796 matches
-
Moreau, Puvis de Chavannes, Arnold Böcklin, cât și în asimilarea noilor descoperiri legate de diviziunea culorii sau de o tratare specială ale suportului material pentru a obține efecte noi: "gypsografia" lui Pierre Roche unde se creează pe pânză efectul unui basorelief sau al unei gravuri, experiențele lui Fernand Khnopff vizând indiferențierea între desen și pictură, un aparent efect pointilist à la Paul Signac, heliogravura, procedeu utilizat și de Félicien Rops etc. Rodolphe Rapetti este de părere că această convergență între noutățile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistice și 1907, cele două lucrări evidențiază o estetică neobizantină. Statuile celor patru Evangheliști, turnate la Școala de Arte și Meserii, suscită atenție în baza transpunerii a unei estetici bizantine în domeniul sculpturii, iar criticul realizează o avenită comparație cu basoreliefurile sarcofagului. "Evangheliștii sunt drapați în costumul hieratic și schematic al bizantinismului. În același stil sunt tratate și reliefurile de pe sarcofag. Ele sunt împreună cu statuetele evangheliștilor, primii reprezentanți ai neobizantinismului sculptural"199. În ce privește decorarea sarcofagului, Tzigara-Samurcaș remarcă influența exercitată de elementul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paciurea"202. Observațiile criticului le prelungesc pe cele ale lui Tzigara-Samurcaș privitoare la noutatea transpunerii din bidimensionalul iconografiei în tridimensionalul sculpturii, chiar dacă nu utilizează termenul de neo-bizantinism. "Și să observăm că aceasta nu e la drept vorbind nici sculptură, nici basorelief, ci numai o aplicațiune a iconografiei noastre"203. Sculptura se înscrie fără dificultate în estetica Jugendstil-ului într-un mod care face posibil reconsiderarea relevanței modalităților de reprezentare ale unei arte bidimensionale într-o artă care beneficiază de o dimensiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îmbrăcate în alb, creând o luminozitate mai puternică, menită să reflecte o decorporalizare, o expresie auratică a corpului trasnformat în lumină în raport cu cromatismul viu al decorului. În relieful coloristic al decorului, cele două figuri dobândesc un aer de imaterialitate; tehnic, basorelieful culorii puse cu cuțitul crează impresia de umbre ale siluetelor lipite de pânză și pe cale să se dizolve în lumină. Un al doilea plan care spiritualizează prin sugestie această întâlnire este cel al gesticulației hieratice. Femeia se află într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt puse între paranteze, gânditorul-poet devine expresia propriilor sale viziuni care-l asaltează. Într-un alt proiect de monument, aflat printre nenumăratele crochiuri ale sculptorului, bustul Satirului (Capul de satir) se află pe un soclu pe care apare probabil în basorelief una din himerele sale stilizate, stând pe o carte deschisă vertical, Marea carte a lumii, iar la bază, pe treptele monumentului, Capul filosofulului. Această coborâre de pe coronamentul blocului la baza sa indică o viziune paticulară. Capul filozofului nu mai domină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Mihail Eminescu (ronde-bosse în ghips, 61 x 23,5 x 20 cm, nesemnat, nedatat, inventar 916212, 1910). Bustul poetului, ca și la Paciurea, era înălțat pe un postament de piatră brută, de stâncă. Din acest bloc nefinisat se desprinde în basorelief un corp feminin, lansat într-o direcție ascendentă. În schimb, bustul lui Eminescu este destul de convențional. Devine un loc comun în aria reprezentării alăturarea câtorva versuri portretului poetului sau unor imagini inspirate de poezia sa. Aici se află însă o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai degrabă, ceva dintr-un embrion, un pseudopod, o extensie a trupului în curs de formare. Regăsim același procedeu în Personaj cu Himeră (Cl 144458L f31r, f32r), dar și în Schiță de soclu (f38r). Pe soclu se află sculptat în basorelief un șarpe, himera paciuriană împrumută mult elementului ofidian, dar reprezentarea nu rămâne cantonată la acest element al bestiarului tradițional. Tema este reluată în Himeră (144462L f21r, f24r), iar în Schiță pentru o compoziție cu himere (144462 f23r), un bărbat apare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată într-un cadru mai larg. "Zeul războiului era amplasat pe un postament hexagonal, pe ale cărui laturi se aflau sculpturi în basorelief. Pe latura din față era reprezentată, într-o schiță, moartea (schelet) călcând pe cadavre, pe alta un convoi de oameni încovoiați, pe latura din dreapta o femeie, având la picioare un cadavru, blestemând cerul, iar pe latura din stânga o altă femeie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu scapă unei priviri atente, gesticulația are amplitudine dramatică, o expresivitate distinctă. De asemenea, o pictură precum Peisaj ideal recuperează cronotopul arcadic, cu un templu în fundal și o fântână în prim plan, pe pereții căreia se poate distinge un basorelief cu dramatizări pe teme mitologice. Două femei iau apă de la această fântână și una dintre ele a așezat o amforă pe marginea ei. Raportul dintre trecut și prezent este ambiguizat, în definitiv, nu poți plasa clar în timp scena, antichitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să se vadă o pereche de porumbei și, în plus, nu există o mare varietate fiziognomică, nicidecum una vestimentară, astfel că toate aceste personaje împărtășesc o condiție surorală. Spre deosebire de Blake, unde corpurile par să-și detașeze volumul în felul unui basorelief din lanțul lichid pe care-l formează, la Burne-Jones impresia de imponderabilitate pe care pictorul o conferă personajelor sale, ca și efectul de superficia lizare, de planeitate a scenei, trasată după arhitectonica scării, cea care dirijează și coregrafia întregului tablou
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îi era atrasă în altă parte. În fund, un obiect neobișnuit, o mobilă ciudată se profila în ceață. Era un tron, un adevărat tron, înalt și îngust, din lemn sculptat, umbrit de un baldachin cu ciucuri, având drept spătar un basorelief cu sclipiri metalice, pe care te urcai pășind două trepte. Goliciunea scândurii era acoperită cu mătase galbenă, o pernă de aceeași culoare cu franjuri îi îndulcea tăria. Treptele erau așternute cu un covor lung și îngust, care venea tocmai din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
erau așternute cu un covor lung și îngust, care venea tocmai din capătul celălalt al salonului. În sfârșit, pe o consolă, în dreapta, prezida bustul de bronz al magistrului, operă de F. Storck, ca o divinitate tutelară a capelei. În schimb, basorelieful, fixat în spătarea de sus a tronului, ca și celelalte două panouri laterale, erau creații de familie. Le desenase Alexis, geniul plastic al salonului. Tot el ar fi lucrat și tronul, și soția sa Solaro, colaborând la acest simbol colectiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stück, pe care cei doi artiști, Cecilia-Cuțescu și Frederic, avuseseră prilejul s-o viziteze la München. În același timp, modelul construcției este anglo-normand, în stil Tudor, cu bârne aparente. În zid sunt încastrate o serie de mici metope, fragmente de basorelief sau de friză. Cele din spatele casei sunt adăugate ulterior construcției și fac parte din colecția Kalinderu. Arcada intrării principale este decorată cu struguri și viță de vie într-o perfectă dispunere simetrică, însă decorațiunile capitelurilor celor două colonade care "susțin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puterea sfințitoare a celui reprezentat, la fel cum pentru cel ce iubește simpla privire aruncată asupra fotografiei aduce bucurie. În decursul timpului omenirea a fost preocupată de reprezentarea chipului și, în acest sens, stau mărturie nenumăratele portrete picturale, sculpturale sau basoreliefuri ce reproduc de la chipul unor copii până la figuri marcante ale istoriei. Chipul lui Hristos însă, pentru că întruchipează atât dumnezeirea, cât și omenirea, cuprinde în El întreaga reprezentare a existenței și rațiunii de a fi. Omul a fost mereu preocupat să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
chestiunea estetică în sine, pentru a confirma, o dată în plus, ideea că romanul e un text mozaicat, construit pe bucăți, cu alternarea atent cumpănită de secvențe reflexiv-diaristice, mai monotone prin însăși natura lor digresivă, și episoade melodramatice, prinse ca-n basorelief, cu un marcat potențial simbolico-sugestiv. Merită reținută de asemeni, drept procedeu lovinescian marcă înregistrată, și convertirea în cheie gravă a materialului anecdotic, "ușurel" ("diversiunea picantă", "aparența de libertinaj"), care, utilizat "cu decență", poate sugera "ceva august și măreț". Mai mult
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
intre primul după slugă. Când acesta întoarse capul Lavinia șopti turcește, arătând spre slujnică. — E din insule. Știe doar grecește. E mai prudent să vorbim turcește. Se instalară comod în jilțurile arăbești din piele de Cordova. Mihai tresări când pipăi basorelieful cu motive florale imprimat în piele. — De unde le ai? arătă el spre jilțuri. — Au trecut cu o corabie niște pirați din Alger... Deci despre cucernicul Antim. Acum este la Snagov? Da, așa îmi pare, și Mihai făcu în minte niște
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu seamănă mai mult cu o șubă de husar decât vesta îmblănită (cojocel), din piele de oaie, cu brandenburguri brodate pe toate cusăturile, pe care o poartă încă țăranul român și pe care o purtau dacii, dacă ne luăm după basoreliefurile de pe Columna Traiană. Nu există locuri, oricât de frumoase, pe care să nu trebuiască să le părăsești într-o călătorie, iar noi plecăm din Buzău cu vehiculul nostru, reparat de data aceasta de mâini mai experimentate. Bravul nostru comandant vine
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
panel. 81 x 51 cm. Circa.1425. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg). Fig. 15. Jenö Bartos, Izgonirea din Rai. Ulei pe pânză. 135 x 110 cm. 1995. (Credite: Jenö Bartos). Fig. 16. Taur androcefal înaripat Lamassu. Detaliu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 17. Stela lui Djed-Hor. Calcar. Circa 220 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 18. Stelă egipteană
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
zeiței Sachmet. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu. Sculptură în marmură de Paros. Sfârșitul sec. II î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 21. Taur androcefal înaripat Lamassu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 22. Vedere exterioară a Bazilicii Sfânta Sofia din Istanbul (finalizată în 537 d. Hr.). (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 23
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
rol deosebit în dezvoltarea gimnasticii, datorită tehnicilor sale de activizare a respirației, circulației, a musculaturii, precum și prin metodele sale de relaxare. Egiptul antic Egiptenii au creat o cultură și o civilizație impunătoare încă din mileniul IV î.e.n. Picturile murale și basoreliefurile de la Ptah-Hotep atestă preocupările egiptenilor pentru educația fizică. Celebrele fresce de la Beni Hassan reprezintă o multitudine de mișcări cu caracter sportiv din gimnastică, atletism, sporturi de luptă, acestea reprezentând cele mai elocvente mărturii ce atestă nivelul atins de egipteni cu privire la
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
înfățișează pe domnitorul Ștefan cel Mare, are o înălțime de 7 m pe un soclu de 8 m, a fost dezvelită în 1975 cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la măreața bătălie. La baza monumentului se află amplasate două basoreliefuri de bronz cu scene simbolice din legendele despre marele domnitor moldovean, culese de Ion Neculce în „O samă de cuvinte”. STATUIA „ȘTEFAN CEL MARE DE LA VASLUI” În centrul civic al Vasluiului, domină impunător statuia lui Ștefan cel Mare. Realizată din
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
impunător statuia lui Ștefan cel Mare. Realizată din bronz, înaltă de 5 m, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu, a fost dezvelită în anul 1972. Pe soclu sunt montate stema Moldovei din vremea viteazului domnitor (un cap de bour) și un basorelief intitulat: „Închinarea steagurilor”. MOVILA LUI BURCEL Dumitru Almaș Într-o zi de sărbătoare, domnul Ștefan cel vestit, domnul cel nebiruit, umbla prin țară să vadă cum trăiesc oamenii. Pe un deal a întâlnit un om: ara, cu un plug tras
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
tot natul. Bine, bine, dar vreau să-mi spui care strofă e scrisă pe soclul monumentului. Uite colo. E scris mare și citeț. E strofa a 95-a din Luceafărul. Acum te-aș ruga să-mi spui ce scrie pe basorelieful inspirat din poezia „Doină”? Unde vezi tu versuri pe acest relief? Păi vezi că nu vezi? Tare te mai pricepi să întorci vorbele în fel și chip, vere. Vorbele știu să le întorc, dar versurile: „De-i suna din corn
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
chip, vere. Vorbele știu să le întorc, dar versurile: „De-i suna din corn odată, Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori, Îți vin codri-n ajutor.” n-am să le mai pot înscrie pe acel basorelief... Acum chiar că nu mai pricep nimic. Apoi cum să pricepi nelegiuirea făcută de slugile Moscovei, care au pus un biet meseriaș să cioplească cu dalta aceste versuri sfinte de pe basorelief? Asta, însă, nu mă împiedică să te întreb cine
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
n-am să le mai pot înscrie pe acel basorelief... Acum chiar că nu mai pricep nimic. Apoi cum să pricepi nelegiuirea făcută de slugile Moscovei, care au pus un biet meseriaș să cioplească cu dalta aceste versuri sfinte de pe basorelief? Asta, însă, nu mă împiedică să te întreb cine este autorul acestei statui? Care din ei, vere? Să știi că întrebarea ta are schepsis. Care din autori? Cel cu inițiativa sau cel care a modelat statuia? Și fiindcă tot am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]