9,577 matches
-
verde al țărmului se profila ca un zid de smarald la marginea dintre ape și uscat. Erau bărci de toate mărimile, de toate culorile, brăzdând apele până departe sub adierea brizei țărmului. Iată, nu prea departe de Hans, era o barcă frumoasă, nu prea mare, dar elegantă, în care se vedeau trei persoane vâslind la rame, bucurându-se de bunătatea mării. Hans chiar le făcu un salut cu mâna celor de pe barca din apropiere, iar ei îi întoarseră salutul. Dar, fără de
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
țărmului. Iată, nu prea departe de Hans, era o barcă frumoasă, nu prea mare, dar elegantă, în care se vedeau trei persoane vâslind la rame, bucurându-se de bunătatea mării. Hans chiar le făcu un salut cu mâna celor de pe barca din apropiere, iar ei îi întoarseră salutul. Dar, fără de veste, albastrul cerului deveni mai verzui, valurile mării nu mai erau argintii pe ape albastre, ci se metamorfozară acum verzui. Chiar dacă nu se vedeau încă semne pe cer și pe mare
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
spre el. N-ai fi zis, după cum arăta cerul, că se va întâmpla asta. Dar valul ajunse aproape, iar mărimea lui neobișnuită făcu cerul să arate, dintr-odată, întunecat. Cu o forță de fiară sălbatică uriașă de mare, valul lovi bărcile din larg, ce fură spulberate care încotro. Și barca lui Hans fu lovită de forța copleșitoare a valului, se răsturnă, însă Hans o redresă repede, rămânând cu barca pe val. Valul trecu, dar în urma lui marea fierbea, și alte mii
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
că se va întâmpla asta. Dar valul ajunse aproape, iar mărimea lui neobișnuită făcu cerul să arate, dintr-odată, întunecat. Cu o forță de fiară sălbatică uriașă de mare, valul lovi bărcile din larg, ce fură spulberate care încotro. Și barca lui Hans fu lovită de forța copleșitoare a valului, se răsturnă, însă Hans o redresă repede, rămânând cu barca pe val. Valul trecu, dar în urma lui marea fierbea, și alte mii de valuri jucau încoace și încolo, sub un cer
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
întunecat. Cu o forță de fiară sălbatică uriașă de mare, valul lovi bărcile din larg, ce fură spulberate care încotro. Și barca lui Hans fu lovită de forța copleșitoare a valului, se răsturnă, însă Hans o redresă repede, rămânând cu barca pe val. Valul trecu, dar în urma lui marea fierbea, și alte mii de valuri jucau încoace și încolo, sub un cer deja sinistru. Când își aruncă privirea înspre barca vecină și cea elegantă, Hans aproape că nu o mai văzu
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
a valului, se răsturnă, însă Hans o redresă repede, rămânând cu barca pe val. Valul trecu, dar în urma lui marea fierbea, și alte mii de valuri jucau încoace și încolo, sub un cer deja sinistru. Când își aruncă privirea înspre barca vecină și cea elegantă, Hans aproape că nu o mai văzu. Apoi o zări răsturnată, cu lucruri puține deasupra apelor. Persoanele din barcă se luptau să se prindă de rămășițele bărcii. Atunci, Hans știu că venise momentul de acțiune, că
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
mii de valuri jucau încoace și încolo, sub un cer deja sinistru. Când își aruncă privirea înspre barca vecină și cea elegantă, Hans aproape că nu o mai văzu. Apoi o zări răsturnată, cu lucruri puține deasupra apelor. Persoanele din barcă se luptau să se prindă de rămășițele bărcii. Atunci, Hans știu că venise momentul de acțiune, că trebuia să dea ajutor celor de la barca răsturnată, ce luase apă și se scufunda repede. Din câteva lovituri de rame, ajunse în preajma celor
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
un cer deja sinistru. Când își aruncă privirea înspre barca vecină și cea elegantă, Hans aproape că nu o mai văzu. Apoi o zări răsturnată, cu lucruri puține deasupra apelor. Persoanele din barcă se luptau să se prindă de rămășițele bărcii. Atunci, Hans știu că venise momentul de acțiune, că trebuia să dea ajutor celor de la barca răsturnată, ce luase apă și se scufunda repede. Din câteva lovituri de rame, ajunse în preajma celor naufragiați, tocmai la timp, căci barca vecină, sfărâmată
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
că nu o mai văzu. Apoi o zări răsturnată, cu lucruri puține deasupra apelor. Persoanele din barcă se luptau să se prindă de rămășițele bărcii. Atunci, Hans știu că venise momentul de acțiune, că trebuia să dea ajutor celor de la barca răsturnată, ce luase apă și se scufunda repede. Din câteva lovituri de rame, ajunse în preajma celor naufragiați, tocmai la timp, căci barca vecină, sfărâmată, intra cu totul sub ape, iar persoanele care se țineau de barcă erau trase și ele
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
de rămășițele bărcii. Atunci, Hans știu că venise momentul de acțiune, că trebuia să dea ajutor celor de la barca răsturnată, ce luase apă și se scufunda repede. Din câteva lovituri de rame, ajunse în preajma celor naufragiați, tocmai la timp, căci barca vecină, sfărâmată, intra cu totul sub ape, iar persoanele care se țineau de barcă erau trase și ele la fundul mării. Hans nu-i lăsă să se prăpădească, și când ajunse lângă ei, le strigă să nu-și piardă cumpătul
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
dea ajutor celor de la barca răsturnată, ce luase apă și se scufunda repede. Din câteva lovituri de rame, ajunse în preajma celor naufragiați, tocmai la timp, căci barca vecină, sfărâmată, intra cu totul sub ape, iar persoanele care se țineau de barcă erau trase și ele la fundul mării. Hans nu-i lăsă să se prăpădească, și când ajunse lângă ei, le strigă să nu-și piardă cumpătul, ci să urce în barca lui. De fapt, cei naufragiați erau un om nu
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
totul sub ape, iar persoanele care se țineau de barcă erau trase și ele la fundul mării. Hans nu-i lăsă să se prăpădească, și când ajunse lângă ei, le strigă să nu-și piardă cumpătul, ci să urce în barca lui. De fapt, cei naufragiați erau un om nu prea în vârstă, voinic, și soția sa, împreună cu fata lor. Hans strigă la bărbatul familiei să-l ajute să le urce pe cele două femei în barca sa. De ambarcațiunea lor
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
ci să urce în barca lui. De fapt, cei naufragiați erau un om nu prea în vârstă, voinic, și soția sa, împreună cu fata lor. Hans strigă la bărbatul familiei să-l ajute să le urce pe cele două femei în barca sa. De ambarcațiunea lor cea elegantă - nici urmă, să uite de ea, căci se scufunda sub ape! Hans și cu bărbatul înotau în spatele bărcii, împingând-o spre țărm. Dar, oricât de vânjoși erau cei doi și oricât se străduiau, vântul
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
Hans strigă la bărbatul familiei să-l ajute să le urce pe cele două femei în barca sa. De ambarcațiunea lor cea elegantă - nici urmă, să uite de ea, căci se scufunda sub ape! Hans și cu bărbatul înotau în spatele bărcii, împingând-o spre țărm. Dar, oricât de vânjoși erau cei doi și oricât se străduiau, vântul împingea barca și mai mult în larg, mult mai mult decât reușeau ei s-o împingă spre țărm. Valuri mari și înalte cutreierau marea
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
De ambarcațiunea lor cea elegantă - nici urmă, să uite de ea, căci se scufunda sub ape! Hans și cu bărbatul înotau în spatele bărcii, împingând-o spre țărm. Dar, oricât de vânjoși erau cei doi și oricât se străduiau, vântul împingea barca și mai mult în larg, mult mai mult decât reușeau ei s-o împingă spre țărm. Valuri mari și înalte cutreierau marea, cotropind totul. Se părea că și ei vor fi înghițiți de ape! Atunci, la grea încercare, Hans începu
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
roage, ca Cel de Sus să aibă milă de ei și să-i scape. Și nici n-apucă să rostească pe deplin ruga sa, că vântul, ca prin minune, își schimbă direcția, și acum bătea în lateral, dinspre mare, împingând barca din ce în ce mai aproape spre țărm. Hans și cu bărbatul necunoscut înotau vânjos în urma bărcii pe care stăteau înspăimântate soția și fiica sa. În cele din urmă, barca lui Hans ajunse cu mare viteză la țărm, se izbi de dig, se sparse
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
scape. Și nici n-apucă să rostească pe deplin ruga sa, că vântul, ca prin minune, își schimbă direcția, și acum bătea în lateral, dinspre mare, împingând barca din ce în ce mai aproape spre țărm. Hans și cu bărbatul necunoscut înotau vânjos în urma bărcii pe care stăteau înspăimântate soția și fiica sa. În cele din urmă, barca lui Hans ajunse cu mare viteză la țărm, se izbi de dig, se sparse, și începu să ia apă. Bărbatul sări în apă, urcă pe dig, iar
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
ca prin minune, își schimbă direcția, și acum bătea în lateral, dinspre mare, împingând barca din ce în ce mai aproape spre țărm. Hans și cu bărbatul necunoscut înotau vânjos în urma bărcii pe care stăteau înspăimântate soția și fiica sa. În cele din urmă, barca lui Hans ajunse cu mare viteză la țărm, se izbi de dig, se sparse, și începu să ia apă. Bărbatul sări în apă, urcă pe dig, iar Hans le ajută cele două femei să ajungă și ele pe dig. Domnul
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
noi. Eram fericiți că peste sufletele noastre ningea cu curcubee de frunze. Discutam fără noimă, discutam orice, pentru că fiecare, pe dinlăuntrul său, se gândea ce va simți când va păși pe acel petec de pământ ce colcăie de istorie. O barcă, cu veșnicul nea Grigore la vâslă, câteva clipociri de apă și iată-ne pășind dintr-o lume în alta, dintr-o istorie prezentă într-una ce-și așteaptă prezentul... Așa am fost tras într-o aventură pe care n-am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
uita niciodată și care, pentru eternitate, se numește „Păcuiul lui Soare”. Un imperiu de istorie, istorie plină de romanitate și de tristețe... Aici se vine ca la Mecca. Se vine din susul sau din josul apei. Se vine înot, cu barca, cu șalupa, pe jos sau cu mașina. În fiecare zi sosesc oameni de știință, scriitori, actori, ageamii, turiști, pescari, marinari, îndrăgostiți, ziariști și căutători de obiecte rare. Totul se petrece ca-ntr-o poveste cu mulți, foarte mulți eroi. Și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
lucrate în tehnica Zgrafitto. Le triază. Le studiază... Iar, uneori, le și dăruie pentru a sensibiliza, parcă, receptivitatea miilor de oameni ce se cern pe aici. Iar aici se vine din susul sau din josul apei. Se vine înot, cu barca, cu șalupa, pe jos sau cu mașina. În fiecare zi sosesc scriitori, visători, actori, ageamii, turiști, ziariști, pescari, marinari și tot mai puțin îndrăgostiți!... Totul se petrece ca într-o poveste, cu un loc în care nu se întâmplă nimic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
de-a sa gondolă, El fiind cobzar, străjerul - Cel ce cântă din bandolă. Apa rece și murdară Valuri negre dă născare, Aruncând mizer afară Grea duhoare de sfidare. Plânge stins gondolierul După o dragoste pierdută Și smerit vrea ajutorul De la barca lui cea mută. ..................................... E o poveste vag reală, O poveste de iubire Și ciudat de anormală - Ea fiind o despărțire. E povestea vieții noastre - Eu și tu și el cu ea, Ce-am pierdut doi ochi albaștri Ce-au fugit
AMOR DE GONDOLIER de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377114_a_378443]
-
solemn. În acele neuitate zile, strecurându-se printre florile albe de cais, razele blânde ale soarelui ne sărutau ochii și obrajii, când înfulecam cozonac și ouă roșii, sărind într-un picior. Acesta era Paștele nostru! Ba, nu! Mai erau caruselul, bărcile și leagănul din Piață. Apoi, țurca și oina...pe săturate. Pe lângă toate astea și bucuria să ai în buzunar un ou cu capul tare. Să spargi cu el toate ouăle celor din jurul tău. De regulă, te alegeai doar cu ciuda
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
00 Teatrul Odeon, Sala Mare - Ținuturile joase de Herta Müller, regia Niky Wolcz, Teatrul German de Stat Timișoara - 1h 45min fără pauză / De toate pentru toți 18.00 și 21.30 Opera Națională București - Viața e vis de Calderón de la Barca, regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Național Timișoara - 1h 30min fără pauză / De toate pentru toți 19.00 Teatrul „Bulandra”, Sala „Toma Caragiu” - Lear(a) de William Shakespeare, regia Andrei Șerban, Teatrul „Bulandra”, București - 2h fără pauză / De toate pentru toți 20
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
viața politică? Nu altfel decît în perioada "celei mai înaintate societăți din lume", avem a face în actualitate cu două tabere, tăios distincte. Mai întîi moștenitorii nomenclaturii de odinioară, nu o dată unele și aceleași persoane trecute cu promptitudine în altă barcă, "mirabilii" parlamentari, "miniștrii prezenți foști și viitori, miliardari înțelepți, cu progenituri dotate", abolind cu dezinvoltură "minabilele reticențe ale rațiunii". Incinta aleșilor poporului i se înfățișează lui Barbu Cioculescu "în splendida ei goliciune", gustos-paradoxal populată de "isteți, volubili, neobosiți, inspirați, bărbați
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]