1,024 matches
-
vedere demografic. Autori ca Romulo Gallegos, În cazul romanului, sau Juan Pablo Sojo, În cel al poeziei și studiilor folclorice, au pus În evidență rolul negrilor În societatea și cultura din Venezuela. În Peru, Nicomedes Santa Cruz poate fi considerat bardul negritudinii și al culturii afro-peruane. Acest poet și eseist a fost de altfel unul dintre autorii remarcați cu prilejul Întâlnirii de la Dakar din 1974, care a avut ca temă „Negritudinea și America Latină”. În Brazilia, pe urmele lui Mario de Andrade
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Legii/ muntele-n tunet/ și-n foc zguduind -/ o Carte ridic/ pe cer și-n popor, care vie și-n vuiet/ entuziasm legiuind/ pînă-n izvorul deschide/ dintîi al ființei -/ voit din văzduh/ și stîlpii ținîndu-i -/ cîntecul cunoscător" (Cum Tablele Legii). Bardul proclamă (termenul ni se pare adecvat aerului d-sale decis-autoritar, triumfal) un soi de imperialism al duhului în care trepidează puterea supremă, menit a se extinde asupra întregii lumi terestre: "Să se unească cer cu cer/ și-n glorii/ inunde
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
se-mbată-n mine/ ca-ntr-un singur duh -/ nu mai există-n cer/ nici o putință/ nici un extaz/ în care nu-s deschis -/ tot sîngele meu/ strigă-n abis/ sînt flacără/ sînt focul stînd ființă!" (Sînt numai aer). Ajuns aci, bardul înalță ditirambi magmatici purei puteri vitale pentru care cerul e doar un ecran pe care să se poată convenabil proiecta în urieșenia-i mereu clamată: "Mă desprind/ mă desprind/ văd cu porii/ celulele orb/ galactic s-au deschis -/ tot ce văd
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
crește și înflorește precum / borhotul de după primul must”, pe de altă parte Îngerul, făptură neștiutoare de tertipurile esteticii: „Îngerul care mă ține în brațe / ca pe un prunc al nimănui / nu știe că scriu acum un poem”. Situat la mijloc, bardul înregistrează înfiorat nu doar impactul celor două tărîmuri, apte a dezlănțui „un război galactic”, ci și propria sa uzură morală. Ni se propune astfel o suită de trăiri pătrunzătoare chiar prin insuficiența lor, prin dispoziția lor declinantă convertită în carate
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
făcut pe A. Păunescu de-a dreptul disident sau, vegheat vigilent de coordonator, ne sugerează să citim printre rînduri. Nimic surprinzător însă pentru cei care știu că A. Păunescu este doctorandul lui E. Simion. Prevăd un viitor medalion în care bardul de la Bîrca va fi proclamat lejer unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani și un mare susținător al culturii adevărate în anii '80. În aceste condiții, e inutil să deplîng lipsa de la bibliografia cenaclului a eseului lui Paul Cernat
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
a dat forța în lupta grea cu regimul. Dacă e să privim în urmă, în perioada dinaintea revoluției, și acolo se vede acceptarea în totală armonie a lui Cehov de către partidele literare diferite. Filozoful Lev Șestov saluta în Cehov pe bardul disperării, și, ceea ce e foarte generos din partea acestui demascator al falselor valori, nu-l suspecta de fățărnicie, de care îl bănuia, de pildă, pe Dolstoievski. La Cehov se uitau cu drag Merejkovski și Rozanov, și până și curentele extremiste ale
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
ca o primejdie virtuală ce se autoironizează: "și liniștea vă va fi aruncată desigur în aer dar de fapt la ce v-ar mai folosi periculos e să fii liniștit ca o lebădă" (ibidem). Cultivînd un cinism dulceag, de învins, bardul ni se prezintă drept un Bacovia logoreic (în ipostaza cînd mărturisea: "și nu mai tac din gură"). Catastrofele sînt contrase în secvențele habitualului: "Călătoria într-un autobuz capacitate finită la un moment dat un călător sparge gălăgia cu o întrebare
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
odată sfîrșitul// madona desnuda țintuiește la soare/ una din înfățișările artistului cu o/ arteră deschisă în loc de chip/ cu mîinile copilărește mișcîndu-le/ direct din inimă precum păianjenii/ derutați în fața unui fluture ce/ semnifică la nesfîrșit frumusețea" (Madona desnuda. Toamna de-acum). Bardul se dedă unei senzorialități care trece lesnicios în senzualitate: "calc iarba e putredă de parcă mustul ei fierbe/ aprins de pofte alchimice e indecent cum inima/ pipăie de dinlăuntru un trup făcîndu-i propuneri..." (Pastel). Ori această incisivă notație a unei concupiscențe
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
să-ți vezi iubita născînd/ Acolo să bolești, să mori aiurînd" (Îndemn). Dar - atenție! - sacralitatea negativă înscrisă în discursul blasfemator poate reveni în matca fertilității grație instrumentului poetic. Analizînd poezia descompunerii propusă de autorul Florilor Răului, Jean-Pierre Richard afirma că bardul francez "ne prezintă moartea ca pe o viață la superlativ, ca o viață dezlănțuită". Ceea ce s-a numit poezia decadentă a cultivat această putreziciune somptuoasă, triumfală prin reorientarea ei secundă, "formală", către rodnicie. Estetizarea declinului, a morbidului, a degenerescenței nu
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
capul iar copiii celor mulți și umili vor fi la fel ca și părinții lor adică truditori. Aceasta e ordinea firească și rareori va fi alta dar se mai întâmplă. Creatorul se joacă, probabil în alte vieți am fost un bard nemulțumit de starea lucrurilor.
Cercuri exclusiviste by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83894_a_85219]
-
istoric. Până cu două secunde în urmă, clasicii literaturii române trăiseră bine-mersi. Nimănui nu îi trecuse prin minte să se-atingă de vreunul din ei. Alecsandri avea statui și bulevarde prin toată Moldova (scria sub ele, cu litere de-alpaca, „Bardul de la Mircești“), Eminescu nu ajunsese la ruși (deși cineva plecase totuși cu creierul lui într-un borcan), Creangă fusese lăsat să se-odihnească (îi păstraseră stejarul la Borzești sau Humulești; cu bojdeuca fuseseră niște probleme, intrase un camionagiu cu TIR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
arătase copiilor că trebuie să adune cât mai multe cuvinte în jurul substantivelor. Te trezeai cu o avalanșă de epitete și metafore (uneori și cu alte figuri de stil, cu nume de medicamente tari și necunoscute: sinecdocă, parigmenon, poliptoton): Alecsandri era „bardul de la Mircești“ (ți-l și imaginai cu harfa după el, gen Courage, the Cowardly Dog); Eminescu, „luceafărul poeziei românești“ și, desigur, „geniul național“; Sadoveanu, „povestitorul de basm“ și „Ceahlăul prozei românești“ (cine-o fi fost „Făgărașul prozei“, în cazul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
maeștri“, „fruntași“ (aici intrau toți pașoptiștii, avansați, ca-n armată), „coloși“, „deschizători de drumuri“, (un fel de cercetași curajoși; eu le-aș fi spus imprudenți), „campioni“, „sinteze“ (ale genialității poporului), „zugravi“, „poeți nepereche“ (aici, dădeam automat nota 2), „ctitori“, „tribuni“, „barzi“ și alți trubaduri lirici sau epici. Nici nu aflai dacă studenții chiar credeau în enormitățile astea sau doar încearcau să te păcălească. Dezastrul era complet, îți fugea mintea când la muzeu, când la grădiniță. De-aia trebuia amețită literatura. Trucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
asemenea rezervă. [27-28 iulie 1881] POETUL ALECSANDRI ȘI STUDENȚII ROMÎNI DIN VIENA Se știe că Societatea "Romînia Jună" din Viena, constituită numai din studenți români, a dat o serbare cu ocazia aniversării a 60 [-a]a d-lui V. Alecsandri, bardul român de la Mircești. în acea zi s-a trimis poetului, din Viena un preafrumos album, legat în catifea grenată, având pe fața de deasupra scoarții o ghirlandă de frunze de stejar și de laur {EminescuOpXII 266} lucrate foarte fin în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Lenin, Works, Moscova, 1972, pp. 27-163, citat În Ranier Traub, „Lenin and Taylor: The Fate of «Scientific Managementș in the Early Soviet Union”, traducere de Judy Joseph, În Telos 34, toamna 1978, pp. 82-92 (publicat inițial În Kursbuch 43, 1976). „Bardul” taylorismului În Uniunea Sovietică a fost Alexei Kapitonovik Gastev, ale cărui poezii și eseuri abordau liric posibilitățile de realizare a unei uniuni Între om și mașină: „Multora le repugnă ideea că vrem să tratăm și oamenii ca pe niște șuruburi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și baba, Florile Bosforului, Conrad de D. Bolintineanu, în Cântarea României, în Românii supt Mihai-Voievod Viteazul de Bălcescu. Priveliști din natură nu lipsesc din aproape nici o poezie a lui Alecsandri, și nici din scrierile sale în proză. La deplina maturitate, „bardul de la Mircești” încununează nu doar propria sa operă, ci întreaga poezie românească a naturii cu ciclul Pasteluri. Proza și dramaturgia din perioada pașoptistă - 22 din cele 30 de „scrisori” cuprinse în Negru pe alb de C. Negruzzi, majoritatea scrierilor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
pare a "se degrada până la dispariție, ultimele versuri sucombând în nimic, în semne de punctuație, în anihilare totală". Sub pseudonimul George Bacovia nu prea se ascundea cine știe cine în țara unor contemporani precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Ion Pillat, barzii atotputernici apăsând pe umerii umilitului și obiditului dintr-un târg schizofrenic de provincie. Semnalele de alarmă răsunau în urechile secolului XX, dar nu avea cine să le audă, surzii interpretau alte partituri și auzeau altă muzică. Poetul "provinciei" intrase în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
semnate de acest autor. Pronunțând vocabula caiete, mintea ne duce de îndată la Eminescu. Manuscrisele lui au căpătat chip pe aceste forme materiale și Codreanu nu s-a sfiit să-l calchieze, din moment ce el s-a declarat discipol al marelui bard de la Ipotești aproape din copilărie. Ce să mai vorbim despre adolescență sau prima tinerețe? Aici, în aceste vârste, s-au copt conceptele, s-a născut flacăra și s-a înălțat focul mistuitor de dragoste întru Eminescu, așa cum ne vor demonstra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe scenă Victor Hugo și numai el. Adoratoriu al poporului și a libertății, el le reflectă pe amândouă în conture mari, gigantice, pe cari adeseori puterile numai omenești a unui actor nici că le pot urmări cu espresiunea. Pe acest bard al libertății-l recomandăm cu multă seriozitate junimii ce va vrea să se încerce în drame naționale române. Dar se prea poate cumcă junimea noastră să se scuze cu lipsa și sărăcia. Cine vrea să se scuze cu lipsa și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
eu zdrobit, scapai... mai fără viață!... ......................................................... Și iată-mă separat de tot ce am iubit! Voința ta, o, Doamne! să fie împlinită! Gura-mi să resignă, și fiere amărită, Voi ști, de-a trebui, a bea păn la finit! Dar bardul nostru, care însamnă cu atâta conștiință până și luna (necum anul) în care au luat naștere nemuritoarele sale produceri, este totodată și prozaist. "George și Maria" se intitulează gingașa scriere novelistică pe care a comis-o tot d. Angel. Iată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și reluă sensurile, deveni iar nebun; îl mai conduse iarăși în voiaj timp de un an. reviînd, crierii săi începu a se restabili; dar era trist și monoton! Oare un voiaj timp de un an i-ar fi folosit tânărului bard? [12 ianuarie 1877] {EminescuOpIX 309} CHESTIUNEA EVREILOR ["UN CORESPONDENT... "] Un corespondent din Vaslui al "Telegrafului face o dare de samă despre așa-numitele persecuțiuni ale evreilor pe care o reproducem în parte[a] ei materială, eliminând însă toate apreciațiile câte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cutare, nimeni nu [ar] putea susținea cu certitudine cine este, asupra cui se 'ndreptează persiflajul revistei. Un domn, al cărui nume nu-l numim niciodată în stâlpii acestei foi, din cauza ciudatelor sale calități, și care joacă aici în oraș pe bardul pribeag și pe patriotul martir, binevoiește a prepune persoana asupra cărei e adresată revista și a insulta astfel persoana privată a unei dame 180r din Iași și totodată a scrie în "Curierul Balassan" o inserțiune de-un straniu spirit. Cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unei venituri? Este oare România țara în care cel întîi venit de peste graniță își poate face mendrele nepedepsit față cu orășenii? Nu cunoaștem pe Voievodul Moldovei care să fi apelat vrodată la inteligența sau la 180v bărbăția vreunui "strămoș" al bardului. Știm numai că bacalul grec a lui Moruz Vodă, a cărui dugheană era în colțul casei de astăzi..., ulița mare, se numea Hagi-Petcu și că acest nume conține în mod embrionar toată spița neamului barzilor rătăcitori. Iar cât despre cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
180v bărbăția vreunui "strămoș" al bardului. Știm numai că bacalul grec a lui Moruz Vodă, a cărui dugheană era în colțul casei de astăzi..., ulița mare, se numea Hagi-Petcu și că acest nume conține în mod embrionar toată spița neamului barzilor rătăcitori. Iar cât despre cele câștigate sub definita * grijă austriecească, știm numai că aceste titluri (von pur și simplu) s-a dat oricărui mazil (ruptaș) a părții anexate din Moldova. Noi nu ținem acestea, suntem aceia cari ne speriem mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu s-au păstrat decât temeliile și o bucată de zid. Ideea că apele izvorului ar avea un efect afrodisiac a revenit periodic. Se spune că Sonetul 153 al lui Shakespeare se referă la Ennistone și că imaginația vie a bardului atribuie sursa izvorului unei farse pe care una dintre nimfele Dianei i-ar fi jucat-o lui Cupidon cel înfierbântat. În timp ce acesta dormea, i-a stropit penisul cu apa unui izvor răcoros, care de atunci încolo a devenit fierbinte, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]