512 matches
-
Voica), Tudor Teodorescu-Braniște (Primăvara apele sunt mari), precum și piese de teatru, autori fiind Maria Banuș (Se apropie ziua, Îndrăgostiții), Lucia Demetrius (Vadul nou, Atenție, copii!), Mihail Davidoglu (Cetatea de foc, Orașul în flăcări, Horia), Horia Lovinescu (Lumina de la Ulmi), Aurel Baranga (Cântecul libertății, Mielul turbat), Ana Novac (La începutul vieții, Familia Kovacs), Al. Mirodan (Ziariștii), Paul Everac (Poarta, Explozie întârziată) ș.a. Alternanța „dezghețurilor” și „înghețurilor” e și mai vizibilă în compartimentul de critică și istorie literară. Concomitent sau la scurt interval
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Constantin Dobrogeanu- Gherea, folcloristul Moses Gaster, lingviștii Lazăr Șăineanu, Heyman (Hariton) Tiktin, Ion Aurel Candrea, Barbu Lăzăreanu și Alexandru Graur, poeții A. Toma, Al. Dominic, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Tristan Tzara, Benjamin Fundoianu (Fondane), Ilarie Voronca, Sașa Pană și Aurel Baranga, romancierii Ion Călugaru, Felix Aderca, Mihail Sebastian, Isaia Răcăciuni, Eugen Relgis, Alexandru Jar, Gherasim Luca și Horia Liman. Voluminosul studiu intitulat Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație, coordonat de acad. Nicolae Cajal și doctorul Hary Kuller, cuprinde un
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de îndurat marea durere, nu schingiuiții din pușcărie! Tot din culegeri de documente ("Conferința secretă a Uniunii Scriitorilor din 1955", Ed. "Vremea") se poate afla care a fost atmosfera în cele 8 zile (!) ale pseudo-conferinței. Plângeri, acuze, contestări, fitile, turnătorii. Baranga: "Bietul Ioanide" reabilitează legionarismul", Beniuc: "Labiș și Andrițoiu sunt descompuși din pricina beției", Jebeleanu: "Idolatrie la Cluj față de Baconsky", Dan Deșliu: "Labiș și Covaci fac tot felul de prostii", Petre Iosif: cutare student de la Școala de literatură a fost prins în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
citind cunoscuta trilogie a lui Blaga" etc. Mai că-ți vine să-i dai dreptate lui Davidoglu, care, potrivit românei pe care o știa cât o știa, proptește oiștea-n gard în tentativa de a parafraza o veche zicală: "Tovarășul Baranga a pus carul înaintea scriitorilor"... * A u trecut, iată, 40 de ani de la lansarea unei cărți ce avea să facă pârtie: "Cu microfonul în buzunar". După acel semnal de start, întâmpinat și cu rezerve ("dacă aveți microfonul, ce vă trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
regulamentul stipula clar că Premiul de Stat ți se poate conferi o singură dată în viață, Dan Deșliu l-a obținut și în 1951 (cu rizibilul poem "Lazăr de la Rusca") și în 1952 (cu și mai rizibilul "Minerii din Maramureș"), Baranga, în 1952 și 1954, V. Em. Galan în 1952 și 1955, Davidoglu și Jebeleanu, în 1952 și 1954. Printre "creațiile" premiate nu se găsesc, de sămânță, și texte probând oarece valoare doar scriitorii în cauză n-au produs numai rumeguș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
evidență și mișmașurile epocii: pentru a-și asigura succesul, scriitori cu solidă experiență trebuiau să recurgă la "colaborări" cu marii politruci ai epocii. Cezar Petrescu a trebuit să obțină semnătura "coautorului" Novicov, altfel n-avea șanse cu scenariul "Nepoții gornistului", Baranga s-a cuplat cu N. Moraru, semnând împreună primitiva piesă "Pentru fericirea poporului", Crohmălniceanu cu Vitner și tot așa înainte. Cele câteva stinghere prezențe onorabile în listă nu reprezintă creația propriu zisă, adică, poezia, proza, teatrul, ci fie istoria literară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
comune, neglijențe de stil. Se manifestă, poate, ceva pudibonderie, să-i spunem, "expirată". N. Barbu vede "situații licențioase" în nevinovata reprezentație cu Svejk (1981 ehei, ce spectaculoasă evoluție a cunoscut teatrul românesc de atunci!), are anumite idiosincrazii, am zice, firești (Baranga, Davidoglu, Voitin), creditează excesiv alte texte (mă tem că inclusiv ale subsemnatului...) Cartea, adevărat tezaur de informație, scrisă cu rigoarea profesionistului și distinctă finețe intelectuală, se intitulează "Semnul cumpenei". * Î n 1993 mă aflam la Yad Vașem, în Israel. Datorită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vezicantă, orgolii etalate nonșalant, lingușiri la adresa "forței conducătoare", poncife ridicate la rang de principii, angajamente calpe, asigurări de adeziune entuziastă cam ăsta a fost repertoriul în limitele căruia s-au afirmat vreme de 8 zile (!) actori de talia lui Beniuc, Baranga, Jebeleanu, Petru Dumitriu, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Al. Jar, G. Macovescu, V. Em. Galan, Ion Vitner & comp. Cu toții declarau că vor lupta îndârjit împotriva... dușmanului. Care dușman? S-a convenit că nu poate fi altul decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Jar, G. Macovescu, V. Em. Galan, Ion Vitner & comp. Cu toții declarau că vor lupta îndârjit împotriva... dușmanului. Care dușman? S-a convenit că nu poate fi altul decât apolitismul, căruia, la nevoie, i s-ar putea atașa formalismul, cosmopolitismul, liberalismul. Baranga dixit: "a fi apolitic echivalează cu a fi dușman". Și cine a fost găsit întâiul apolitic? Tocmai... Beniuc. Nu numai că publicase o poezie ("Piersicul") din care lipsea flagrant lupta de clasă, dar a mai și teoretizat: "Poți să scrii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la dânsul la Comandament și a zis: "Băiete, ne-am gândit să te numim comandant de Regiment de tancuri". În 1984-1985 au fost foarte mulți ofițeri tineri care au fost numiți comandanți la gradul de căpitan. De exemplu: Gimi Carp, Barangă, Feraru, Palaghia, Ilie Marin ș.a. S. B.: Mai avuseserăți vreo funcție până atunci? M. M.: Când am absolvit școala în 1970, am fost șef de promoție. Majoritatea celor care au fost numiți erau plasați pe primele locuri la absolvire. În
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
să spună "nu", nu au avut cum să inventeze motive ca să nu fie acolo, până pe 22 decembrie. M. M.: Ce se întâmplă, tanchiști nu au fost. N-am cu nimeni nimic dar din Divizia de Tancuri nu au fost. Maiorul Barangă, care era Comandantul Regimentului 22 Tancuri de pe Olteniței, a primit ordin să iasă, să meargă. A ajuns numai până la Piață, la Big Berceni, unde a ieșit populația în fața tancurilor și, ce să facă cu ele, să-i calce? S-a
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
să știi și tu, i-am informat pe ai mei!" În rest, nu. Vecini din stânga n-am avut, de la Biserica Crețulescu până către Palatul Telefoanelor n-am avut vecini. Iar în dreapta aveam Regimentul de Tancuri de pe Olteniței. Comandant era căpitanul Barangă Petrică, un coleg de-al meu. Deci, el era dispus pe străduța aia, în laterala Muzeului. Și el era într-o frizerie, acolo. Chiar acolo este o frizerie și-acum. În rest, alți vecini n-am avut. S. B.: Cât
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
probleme ale predării unor noțiuni de teorie literară în gimnaziu, în Rev. de Ped., an 32, nr. 9, sept. 1983, p. 29-32. [19] BALTĂ, TRAIAN, Stilurile funcționale ale limbii române actuale. Probleme de didactice gimnazială, AnEAIL, 3, 1983, 178-182. [20] BARANGĂ, ILIE, Implicații metodice în predarea temporalității, Bul Șt Pitești, 1983, 101-104 (Eng. Ab.) [21] BĂLĂNOIU, EMILIAN, Cultivarea limbii o îndatorire a tuturor cadrelor didactice, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 31, nr. 8, aug., 1983, p. 15-17. [22] BĂRBOI
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Lucian Stangu - judecător Ioan Vida - judecător Gabriela Ghiță - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepții ridicate de Stancu Baranga în Dosarul nr. 737/2001 al Judecătoriei Bolintin-Vale, precum și de Maria Todorov și Dumitru Todorov în Dosarul nr. 368/2002 al Judecătoriei Tulcea. La apelul nominal răspunde Oana Cornelia Ursa Stănescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este
DECIZIE nr. 263 din 15 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145249_a_146578]
-
în Dosarul nr. 737/2001, si Judecătoria Tulcea, prin Încheierea din 25 februarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 368/2002, au sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil. Excepția a fost ridicată de Stancu Baranga într-o cauză civilă ce are ca obiect acțiunea pauliana formulată de Milica Popovici și de Maria Todorov și Dumitru Todorov într-o cauză civilă ce are ca obiect acțiunea de revocare a unui contract de vânzare-cumpărare, formulată de Oana
DECIZIE nr. 263 din 15 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145249_a_146578]
-
1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepție ridicată de Stancu Baranga în Dosarul nr. 737/2001 al Judecătoriei Bolintin-Vale, precum și de Maria Todorov și Dumitru Todorov în Dosarul nr. 368/2002 al Judecătoriei Tulcea. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 octombrie 2002. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof.
DECIZIE nr. 263 din 15 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145249_a_146578]
-
general de brigada. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 27 noiembrie 2002. Nr. 949. Anexa 1 Ministerul Apărării Naționale - domnul general de brigada Petre Nicolae Baranga, în gradul de general-maior; - domnul colonel Eugen Alecsandru Bejinariu, în gradul de general de brigada; - domnul colonel Corneliu Dumitru-Virgil Dobritoiu, în gradul de general de brigada; - domnul colonel Nicolae Nicolae Roman, în gradul de general de brigada; - domnul colonel Mircea
DECRET nr. 949 din 27 noiembrie 2002 pentru înaintarea în gradul următor a unor generali din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Roman de Informaţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, precum şi acordarea gradului de general de brigada unor colonei din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146216_a_147545]
-
123 Scriitorii disidenți și regimul comunist din România în anii 1980 (Ana-Maria CĂTĂNUȘ) / 147 Partea a II-a SCRIITORII ȘI PUTEREA: CONFLICTUL DINTRE ESTETIC ȘI IDEOLOGIC Un caz tragic: G. Călinescu (Bogdan CREȚU) / 165 Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga (Ioan STANOMIR) / 177 Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu (Radu VANCU) / 189 Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii (Angelo MITCHIEVICI) / 201 Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu (Antonio PATRAȘ
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lui Bogdan Crețu încearcă să tempereze unele atitudini inchizitoriale, care îl transformă pe Călinescu într-un "apostol al lui Stalin", egal în putere și vinovăție cu marii politruci ai odioșilor ani '50. Capitolul următor, Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga, semnat de Ioan Stanomir, reprezintă cea mai serioasă și mai detaliată cercetare a operei dramatice a autorului care a cunoscut un succes oficial cu piesa Mielul turbat. Desigur, rămânând prizonier al perspectivei estetice, un critic ar rezolva cazul dramaturgului în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
devine un caz prin intermediul căruia poate pătrunde în mecanismul transformării literaturii în propagandă. Avem de a face cu un scriitor submediocru, care tematizează dirijat, impersonal, în siajul ideologiei oficiale a epocii. Verdictele criticului-politolog sunt tranșante, nelăsând loc dubiilor: Silueta lui Baranga, de la primele montări ale anilor 1946-1947 până la apoteoza din 1973, rămâne aceea a unui artist care respectă gradele de libertate și sugestiile tematice emanate de la partid. În cariera sa de trei decenii nu este detectabil nimic din insurgența iconoclastă a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un destin frânt în această permanentă confruntare, inegală, dintre literatură și ideologie. Ce aduce nou această secțiune a cărții? Sigur, în primul rând trebuie notată contribuția punctuală, a fiecărui studiu în parte, privitoare la cazurile scriitorilor analizați. G. Călinescu, Aurel Baranga, Mircea Ivănescu, Eugen Barbu și Ion D. Sîrbu sunt, oricât de diferiți între ei, atât valoric, cât și în privința prizei la comandamentul propagandistic și ideologic al epocii (problematic, în cazul lui Călinescu; ferm, în cazurile lui Baranga și Barbu; inexistent
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
G. Călinescu, Aurel Baranga, Mircea Ivănescu, Eugen Barbu și Ion D. Sîrbu sunt, oricât de diferiți între ei, atât valoric, cât și în privința prizei la comandamentul propagandistic și ideologic al epocii (problematic, în cazul lui Călinescu; ferm, în cazurile lui Baranga și Barbu; inexistent în cazul lui Mircea Ivănescu și disident în cel al lui I.D. Sârbu), scriitori foarte bine aleși, cu destine exemplare pentru cine vrea să cunoască, concret, diversitatea raporturilor dintre putere și scriitori. Într-o astfel de discuție
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
condamnarea publică a invaziei din Cehoslovacia. În tiparul reacțiilor apărute după publicarea tezelor s-au regăsit îngrijorare, disimulare, acceptare, critică, dar mai ales entuziasm din partea celor care nu voiau să-și piardă privilegiile oferite cu generozitate de către putere. Pentru Aurel Baranga, care potrivit propriei declarații, își datora cariera de scriitor protecției oferite de-a lungul timpului de Ceaușescu, tezele nu erau pledoarie pentru liberalism sau dogmatism, ci erau un îndemn pentru a scrie o "literatură comunistă, bună, cea mai bună literatură
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu totalitarismul, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011. Oprișan, I., Asaltul cetății. Dosarul de securitate al lui G. Călinescu, Editura Saeculum I.O., București, 2014. Sorohan Elvirei, G. Călinescu în autoportret, Editura Timpul, Iași, 2007. Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga (On the Posterity of a Communist Dramatist: Aurel Baranga) Ioan STANOMIR Abstract: The objective of cultural policies initiated in the theatrical field after 1948 was to present repertories in total accordance with the ideological dogma imposed by the Communist Party
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Asaltul cetății. Dosarul de securitate al lui G. Călinescu, Editura Saeculum I.O., București, 2014. Sorohan Elvirei, G. Călinescu în autoportret, Editura Timpul, Iași, 2007. Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga (On the Posterity of a Communist Dramatist: Aurel Baranga) Ioan STANOMIR Abstract: The objective of cultural policies initiated in the theatrical field after 1948 was to present repertories in total accordance with the ideological dogma imposed by the Communist Party. The new theatre's mission was to raise the
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]