1,151 matches
-
fost strangulată. Urmărind datele concrete, deși legea arendei a apărut încă din 1994, luarea pământului în arendă se făcea în proporție redusă la nivelul anului 1998. Astfel, aproximativ 4% din gospodării au pământ luat în arendă (Sandu, 1999 sursa datelor: Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară pe date din Barometrul de opinie arată următoarea situație legată de arendă (vezi graficul 6.1) Grafic 6.1. Proporția subiecților din mediul rural care au pământ luat în arendă Sursa datelor: Barometrele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din 1994, luarea pământului în arendă se făcea în proporție redusă la nivelul anului 1998. Astfel, aproximativ 4% din gospodării au pământ luat în arendă (Sandu, 1999 sursa datelor: Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară pe date din Barometrul de opinie arată următoarea situație legată de arendă (vezi graficul 6.1) Grafic 6.1. Proporția subiecților din mediul rural care au pământ luat în arendă Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 Același studiu arată că, în România, luarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară pe date din Barometrul de opinie arată următoarea situație legată de arendă (vezi graficul 6.1) Grafic 6.1. Proporția subiecților din mediul rural care au pământ luat în arendă Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 Același studiu arată că, în România, luarea în arendă este rezultatul unei inconsistențe de status sărăcie a proprietății funciare, dar o mare putere de muncă și un important capital social (Sandu, 1999). Astfel, cei ce lucrează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1 15,1 2,1-5 ha 0,4*** 1 1,3 9,8 12,3 7,6 5,1-10 ha 0,4 1,2 7 2,6 10,1-20 ha 0,2 4,9 1,7 2,5 Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 * Cifrele cuprind și proporția celor ce nu dețin deloc teren luat în arendă. ** Cifra reprezintă procentul subiecților care au între 0,1-1 ha luate în arendă *** Cifra reprezintă procentul subiecților care au între 2-3,5 ha
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acestor analize este acela de a obține o imagine în cifre despre proprietatea funciară în România și evoluția ei după 1989. Metoda utilizată este cea a analizei secundare pe baze de date reprezentative pentru ruralul românesc. Sunt utilizate în analiză Barometrele de Opinie Publică (1998-2004) și Eurobarometrul Rural 2002, 2005 și 2007. Voi oferi mai întâi date despre proprietatea funciară în România, comparativ pe mai mulți ani, și apoi voi particulariza cu datele obținute din Tălmăcel și Ludoș. 5.1 Activități
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din 2002, procentul scade, probabil datorită creșterii tranzacțiilor (de tip vânzare) cu pământul aflat în proprietate de către cei care nu îl pot lucra. O influență indirectă poate exercita și scăderea populației din rural și deci a numărului proprietarilor. Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004. Pentru anul 2007 datele sunt preluate din Eurobarometrul Rural 2007. În ce privește tipurile de proprietate funciară în rural, majoritatea persoanelor intervievate în cadrul Eurobarometrul Rural 2002 și 2007 au grădină și teren agricol în proprietate sau folosință și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
66,3 69 64,6 2,01-10 ha 24,5 34 28,4 30,4 29,8 33 27,9 22,3 10,01-50 ha 1,2 2,1 1,8 1 0,7 2,6 1,2 Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004. Pentru anul 2007 datele provin din Eurobarometrul Rural 2007. În plus, proprietarii din mediul rural, au adesea terenul agricol împărțit în mai multe parcele, plasate în locații diferite, astfel că devine imposibilă realizarea unei agriculturi performante
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
faptului că fac o agricultură mai apropiată de antreprenoriat: relieful permite practicarea unei agriculturi prin mijloace moderne, cultivă cantități mai mari și comercializează o parte importantă din producție. În același an, o întrebare similară adresată subiecților din mediul rural în cadrul Barometrului de Opinie Publică, arată că 21,4% din subiecți afirmă că își pot acoperi jumătate din consumul propriu cu produsele obținute în gospodăria lor (atât Tălmăcelul, cât și Ludoșul au procente semnificativ mai mari); 19,2% din subiecți trebuie să
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
calitatea vieții acestora sunt scăzute, cei mai mulți subiecți, din ambele sate afirmând că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar (Ludoș), sau le ajung doar pentru strictul necesar (Tălmăcel). Situația este similară cu cea din țară, analiza secundară pe datele Barometrului Rural arătând că majoritatea subiecților din mediul rural (51,8%) se plasează în prima categorie și 37,5% se plasează în a doua categorie. Chestionarul aplicat în cele două sate a cuprins și o întrebare legată de cine anume realizează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lume. Cinste chiar cu prețul sărăciei Oamenii trebuie să fie cinstiți, chiar dacă săraci. Individualism Fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. ANEXA 4 1. Indicatori disponibili în Eurobarometrul Rural 2005 și 2007 și dimensiunile pentru care aceștia sunt relevanți Barometrul Rural Indicator Relevant pentru... 2005 A3c Încrederea în oamenii de pe stradă Capital social relațional J4c satisfacția față de viața socială (relații cu prietenii, colegii, rudele, vecinii) 2007 E4 încrederea în primar, consilier, preot, profesori și învățători, doctor, polițist, micii întreprinzători și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Feder, 2002: 147 Grafic 1 a, b. Într-o lună obișnuită, cât din nevoile familiei dumneavoastră sunt acoperite de produsele obținute în gospodăria proprie? (procente) Grafic 2.a Grafic 2.b ANEXA 7 BAZE DE DATE UTILIZATE ÎN ANALIZE 1. Barometrele Opiniei Publice 1994-2005 (BOP), realizate de Fundația Pentru o Societate Deschisă și disponibile la www.osf.ro 2. Eurobarometrul Rural 2002 și 2005, realizate de Fundația Pentru o Societate Deschisă și disponibile la www.osf.ro 3. Eurobarometrul Rural 2007
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2. Eurobarometrul Rural 2002 și 2005, realizate de Fundația Pentru o Societate Deschisă și disponibile la www.osf.ro 3. Eurobarometrul Rural 2007, realizat de Agenția pentru strategii Guvernamentale și disponibil la http://www.publicinfo.ro/pagini/sondaje-de-opinie.php 4. Barometrul Relațiilor Interetnice 2001 (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și disponibil la www.edrc.ro 5. European Values Survey 1999 (EVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, în colaborare cu European Values Study Group și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Press. Kiehl, Michael, Panebianco Stefano. 2002. The Urban-Rural Employment Shift in Western Europe. An Empirical Analysis of the Employment Development in Britain, Germany and Italy. http://www.ersa.org/ersaconfs/ersa02/cd-rom/papers/422.pdf Kivu, Mircea. Comentarii pe marginea Barometrului Relațiilor Interetnice, în Poledna, Rudolf, Ruegg, François și Rus, Călin. 2002. Interculturalitate. Cercetări și perspective românești. Cluj-Napoca: Presa Universitară Sibiană. Kohler, Florent. 2002. Stereotypes culturels et construction identitaires: problematiques et viabilite. http://www.univ-tours.fr/ciremia/Article%20identit%E9.pdf
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
echipei ce coordonează proiectul pentru a realiza prelucrări pornind de la această bază de date și a le publica. 14 Variabila latentă ANTIRISC, calculată din itemii s6, s7, s8, o22. KMO= 0,632, factorul explică 41,09% din variația variabilei. 15 Barometrul de Opinie Publică octombrie 2004 a fost realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă, pe un eșantion de 1800 de persoane, stratificat probabilist tristadial, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o eroare de +/2,3%. 16 Baza de date
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2005, (intitulată Valori europene în sate românești), realizat pe un eșantion de 1516 persoane de vârstă adultă, preponderent din mediul rural (eșantion stratificat, probabilist, bi-stadial, eroare de ±2,5%). Datele au fost culese de Metro Media Transilvania, în noiembrie-decembrie 2005. Barometrul Rural 2007 a fost realizat pe un eșantion probabilist, multistadial stratificat (eroare 2,5%), cu un volum de 1511 persoane din populația adultă a României. Datele au fost culese de Totem Communication. 24 Pentru detalii despre ariile culturale, vezi articolul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
eșantion probabilist, multistadial stratificat (eroare 2,5%), cu un volum de 1511 persoane din populația adultă a României. Datele au fost culese de Totem Communication. 24 Pentru detalii despre ariile culturale, vezi articolul lui Dumitru Sandu, 2002. 25 Din păcate Barometrul Rural 2007 nu permite testarea unor itemi în funcție de regiunea istorică și aria culturală, datorită faptului că eșantionul utilizat nu acoperă toate județele și toate regiunile. 26 Rezultate pe baza calculului valorii reziduale ajustate (VRA) 27 Metoda de extracție: Principal Axis
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
VRA) 27 Metoda de extracție: Principal Axis Factoring. Medota de rotire: Equamax. Testul grohotișului indică existența unui factor unic, argumentat de altfel de cadrul teoretic legat de capitalul social relațional formalizat (de exemplu Woolcock, Narayan, 2000) 28 Datele culese în Barometrul Rural 2007 nu asigură o acoperire completă a regiunilor României: astfel, au fost culese date doar pentru trei-cinci județe din fiecare regiune, Crișana-Maramureș este reprezentată doar de Arad, iar pentru regiunile Banat și Dobrogea nu au fost culese date deloc
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în construcția unui model de regresie / 313 8.2. Regresia logistică / 321 8.2.1. Interpretarea coeficienților regresiei logistice / 322 8.2.2. Indicatori ai modelului de regresie logistică / 323 8.2.3. Exemplu comentat de fișier de rezultate SPSS (Barometrul de opinie publică, iunie 1998) / 325 8.3. Analiza logliniară / 328 8.3.1. Șansa / 329 8.3.2. Raportul de șanse / 329 8.3.3. Șansa condiționată / 330 8.3.4. Riscul relativ / 330 8.3.5. Șansele locale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
asemenea, noua variabila creată pe baza setului de răspunsuri poate fi folosită într-un tabel de asociere (discutat în capitolul următor) folosind ANALYZE/ MULTIPLE RESPONSES/ CROSSTABS. Exemplu 1: Există următoarea întrebare în chestionar "În ce fel de asociație sunteți membru?" (Barometrul de Opinie Publica iunie 1998) Pentru această întrebare în baza de date au fost create zece variabile, care măsurau apartenența la diverse asociații. Din aceste variabile s-a creat o variabilă nouă pe care am denumit-o asociat, care măsoară
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în cazul în care condiția este adevărată. Comanda IF O altă modalitate de a construi variabile este comanda IF prin care atribuim valori unei variabile dacă și numai dacă condiția specificată are valoare de adevăr. Exemplu: În baza de date Barometrul de Opinie Publica iunie 1998 s-au folosit următoarele întrebări: Următoarele sunt adevărate sau nu în cazul Dvs.? Propoziția Da Nu AF1. Am avut o afacere /firmă proprie 1 2 AF2. Am o afacere /firmă proprie 1 2 Să presupunem
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
centilă a vârstei este: P80 = 35 + (80 : 38) × 22= 40,8 ani Interpretare: 80% dintre persoane au vârsta până în 40,8 ani restul peste 40,8 ani. Figura nr. 6.7: Opțiunea pentru centile Exemplu. Am luat variabila nrmem din Barometrul de Opinie Publica mai 2007. S-au calculat cuartilele iar rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. 25% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult doi membri, 50% dintre persoanele intervievate au declarat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
devine aproape plată și se numește platikurtică. O distribuție mesokurtică este una care are caracteristicile unei distribuții în formă de clopot a distribuției standard normale. Exemplu. Dacă dorim să analizăm distribuția variabilei venit 1 (venitul deținut de întreaga gospodărie) din Barometrul de opinie 2007, vom apela la acești doi indicatori prezentați mai sus. Vom folosi comanda ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/FREQUENCIES/STATISTICS și vom bifa Skewness și Kurtosis după care vom utiliza comanda ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/CHARTS și opțiunea With normal curve
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că au vârsta cuprinsă între 15-45 ani etc. În SPSS se pot realiza frecvențele absolute, relative sau cumulate din meniul ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/FREQUENCIES. Figura nr. 6.17: Opțiunea frequencies Pentru a ilustra un exemplu am luat variabila d2 din Barometrul de opinie publică din luna mai 2007, care măsoară gradul de mulțumire față de felul în care trăiesc persoanele. Valorile de NS și NR au fost declarate valori missing cu comanda MISSING VALUES. Această opțiune se poate bifa dând clic pe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
răspuns 1 = Da și 2 = Nu) și pe coloană variabila e1 04 ("Ați mers la doctor pentru o problemă medicală pe care o aveați mai de mult?" cu variantele de răspuns 1 = Da și 2 = Nu). Variabilele au fost luate din Barometrul de Opinie Publică, ediția mai 2006. Căsuțele tabelului conțin: frecvențele observate, procentele din total, cele de pe linie și cele de pe coloană. Pentru a construi acest tabel: 1) Se selectează din meniu ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ CROSSTABS și se aleg variabila de pe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în CDR și mediul de rezidență CDR Mediul 0 1 Total 0 (Rural) 550 83,3% 110 16,7% 660 100% 1(Urban) 409 74,1% 143 25,9% 552 100% Total 959 79,1% 253 20,9% 1212 Sursa: Barometrul de opinie publică, iunie 1998 Raportul de șanse (sau șansa relativă) măsoară relația de asociere dintre două variabile. Să luăm un exemplu din baza de date BOP din iunie 1998. Din totalul de 1212 intervievați, 253 au declarat că au
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]