au decât o slabă legătură cu realitatea universului fizic. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Instigation therapy. Coverants. Cautela, 1970 și 1971. Meichenbaum, 1977. Beck, 1978. Seligman, 1975. Richelle și Fontaine, 1985. Pentru a evita unele redundanțe inutile, vom lăsa cititorul să raporteze conceptele și ipotezele la una sau alta dintre variantele descrise. Bandura, 1977. Bandura, 1977. Vezi mai departe. Fiziologice, învățări perturbate, selectivitate neadecvată a învățărilor prin inadecvare afectivă... Activitatea gândirii permite, pe de altă parte, "fantezii simbolice" (rolul imaginarului), care nu au decât o slabă legătură cu realitatea universului fizic. De exemplu, suprageneralizarea pornind
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
De exemplu, suprageneralizarea pornind de la un fapt oarecare. De exemplu, referenții publicitari. Comportamentele care derivă dintr-o asemenea eroare pot perturba individul care acționează ani în șir, chiar toată viața, în funcție de unele consecințe percepute ca pozitive, în timp ce acestea îl distrug. Bandura, 1977. Pentru o analiză detaliată, trimitem cititorul să consulte lucrarea lui Rachman (1978) cât și cea mai recentă a lui Bandura asupra auto-eficienței (2003). Ellis, 1962. Should. Disputing. Prin aceasta se diferențiază de restructurarea cognitivă așa cum este, de exemplu, cea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
individul care acționează ani în șir, chiar toată viața, în funcție de unele consecințe percepute ca pozitive, în timp ce acestea îl distrug. Bandura, 1977. Pentru o analiză detaliată, trimitem cititorul să consulte lucrarea lui Rachman (1978) cât și cea mai recentă a lui Bandura asupra auto-eficienței (2003). Ellis, 1962. Should. Disputing. Prin aceasta se diferențiază de restructurarea cognitivă așa cum este, de exemplu, cea practicată de Beck și care impune, pe lângă exemplele semantice, o trăire experiențială prin acțiune. Ellis, 1999. Beck, 1970 și 1978. Fontaine
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]