1,501 matches
-
circular cu mâna. Asta înseamnă că toate măsurile tale de pază sunt varză. Bomboana pe colivă o reprezentase momentul când se trezi seră cu el la sediul companiei. De fapt, acesta era și motivul ce declanșase discuția dintre cei doi basarabeni. Calistrat stătea proțăpit în fața birourilor, de data aceasta tăcut, fără să scoată nici un cuvânt. Se mulțumea să privească încruntat spre geamurile clădirii. De parcă ar fi știut că cei doi se află dincolo de jaluzele, ținea toiagul ridicat, arătând acuzator cu vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care vehiculul porni spre poarta din deal. Inspectorul bănuia unde pleacă, drumul de acolo se sfârșea la peștera vâlvei. Nu credea că mai are mare lucru de făcut acolo, la tabăra muncitorilor. Voia să afle însă ce pun la cale basarabenii sus, la peșteră. Cu ani în urmă, Calistrat îl oprise să intre înăuntru, chiar și cu toiagul în mână. Oare nebunii aceia tocmai asta puneau la cale? Voiau să intre peste bestie? Fără îndoială că habar n-aveau cu cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
i se scurse pe șira spinării. Oare Ileana era factorul lipsă? Scutură cu putere din cap, nu voia s-o amestece și pe ea. Nu și de data aceasta, acum era mai periculos decât atunci. În afara bestiei, acum apăruseră și basarabenii aceștia despre care încă nu știa ce vor. No, ce faci, nu vii? întrebă Simion, care deja pornise înapoi. Se oprise lângă un bolovan mare, lipit de marginea din stânga a canionului. Chiar deasupra acestuia, crescut dintr-o crăpătură a versantului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că altceva urmăresc oamenii aceștia. Da? Și cam ce crezi tu vor să facă? No, de unde să știu? Tocmai de aia spuneam să mai rămânem. Cristian pricepuse foarte bine ce făcea Boris acolo. Cumva, nu știa cum, se părea că basarabeanul își dăduse seama cum stăteau lucrurile cu bestia și pusese la cale un mod foarte ingenios de a o captura. Trebuia să recunoască că omul știa ce face. Cilindrul metalic era foarte bine gândit, iar modul în care plănuise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Godunov își luase toate măsurile ca bestia, odată intrată înăuntru să nu mai poată scăpa. Însuși locul unde așezase cilindrul arăta că totul fusese bine pus la cale. Singurul lucru pe care încă nu-l înțelegea era felul în care basarabeanul intenționa să determine vâlva să intre în capcană. Cunoștea foarte bine felul în care se comporta aceasta. Odată ieșită din peșteră, bestia flămândă se îndrepta de îndată spre vale, acolo unde erau zonele locuite, în căutarea sufletelor pe care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
întinsese la ieșirea din peșteră. Cine era victima pe care Godunov hotărâse s-o sacrifice? Poate că Pop avea dreptate, îi trecu prin gând, ar fi trebuit să mai rămână puțin ca să afle mai în detaliu ce are de gând basarabeanul. Renunță repede la această intenție, era mult prea periculos. Odată terminate pregătirile, oamenii lui Mihailovici nu mai aveau mare lucru de făcut. Fără îndoială că s-ar fi împrăștiat pe platou, făcându-și de lucru pe acolo, așteptând să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în urmă. Îi auzea respirația sacadată și foșnetul slab al frunzelor uscate sub pașii lui. După ce merseseră ceva timp drept, de-a lungul albiei pârâului, acum începeau să facă un ocol spre stânga, astfel încât să nu ajungă direct la tabăra basarabenilor. Tocmai trecuse de trunchiul unui stejar bătrân, gros de mai bine de un metru, când ceva i se păru că nu este în ordine. Nimic nu mai tulbura liniștea pădurii, nici măcar zgomotul pașilor socrului său nu se mai auzea, semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o armă teribilă, de nestăvilit. Îți dai seama ce ar însemna să-i dai drumul într-un oraș? Nici nu ar ști ce i-a lovit. Cine i s-ar putea opune, cine ar fi în stare să o oprească? Basarabeanul visa cu ochii deschiși. Întrevăzuse potențialul bestiei și acum deja își făcea planuri cu ea. Nu era deloc în stare de șoc, așa cum crezuse Boris mai devreme, pur și simplu își făcea din nou planuri de îmbogățire. Ai înnebunit! îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
teren, nu avea cine știe ce perspectivă. Încercă totuși să își facă o părere despre locul în care se afla. Se părea că Pop avusese dreptate, după ce fuseseră capturați îi aduseseră la baza Pinforest de la poalele Muntelui Rău. Recunoștea drumul construit de basarabeni spre Râpa Dracului. Discuția dintre cei doi mercenari încetă brusc. Aruncaseră țigările și își aranjaseră rapid ținuta, luând o poziție aproximativă de drepți. De după colțul clădirii, apăruse cineva care se apropia de ei. Șeful lor, Boris Godunov, pentru că el era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
poți merge niciodată, după care te voi aduce înapoi. Se întoarse apoi pe călcâie și sări jos. Ridică oblonul remorcii, îi fixă siguranțele la ambele capete și se făcu nevăzut. Cristian vedea pentru prima oară capcana pe care o pregătiseră basarabenii. I-ar fi plăcut s-o facă în cu totul alte împrejurări și în nici un caz pe dinăuntru. Coastele metalice din profile laminate, erau sudate destul de rudimentar, iar tabla din care erau făcuți pereții era prinsă de acestea doar prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ce se întâmpla, Boris se asigura că nimic nu mai putea ieși dinăuntru, punea lacătul în belciugele pe care le văzuse mai devreme. Bătu cu pumnii și picioarele în peretele metalic, strigând totodată cât îl țineau puterile. Era imposibil că basarabeanul să nu-l audă, însă de afară nu auzi decât zgomotul motorului Toyotei ce pleca de pe platou. Se făcuse cald și o senzație de moleșeală începea să îl cu prindă. Se cutremură, înțelegând că sfârșitul e mai aproape decât își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cunosc nici un inspector din poliția română, cu atât mai puțin pe acest Toma Cristian, nu am de unde să știu unde se află. Nemaiputându-se stăpâni, Simion Pop sări de pe scaun și îl apucă de reverele hainei. Cât era de mititel basarabeanul, masivul ardelean îl ridică de la pământ ca pe un fulg. Îți mai bați mult joc de mine? strigă el zgâlțâindu-l cu putere. Domnule comisar, domnule comisar, protestă Vlad cu vocea gâtuită de strânsoarea lui Pop, vă rog... potoliți-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Baia de Sus împreună cu un detașament de la DIICOT Deva se afla acolo. Cu fața la perete și mâinile încătușate la spate, cei nouăsprezece mercenari erau aliniați lângă clădirea principală. Pop asistase neputincios la plecarea ginerelui său luat de cei doi acoliți ai basarabenilor. Rămăsese cu urechile ciulite ascultând pașii acestora îndepărtându-se de ușă. De îndată ce liniștea coborâse din nou, reîncepu încercările de eliberare. Legăturile erau deja slăbite, așa încât nu-i mai luase mult până ce izbuti să se dezlege. După ce își dezmorțise mâinile, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
poată ridica de jos, după care, cu un șut puternic, lovi pistolul acestuia, îndepăr tându-l cât mai mult de el. Dom' comisar, strigă iarăși agentul, dacă mișcă măcar un milimetru, trageți fără somație! Tu, îl înghionti el cu piciorul pe basarabean, adu încet mâna dreaptă la spate! Așa, acum cealaltă mână. Se lăsă să cadă cu genunchiul pe spinarea bărbatului din fața sa. Tot aerul ieși din plămânii lui Godunov, care icni de durere și nici nu-și dădu seama când cătușele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
făcut cu el? Boris continua să rânjească, privindu-i sfidător pe cei doi. Rămâi aici cu el și nu-l scăpa din ochi! rosti repede comisarul. Eu plec după Cristian. Cred că îți va fi greu să descui lacătul, strigă basarabeanul după el, continuând să râdă. Cheia este în buzunarul meu de la piept, adăugă el, văzând surprinderea de pe chipul bătrânului. În scurtul răgaz pe care îl avusese la dispoziție în minte îi încolțise un plan. Dacă reușea să îi trimită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
avea acolo, pitită pe undeva o cheie de cătușe cu care intenționa să se elibereze. Nu, sub nici o formă, nu trebuia să îi permită acestuia să se miște din locul unde se afla acum. Însă nici nu putea ignora amenințarea basarabeanului. Era destul de probabil să nu fi mințit. Fără nici o îndoială trebuia să ia o decizie, să facă ceva, dar ce? Primul impuls era să plece de urgență după șef. Poate apuca să-l ajungă din urmă înainte ca acesta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
era chiar așa. Probabil că atunci când mersul firii era pus în pericol, se îngrijeau să așeze din nou lucrurile pe făgașul normal. El era exemplul cel mai elocvent. Dacă vâlva era luată de acolo și dusă cine știe unde, de cei doi basarabeni, lumea pe care le plăcea lor să o contemple ar fi fost amenințată și de aceea se hotărâseră să intervină? Cine știe? Poate că da, poate că nu. Postfață Ciocnirea civilizațiilor Cea mai mare satisfacție a criticului literar, în toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Iar la întoarcere, la mormântul tovarășului său de voluntariat întru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, i-a rostit în șoaptă prietenului său de sub țărână: " Unde dai și unde crapă, Grigore frate. Am vrut să-i scăpăm de străini pe basarabeni și bucovineni, dar i-am scăpat pe ardeleni. Cum s-ar zice, și la război e ca în viață: socoteala de-acasă, nu se potrivește cu aceea din târg. Și să știi, Grigore, că am pușcat și pentru tine...Da
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
în angrenajul Rusiei bolșevice, am simțit-o ca pe o revelație, precum efectul sărutului deșteptător al prințului asupra prințesei din “pădurea adormită”. Am detaliat în câteva articole din “BiblioPolis” și “Literatura și arta” această revelație pesonală, intermediată de câțiva frumoși basarabeni. Mi-a rămas însă o addenda la toate acele demersuri publicistice. În contextul colaborării mele la revista “BiblioPolis” din Chișinău și al coparticipării la o serie de evenimente culturale din capital R. Moldova, majoritatea fiind la Biblioteca Municipală, am cunoscut
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
demersuri publicistice. În contextul colaborării mele la revista “BiblioPolis” din Chișinău și al coparticipării la o serie de evenimente culturale din capital R. Moldova, majoritatea fiind la Biblioteca Municipală, am cunoscut persoane deosebite, frați adânc trăitori întru românism. Între acești basarabeni frumoși, cu puterea de a rezista la erodarea ființei originare, în condițiile de a se fi aflat sub o brutală influență străină, se află și domnul Valeriu Rață. În cazul lui Valeriu Rață, postura de bun român în care mi
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
vatra căruia fiul urma să-și împlinească viața. Nu știu cât de ucrainean este, prin mamă, domnul Valeriu Rată. Știu însă aproape cu precizie, urmare a câtorva luminoase întâlniri directe și indirecte (indirecte, prin intermedierea condeiului său), cât de bun român este basarabeanul Valeriu Rață. Convingerea mea asupra românismului celui pe care încerc să-l creionez aici, cu oarece sfială, ar putea fi întărită de un argument prioritar, acela că dânsul este, prin studii, profesor de limba și literatura română. Și că, ca
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
autor. Iar pe lângă riscul încălcării regulei legate de întinderea unui demers de această natură, am și temerea că, lungindu-mă la vorbă fără a fi sigur că tușele condeiului meu conturează corect portretul subiectului, aș prejudicia buna mea relație cu basarabeanul pe care îl calific, cu drag, drept “confratele meu întru românism”. Desigur, păstrând proporția - care, firește, îl avantajează. Referință Bibliografică: FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAȚĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
De asemenea, m-am deplasat la Chișinău, purtând un dialog, extrem de elocvent pentru mine, cu arhiepiscopul Chișinăului, extrem de ostil oricărei colaborări de ordin bisericesc cu Bucureștiul și Sinodul B.O.R. Era evident că bietul ierarh, care, după cum afirmau unii basarabeni, era încă în subordinea Moscovei și sub stricta supraveghere a KGB-ului, nu vroia să își creeze probleme cu autoritățile de obediență comunistă din Basarabia. [8] Să nu uităm nici faptul că în structura instituției respective se află și indivizi
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
nomenclatura „nomadă”, ce a năvălit peste societatea românească tradițională: de fapt această elită subțire impusă de sovietici era în majoritatea sa covârșitoare de origine alogenă. Nomenclatura comunistă dezvăluită de Vladimir Tismăneanu era un melanj etnic de ruși, bulgari, unguri, ucrainieni, basarabeni, greci și evrei atei. Componentele psihologice ale acestei elite subțiri era aceea a unei secte religioase. Credința sectei era comunismul, iar Moscova un fel de Ierusalim al lor. Liderii comuniști ai PCR erau căsătoriți cu franțuzoice, rusoaice, cehoaice, spanioloaice cu
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
sa în viața politică, dobândind calitatea de deputat al Parlamentului, între anii 1990-1994 și 1998-2001, fiind ales și Vicepreședinte al Partidului Forțelor Democratice, care a avut un rol proeminent în formarea conștiinței unității naționale și apărarea drepturilor fundamentale ale românilor basarabeni. Reputatul scriitor Nicolae Dabija este fondatorul și Președintele executiv al Partidului Forumul Democratic al Românilor, care desfășoară o amplă și cutezătoare activitate social-politică, pentru promovarea valorilor istoriei și culturii românești, pentru formarea și consolidarea conștiinței unității de Neam, pentru apărarea
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]