371 matches
-
-l cunoștea pe Bull, dar deja circula o descriere a acestuia. Nu erau chiar așa de mulți cronicari de divertisment în Londra care să aibă statura lui Bull, claia lui de păr de culoarea ghimbirului și trăsăturile lui cioplite cu barda. — Hei! Tu de colo! strigase Razza Rob pe un ton ascuțit. Bull decisese să nu se întoarcă. — Da, tu de colo! Razza arăta cu degetul la spatele lui Bull, aflat în retragere. Câțiva indivizi din public evaluau deja potențialul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
negrele erau sculptate din lemn de abanos, iar albele din fildeș, și fiecare înfățișa câte un monstru, albele era toate schelete, iar negrlee, demoni, cu capete de om și trupuri de fiară, care țineau în mâini lănci și săbii și barde și cuțite zimțate, iar ofițerii purtau centuri și colane la gât, din cranii și oase și urechi și mâini de oameni, înșirate pe lanțuri, toate detaliile erau sculptate cu migală, iar chipul regelui alb semăna leit cu al ambasadorului, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
supărat și se evaporă. Săracul Tănase..., adăugă el și, ridicându-și halba de pe masă, ciocni cu fratele său. Stelian nu zise nimic și se uită curios la un afiș mare cât un ziar desfăcut, înfățișându-l pe Tito cu o bardă plină de sânge în mână, lipit pe peretele din stânga, fără nici o noimă. Pe alt perete era încă unul, dar ceva mai mic. In timp ce terminau cu masa, pe ușa de la intrare își făcu apariția gestionarul responsabil al crâșmei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe gheață pe toți coloneii de securitate!... Norica îl ascultă în tăcere și se făcu galbenă la față. Ești nebun, frate?... Vrei să intri la pușcărie și să-ți lași familia pe drumuri?... Ia-o cu binișorul, nu da cu barda, că nu rezolvi nimic așa! Mami, ce-a pierdut tati?!?... întrebă din nou Anicuța, dar nimeni nu-i răspunse nici de data asta. 2 Peste câteva zile, după ce mai chibzui totuși puțin, conjurat de Norica să dea dovadă de prudență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
NICOLAE ANGHELESCU Dă cu barda, dă odată, Să sfîrșească viața toată. Părăsit sînt de cuvinte, Viața minte, moartea minte. Cîte-au fost s-au petrecut, Mie-mi sînt necunoscut. Dă cu barda, dă odată, Să despice viața toată. Am rămas o umbră-acum, Orice drum este de
CÂNTAREA MEA by NICOLAE ANGHELESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/517_a_854]
-
NICOLAE ANGHELESCU Dă cu barda, dă odată, Să sfîrșească viața toată. Părăsit sînt de cuvinte, Viața minte, moartea minte. Cîte-au fost s-au petrecut, Mie-mi sînt necunoscut. Dă cu barda, dă odată, Să despice viața toată. Am rămas o umbră-acum, Orice drum este de fum, Amintirile sînt scrum. Viața-i cîmp pe care pasc Caii morții ce renasc Din secunda ce-mi îmbracă Sufletul și carnea toată Strîns, cu cercuri
CÂNTAREA MEA by NICOLAE ANGHELESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/517_a_854]
-
umbră-acum, Orice drum este de fum, Amintirile sînt scrum. Viața-i cîmp pe care pasc Caii morții ce renasc Din secunda ce-mi îmbracă Sufletul și carnea toată Strîns, cu cercuri de aramă, Haină ce nu se destramă. Dă cu barda cea cerească, Lovitura să greșească!
CÂNTAREA MEA by NICOLAE ANGHELESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/517_a_854]
-
mi s-a reverberat în craniul gol, zvâcnind de durere. — Îmi vânează capul de un an de zile, Claire, a ridicat Phil din umeri. Ca să nu mai zic de alte detalii anatomice. Azi a fost ziua când a dat cu barda. Nu-mi venea să cred. Vivian îl concediase pe Phil, un editor senior? Phil era unul dintre cei mai buni din branșă și, cu siguranță, cel mai bun din editura noastră. Cum aveam eu să rezist până la sfârșitul săptămânii fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
În acest timp, spiritul își pierde treptat memoria personală din ultima călătorie a sa pe pământ și alunecă tot mai aproape de următoarea lui încarnare ca om, animal, fantomă, demon sau zeu, în funcție de meritele sale din viețile anterioare. Budiștii tibetani numesc „bardo” starea de rătăcire dintre vieți și procesul de merite care hotărăște renașterea este „karma”. Această roată a reîncarnării se întoarce mereu, literalmente „reciclând” la nesfârșit semințele spirituale ale ființelor decedate, până când spiritul individual profită, în cele din urmă, de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Visez cum din ceruri sclipirea Se stinge, pierdută-n privire... Pe aripi nocturne mă duc Hipnotic, în hău, cu părerea, Trecutul încerc să-l seduc Păstrându-mi fecioară durerea... Păgânele șoapte mă ardă Cu focul iubirii pierdute, Privirea, tăișul de bardă, Să-mi toace durerile mute; Să crească în mine tăcerea Așa ca-nainte de-a fi, Că n-am găsit nicăierea Deplină...o sigură zi...
AZI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83749_a_85074]
-
tot nemișcată în aer. Câmpul se vedea plin de leșuri și sânge. Străinii nu mai priviră prin ocheane. Numai Auta se uita. Zări deodată un om repezindu-se înainte, străpungând cu sulița un soldat atlant și lovind pe altul cu barda. În jurul lui se adună, ca o verigă, o ceată de robi ca să-l apere. Omul era tot Iahuben. Câteva clipe mai târziu, Iahuben ridică fața în sus, trupul lui se arcui înapoi și mâna stângă, scăpând barda, se repezi la
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe altul cu barda. În jurul lui se adună, ca o verigă, o ceată de robi ca să-l apere. Omul era tot Iahuben. Câteva clipe mai târziu, Iahuben ridică fața în sus, trupul lui se arcui înapoi și mâna stângă, scăpând barda, se repezi la piept. Auta se uită mai bine. Ce era asta? Iahuben se prăbușea pe spate, încercînd să-și smulgă o săgeată din inimă. Câțiva robi se apropiară de el. Doi căzură. Apoi încă unul. Cei rămași se aplecară
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în ochi-ți să te ghicesc - Și te iubesc! IUBITA Îți par o noapte, îți par o taină Muiată-n pala a umbrei haină, Îți par un cântec sublim încet - Iubit poet? {EminescuOpIV 50} O tot ce-i mistic, iubite barde, În acest suflet ce ție-ți arde, Nimica nu e, nimic al meu - E tot al tău. {EminescuOpIV 51} BASMUL CE I L-AȘ SPUNE EI O, dă-mi arpa de aramă Și mi-o pune-n brațul stâng, Ochii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
popor osândit să fie mare Chiar în rău, că mereu crește rușinoasa-i degradare Și nici moartea nu-i trimite ne-nduratul Dumnezeu. Căci a morții braț puternic, când stă viața s-o despartă, Nu se-ndură să ridice sîngeroasa-i lungă bardă, Cum călăul greu se-ndeamnă la un cap d-imperator; Zeii pregetă să-și dee-a lor sentință... Și-n uimire Cugetă - de au fost popol destinat spre nemurire, Au fost ei - și dacă mor ei - suntem noi nemuritori?... Strănepoții?... Rupți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Întrucât se dovedesc strict niște relații de prietenie, nu iubiri pasionale. Pentru că, o spune cel mai bine tot Barbey, În cartea despre Brummell, „iubirile care se Încheie devenind prietenie sunt mai himerice decât sirenele. E ca o frumoasă lovitură de bardă dată de un poet iluziilor unor suflete generoase și pătimașe. Câtă vreme un bărbat și o femeie sunt amanți, ei nu pot fi prieteni; când nu mai sunt amanți, nu le rămâne nimic altceva decât prietenia”. Ar mai fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fricii. Eram copil pe atunci. Nu-mi păsa sau eram învățat a crede, așa cum am crezut mulți ani mai apoi. Înțeleg cum erau lucrurile cu titoiștii. Zâmbesc citind stupiditatea unor texte despre agonia imperialismului, despre călăul Tito (reprezentat cu o bardă însângerată), despre trusturile care vânau petrolul Irakului, despre Ciankai-și și banda lui și câte altele. Pe unii dintre autorii aceia i-am și cunoscut. Unii chiar, la un moment dat, mi-au fost șefi sau, oricum, aveau putere de decizie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
contradicție dramatică cu temperamentul, cu vocația Melaniei Lupu. Caută cu tot dinadinsul neobișnuitul, tânjește după ceva deosebit, își garnisește viața, așa cum aplici broderii pe o suprafață a cărei netezime te supără. ― Și din plictiseală s-a apucat să dea cu barda în români... E ilar! ― N-am afirmat că ca a dat cu barda. Am dezvoltat o simplă presupunere. Melania Lupu nu este "imatura" pe care o credeți dumneavoastră, dimpotrivă, sânt convins că e cea mai inteligentă dintre toți. Vâlcu se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tânjește după ceva deosebit, își garnisește viața, așa cum aplici broderii pe o suprafață a cărei netezime te supără. ― Și din plictiseală s-a apucat să dea cu barda în români... E ilar! ― N-am afirmat că ca a dat cu barda. Am dezvoltat o simplă presupunere. Melania Lupu nu este "imatura" pe care o credeți dumneavoastră, dimpotrivă, sânt convins că e cea mai inteligentă dintre toți. Vâlcu se așeză. ― Pot să vă dau o sugestie? ― Vă rog. ― Nu comiteți greșeala să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bată-l cucul, Ca să-mi strice - mpărăția - Și nu pot ca să-l apucu-l, Ori să-i stric fărmăcăria. Fierul, aurul, tombacul, Ardă-l focul să mi-l ardă, L-a strâns tot și, știe dracul, A făcut din ele-o bardă; Iar din codri, huci, poiene Și din alte buruiene A făcut num-un copac. Cin-se simte mai cu [vene] Să le vie - ăstor de hac? 71 {EminescuOpVI 72} Și cu toți se duc de - avalma, Văd, se miră, nici se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
poiene Și din alte buruiene A făcut num-un copac. Cin-se simte mai cu [vene] Să le vie - ăstor de hac? 71 {EminescuOpVI 72} Și cu toți se duc de - avalma, Văd, se miră, nici se-ncearcă, Dar Miron ia barda-n palmă Și copaciul mi-l încarcă, Pîn-ce vede că se-nclină, Scârțâind din rădăcină - Ș-a cioplit din el țăruș, Pe-a moroiului țărână El L-a-nfipt adânc acuși. De-atunci farmeci - ncetează. Codri cresc și fierul iar e. Împăratul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dacă câștig io, ai și tu a treia parte, cât ți se cuvine de drept. Trecură pe bulevard, nea Cercel se uită cu admirație spre clădirea Universității, iar Nicu spre Mihai Viteazu’, care călărea pe cal de bronz și ținea barda cu stânga. Și pentru prima oară băiatul se gândi că poate și domnitorul fusese, la fel ca el, stângaci, și că de-acum știe ce să le spună băieților de la școală, când mai râd de el, cum fac de pildă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sublimul internet poate genera nebănuite sahare interioare. Neobarbarii și-au sporit rafinamentul și, mai ales, eficacitatea. Nici extremiștii nu vin cu sigla salvării pe frunte. Există riscul ca globalizarea să împingă cultura pe tărâmul marelui pseudo. Nu mai dăm cu barda. Avem la dispoziție laserul. Și, mai ales. Cuvântul. Globalizarea în cultură este pândită de haos. Când navighează pe Internet, toți sedentarii se consideră matrozi. Sloganul mileniului al treilea ar putea fi : „La balamuc, birjar!” De când a apărut suportul electronic, literatura
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
marelui vostru viceacademician? Medicii și procurorii de la forul de analiză vor afla, poate, ceva. Deocamdată, analizează. Pentru că, în noaptea trecută, Smarald al nostru, sărit, brusc, din somn, și, în pijama, cum era, s-a dus într-o magazie, a apucat barda, uitată acolo de cine știe când, a venit, repede, în dormitorul părințior, și a tăiat gâtul tatălui. Apoi, la fel de infrigurat, s-a urcat la volanul mașinii luxoase cu care de regulă circula, s-a oprit la poliție, a intrat în
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a tăiat gâtul tatălui. Apoi, la fel de infrigurat, s-a urcat la volanul mașinii luxoase cu care de regulă circula, s-a oprit la poliție, a intrat în camera de gardă a celor aflați atunci de serviciu, și, așezându-le dinainte barda criminală, li s-a adresat. Na! Gata! V-am eliberat! V-am izbăvit! V-am scăpat de satană! În ce fel, a fost întrebat, de unul dintre cei peste care se năpustise, cu asemenea vorbe.Am ucis-o! I-am
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
anticipeze toate evenimentele ocazionate de sărbătorile de iarnă. Știa pînă la cele mai mici amănunte cum se pregătește un gospodar pentru aceste nopți speciale. Din acest motiv, n-a fost luat niciodată pe nepregătite, nu i s-a furat toporul, barda și nici cîrnații afumați. Bătrînul avea bani mărunți, mai mici și mai mărișori, după cum erau și urătorii. În tindă avea un imens coș cu mere, culese din curtea casei lui. Cînd prichindeii veneau, el, bătrînul, îi invita cu bunătate: Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]