3,060 matches
-
un volum de memorii intitulat "Nopți albe, zile negre", apărut în 1992. Carandino scrie că, înainte de a muri, Maniu i-a povestit că "îi părea rău de doi oameni, pe care avea senzația că îi nedreptățise": Grigore Iunian și fruntașul basarabean Constantin Stere. De asemenea, Carandino a relatat din perspectiva sa noaptea decesului: „Maniu a fost ridicat din celulă, în cel mai strict secret, dar vestea se răspândise ca fulgerul în toată închisoarea. Noaptea am auzit căruța poposită în curtea închisorii
Iuliu Maniu. Cum a murit liderul țărănist acum 63 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103227_a_104519]
-
Împărțit în trei grupaje: „A sare miroase petala de măr” - este rostire senzuală, introspecție, „Cădere liberă” - este dorință de uitare și integrare în ordinea elementelor, gest dureros, dar impactul este atenuat de o superioară înțelegere a enigmelor firii, iar „Rime basarabene” se înscriu în seria versului vechi, baladesc, ca un exercițiu de supraviețuire prin cuvânt, cu o retorică a iubirii de altădată: „când de dorul mândrei mele, / aprindeam un car de stele”, a timpului ineluctabil: „când s-au despărțit mările, / drumul
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_caisului_inflorit_ca_melcul_al_florin_tene_1339685488.html [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
acolo... Prieteni cu care țin legătura, care îmi trimit materiale spre publicare, sau doar ne împărtășim ideile... Am cunoscut acolo artiști plastici, muzicieni, jurnaliști de marcă... Israelul e un mediu de cultură românească nemaintâlnit în afara granițelor perimetrului național românesc și basarabean. Veronica IVANOV: Se țin și în Australia tradițiile și obiceiurile românești - Paștele, Crăciunul? George ROCA: Desigur că se țin! Paștele... cu tradițiile pascale, cu slujbele religioase, cu ouă roșii, cu miel-friptură, miel-ciorbiță, miel-drob, sărmăluțe, cozonaci... Întruniri, întâlniri, mese, veselie... „Hristos
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE by http://uzp.org.ro/interviu-cu-george-roca-despre-prietenie-literatura-si-arta-intre-doua-continente/ [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
de a trezi din somnul uitării românismul cel încă adormit. Și de fiecare dată când trece prin preajma locurilor de unde se trage, prin strămoșii săi de demult, aduce și cărți (scrise la Chișinău) pentru Biblioteca din Miroslovești, îmbogățind colecția de carte basarabeană (al cărei fondator este) a acestei instituții culturale sătești de pe malul Moldovei. Pe 26 martie a acestui an, însoțit de inginerul (și maestrul fotograf) Marcel Porumbescu, un basarabean frumos clădit la trup și, fără îndoială, în bună proporție și cu
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
Șoimaru mergea la Tg. Mureș, ca să sărbătorească, împreună cu ardelenii de la Biblioteca Județeană, bucuria aceea a Neamului care a ținut doar douăzeci și doi de ani. Și, evident, să împărtășească speranța unei noi împliniri de aceeași natură. De data aceasta, cărturarul basarabean (membru al Uniunii Scriitorilor) se grăbea tare și am convenit să ne întâlnim într-o locație de pe traseul globe-trotterului (eticheta e absolut justificată de miile de kilometri parcurși pe melegurile românilor împraștiați prin Lume). Împreună cu primarul nostru, ec. Ionuț Gospodaru
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
care (mi-a specificat expres) nu dă cărțile osârditorilor cărturari din Basarabia decât celor asupra cărora e convins că le și citesc. Și, eu lăsând impresia că mă număr printre cei selectați de rigurosul distribuitor (el însuși făuritor) de carte basarabeană, am avut, de data asta, o răspundere care mi-a întrecut cu mult solvabilitatea. Efortul meu intelectual, cu folos doar în ce mă privește, a trebuit, însă, să se concretizeze și într-un modest omagiu de cititor, adus autorului. Am
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
istoric nu spune nici de ce au recunoscut guvernele, nici de ce nu au recunoscut parlamentele. Acesta este secretul Basarabieri: Basarabia era destinată să devină Israelul european, cu capitala la Chișinău, stat binațional, cu evreii clasă conducătoare și exploatatoare, și cu bieții basarabeni clasă subordonată și exploatată. De aceea nu s-a recunoscut unirea Basarabiei cu România de către parlamentele englez, francez și american. - Acum v-am ruga să prezentați secretul Basarabiei destăinuit dvs. de d-na Alexandrina Russo. Aveți cuvântul! - Mi-am făcut
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
Ionel Brătianu a insistat: “Ce autonomie?! Votați unirea, ca eu să vă pot apăra pe Nistru, iar nu pe Prut, care e mic.” Basarabenii nu au răspuns nimic, și toți emisarii trimiși de Brătianu au venit înapoi comunicând că domnii basarabeni păstrează tăcerea și nu se angajează. Regele Ferdinand l-a chemat la Iași pe Pantelimon Halipa, primul sau al doilea conducător al partidului naționalist din Basarabia și i-a cerut să facă unirea cu România. N-a avut însă succes
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
pacea separată cu nemții, pentru că mareșalul Averescu avea mai mare prestigiu decât Ionel Brătianu; în plus, era șeful Armatei și făcuse specializarea la Berlin, în aceeași clasă cu mareșalul german Mackenzen. Mareșalul Averescu, ca prim-ministru, a cerut și el basarabenilor unirea cu România, dar basarabenii iarăși n-au răspuns nimic, n-au dat nici un semn. Atunci Averescu a trimis la Chișinău pe ministrul de război Ianculescu, un mare general. A venit el, a vorbit, a dres. Nimic! Domnii basarabeni ascultau
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
el basarabenilor unirea cu România, dar basarabenii iarăși n-au răspuns nimic, n-au dat nici un semn. Atunci Averescu a trimis la Chișinău pe ministrul de război Ianculescu, un mare general. A venit el, a vorbit, a dres. Nimic! Domnii basarabeni ascultau cu respect, cu atenție, dar nu se angajau. Atunci Ianculescu a adus cele două regimente de artilerie din divizia a 11-a Slatina, le-a pus în jurul Chișinăului și le-a ordonat să tragă în aer ca să impresioneze pe
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
cele două regimente de artilerie din divizia a 11-a Slatina, le-a pus în jurul Chișinăului și le-a ordonat să tragă în aer ca să impresioneze pe basarabeni și să-i determine să voteze mai repede unirea cu România. Domnii basarabeni n-au votat! Ascultau bubuiturile de tun, știau că sunt românești, dar nu au votat. La 5 martie s-a încheiat armistițiul de la Buftea și a venit guvernul Alexandru Marghiloman cu suveranitate și asupra Moldovei. Guvernul Marghiloman avea și el
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
Marghiloman l-a trimis pe Const. Stere (care era o personalitate, om de cultură, rectorul universității Iași), să-i convingă pe basarabeni. Constantin Stere a intrat în ședința Sfatului țării de la Chișinău și a pledat unirea Basarabiei cu România. Domnii basarabeni au ascultat cu respect, cu atenție, au bătut din palme, dar nu s-au mișcat din bănci ca să voteze. Atunci Stere, furios, a ieșit în stradă, să instige populația să intre cu forța peste Sfatul țării și să-i convingă
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
au aplaudat, dar n-au făcut nimic. Stere s-a întors la București crezând că basarabenii erau niște mafioți, niște bandiți, și că vroiau bani. A strâns monede de aur și a cerut să se împartă monede de aur deputaților basarabeni ca să voteze unirea cu România. Basarabenii nu au primit banii (deci nu erau corupți)! Dar tot nu au votat unirea cu România! Secretul Basarabiei O dată, brusc la 27 martie 1918, fără să știe Bucureștiul și Iașul, s-a întrunit Sfatul
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
3 contra. Consider interesant să menționez ale cui au fost singurele 3 voturi împotrivă: ale evreilor (pentru că ei vroiau ca Basarabia să fie republica Israelului). Au fost și 32 de abțineri (rușii și ucrainienii). Ce i-a determinat pe domnii basarabeni să nu voteze unirea atâta timp și să voteze acum, nesolicitat: În armata rusă țaristă (devenită armata rusă sovietică) se găseau 100 000 de recruți din Basarabia, răspândiți de la Marea Baltică până la Oceanul Pacific. Dacă Basarabia vota unirea cu România, aceștia toți
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
au bătut la ușă și au intrat. Camera aceea cuprindea toate aparatele de transmisie ale guvernului Lenin și ale Ministerului de război Troțki. Un locotenet-inginer servea toate aceste aparate. S-au recomandat și au aflat că și locotenentul sovietic era basarabean. Apoi locotenentul i-a întrebat ce vor, iar ei i-au spus că solicitaseră audiență lui Lenin ca să facă un corp de armată al Basarabiei și că fuseseră dați afară. Locotenentul acesta le-a răspuns cam așa: “- O dată cu revoluția se
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
a tipărit necesara lucrare Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii și a neamului românesc. Este prima lucrare din România, după evenimentele din anul 1989, care se ocupă de românii de dincolo de Prut. Este prezentat zbuciumul fraților din stânga Prutului după anexarea teritoriului basarabean de către Rusia, în anul 1812, trecând prin toate etapele de rusificare, apoi vremelnica unire cu România (1918-1940), urmat, din nefericire, de surghiunul în îndepărtata Siberie din perioada stalinistă și comunistă. Este prezentată și scurta perioadă de relaxare politică de după anul
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO by http://confluente.ro/O_scurta_scrisoare_deschisa_adresata_stelian_gombos_1343735317.html [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
România (1918-1940), urmat, din nefericire, de surghiunul în îndepărtata Siberie din perioada stalinistă și comunistă. Este prezentată și scurta perioadă de relaxare politică de după anul 1989. Se poate constata din carte că,în pofida suferințelor și a politicii de rusificare, românii basarabeni și-au păstrat identitatea. O altă contribuție istoriografică importantă realizată de Părintele Academician Mircea Păcurariu este lucrarea Sfinți daco-romani și români (în trei ediții, 1994, 2000 și 2007). Este tot o premieră publicistică din cea de-a doua jumătate a
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO by http://confluente.ro/O_scurta_scrisoare_deschisa_adresata_stelian_gombos_1343735317.html [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
în celălalt război.Ce am fost...Un salariatAl unei mari Intreprinderi buzoieneDemolată astăziDe așa zișii democrați!Ce am fost...Iacă!Un omCare a fluierat înainte de 1989Nu în Biserică.Pe stadioanele de fotbal din județul Buzău.Cine sunt?Cândva... XXVI. BUCURII BASARABENE. LANSARE DE CARTE "UN SAMARITEAN DEOSEBIT", de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016. Nu am făcut încă un clasament al celor mai mari și mai luminoase bucurii trăite, dar, cu siguranță, bucuriile trăite la
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
își descoperea vrednicii strămoși în câteva sate de pe cursul inferior al Moldovei, la jumătatea distanței dintre Roman și Baia, adică în matca Moldovei medievale a lui Dragoș-Vodă. Se întâmpla asta cu vreo treisprezece ani în urmă. De atunci, acest vlăstar basarabean al Șoimăreștilor a închegat între reprezentanții acestor sate și câteva personalități basarabene legături de prietenie, cimentate pe filieră culturală. Comuna Miroslovești devine reprezentativă pentru acest tip de relație, universitarul Vasile Șoimaru fiind astfel artizanul unei simbolice “punți peste Prut”. Ideea
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416749284.html [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
la jumătatea distanței dintre Roman și Baia, adică în matca Moldovei medievale a lui Dragoș-Vodă. Se întâmpla asta cu vreo treisprezece ani în urmă. De atunci, acest vlăstar basarabean al Șoimăreștilor a închegat între reprezentanții acestor sate și câteva personalități basarabene legături de prietenie, cimentate pe filieră culturală. Comuna Miroslovești devine reprezentativă pentru acest tip de relație, universitarul Vasile Șoimaru fiind astfel artizanul unei simbolice “punți peste Prut”. Ideea și strădania lui de a realiza o minibibliotecă basarabeană în cadrul Bibliotecii Comunale
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416749284.html [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
și câteva personalități basarabene legături de prietenie, cimentate pe filieră culturală. Comuna Miroslovești devine reprezentativă pentru acest tip de relație, universitarul Vasile Șoimaru fiind astfel artizanul unei simbolice “punți peste Prut”. Ideea și strădania lui de a realiza o minibibliotecă basarabeană în cadrul Bibliotecii Comunale din Miroslovești a determinat lărgirea contactelor localnicilor cu personalități chișinăuiene, acestea fiind, de regulă, scriitori și donatori de carte proprie, cu prilejul trecerii prin Miroslovești, în contextul generoaselelor "drumuri ale cărții" prin Țara-mamă, la sânul căreia tânjeau
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416749284.html [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
prin Miroslovești, în contextul generoaselelor "drumuri ale cărții" prin Țara-mamă, la sânul căreia tânjeau ca fii înstrăinați ce încă sunt. Reprezentanții comunei, majoritatea învățători și profesori, avându-l mereu alături pe tânărul primar Ionuț Gospodaru, au participat împreună cu oaspeții lor basarabeni la prezentări și lansări de carte, comemorări dedicate prozatorului Mihail Sadoveanu (în componența comunei e și satul bunicilor scriitorului, Verșeni), la serbări ale satului și alte acțiuni contextualizate recuperării perioadei de înstrăinare între frații de neam, dorinței de revenire Acasă
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416749284.html [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
două cărți comune, concepute virtual la Miroslovești și tipărite la Chișinău, ambele sub coordonarea profesorului V. Șoimaru. Cu prilejul celei de-a treia ediții a "Sărbătorii Fiilor Satului", mirosloveștenii au avut printre oaspeți, ca și la edițiile anterioare, distinse personalități basarabene. La evenimentul din 9 noiembrie, o manifestare maraton, de zece ore, au participat scriitorul-academician Nicolae Dabija, Artistul Poporului Vasile Iovu și liantul acestei relații inedite, dr. Vasile Șoimaru. Au fost prezenți, ca invitați meniți să asigure ambientul artistic al serbării
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416749284.html [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
au participat scriitorul-academician Nicolae Dabija, Artistul Poporului Vasile Iovu și liantul acestei relații inedite, dr. Vasile Șoimaru. Au fost prezenți, ca invitați meniți să asigure ambientul artistic al serbării, pe lângă formația de dansuri populare „Codrii Neamțului” (din Piatra Neamț), și interpreți basarabeni de muzică populară: Maria Iliuț, Maria Stoianov și Tudor Ungureanu cu neasemuita lui formație „Ștefan- Vodă”. Cu acest prilej a fost finalizat actul de omagiere a cărturarului-tribun Nicolae Dabija, savârșit în două etape. Pe 15 iulie a.c., de ziua de
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416749284.html [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
ziua de naștere a scriitorului, Consiliul Local i-a conferit titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei, iar la evenimentul din noiembrie i-a fost înmânată Diploma aferentă titlului prin care sătenii îi aduc prețuirea lor expresă cărturarului și patriotului basarabean. La rândul său, distinsul lor "Consătean" cu radăcinile la Codrenii Cimișliei le-a dăruit mirosloveștenilor un braț de cărți născute din osârdia și harul domniei sale, cu autograf și emoționante dedicații poetice. Le-a vorbit totodată despre Basarabia ca parte a
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416749284.html [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]