809 matches
-
primească? România. Pe trupul bulgarului au pus cei de la guvern capul lui Kogălniceanu și iaca statuia. Cu siguranță ca la mijloc e o învârteală. Și cine plătește? Tot săracul! Rușine! Rușine de trei ori..." Pe soclul statuii se află două basoreliefuri de bronz cu următoarele semnificații: basorelieful din dreapta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu vorbind țăranilor cu prilejul elaborării Legii împroprietăririi, iar basorelieful din stânga prezintă alegerea lui Cuza Vodă ca domn al Principatelor Unite. Pe partea din față a soclului se află
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Iași () [Corola-website/Science/310321_a_311650]
-
pus cei de la guvern capul lui Kogălniceanu și iaca statuia. Cu siguranță ca la mijloc e o învârteală. Și cine plătește? Tot săracul! Rușine! Rușine de trei ori..." Pe soclul statuii se află două basoreliefuri de bronz cu următoarele semnificații: basorelieful din dreapta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu vorbind țăranilor cu prilejul elaborării Legii împroprietăririi, iar basorelieful din stânga prezintă alegerea lui Cuza Vodă ca domn al Principatelor Unite. Pe partea din față a soclului se află o placă de bronz pe care
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Iași () [Corola-website/Science/310321_a_311650]
-
e o învârteală. Și cine plătește? Tot săracul! Rușine! Rușine de trei ori..." Pe soclul statuii se află două basoreliefuri de bronz cu următoarele semnificații: basorelieful din dreapta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu vorbind țăranilor cu prilejul elaborării Legii împroprietăririi, iar basorelieful din stânga prezintă alegerea lui Cuza Vodă ca domn al Principatelor Unite. Pe partea din față a soclului se află o placă de bronz pe care este gravată următoarea inscripție: "Lui Mihail Kogălniceanu Poporul Român recunoscător MCMXI".
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Iași () [Corola-website/Science/310321_a_311650]
-
fi "Sulițașul" (Doriphorus) și Apollo cu brațul întins din Templul lui Zeus din Olympia, ale căror forme par să fie dictate de originea lor, dintr-o lespede de marmură, în poziție verticală. Inovări similare s-au produs și în sculptura basoreliefurilor (sculpturi realizate astfel încât personajele ies dintr-un fundal, dar nu sunt separate de acesta) și în ansamblurile statuare din bronz. Multe capodopere ale sculpturii clasice au dispărut de mult și sunt cunoscute azi doar după nume. Printre acestea se află
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
create de maestrul atenian Fidias. Cea mai mare parte a lucrărilor în marmură care au supraviețuit nu au fost create pentru contemplarea individuală, ci au fost gândite pentru a face parte din decorarea, de ansamblu, a unui templu (mai ales basoreliefurile care le înconjurau și sculpturile individuale plasate în interiorul unui fronton triunghiular, la fiecare capăt al clădirii). Sculptura, pictura și arhitectura au fost astfel combinate încât să creeze temple somptuoase și locuri pline de culoare, mult mai colorate decât ne imaginăm
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
ceas, care se termină cu o cupolă în stil baroc, ridicat în anul 1770. La acesta se adaugă și deschiderea frumoasă a treptelor, dispuse pe două șiruri simetrice, largi, care duc spre intrarea în Primărie. Aceasta se evidențiază prin frumoase basoreliefuri create artistic. Pergolele din fața magazinelor creează un spațiu care te îndeamnă să poposești puțin în fața vitrinelor aflate una lângă alta, înconjurând Piața Mare și scăldând-o în luminile lor colorate. Stilul renașterii se răsfrânge și asupra arhitecturii piețelor din centrele
Zamość () [Corola-website/Science/297819_a_299148]
-
care s-au cioplit lucrările definitive în marmură, au fost donate de Floria Capsali Muzeului de istorie din Tulcea. Imobilul UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România) din București, realizat în 1938 de arhitectul Constantin Moșinschi, este decorat cu 6 basoreliefuri mari, sculptate de Mac Constantinescu în stilul artei fasciste promovate de Mussolini, ca o glorificare a muncii fizice. Tematica lucrărilor fiind și pe placul comuniștilor, acestea au rămas la locul lor până în prezent. Mac Constantinescu a fost unul din sculptorii
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
publicului bucureștean - la Sala Palatului, în Club A etc. Primul material propriu semnat Metropol, un disc mic eponim, apare la Electrecord în 1974, la sfârșitul anului. Vara anului 1975 reprezintă aduce grupului o stagiune desfășurată la Costinești alături de Pro Musica, Basorelief și Cristal. Metropol figurează într-o ediție din 1977 a emisiunii de televiziune "Caravana muzicală", interpretând o piesă în limba maghiară. Albumul "Égig érhetne az ének" (rom. Sunetul în zbor), cântat în limba maghiară, apare în 1978 și conține piesele
Metropol () [Corola-website/Science/319940_a_321269]
-
sprijinul localnicilor. Cu acest prilej îi adaugă și turnul pe latura vestică, cu temelia din cărămidă, având volutele laterale în stil baroc, original și reușit amplasate. Pe fațada acestuia s-au încastrat într-un chenar adecvat chipul Sfanțului Nicolae în basorelief, iar în registrul de jos o piesă heraldica flancata de pisania: "(RE)AEDIFICATA HAEC EC(C)LEȘIA PER ME IOANNEM RATZ DE MEHADIA, SUPREMUM PR(A)EFECTUM INCLYTORUM DISTRICTU(U)M LUGOS, CARANSEBEȘ ET LIPPA. ANNO DOMINI 1726, DIE 19
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
Dealului Gellért. O statuie ecvestră din bronz a regelui Ștefan I al Ungariei, realizată în anul 1906, se află între "Bastion" și "Biserica Mátyás". Piedestalul a fost executat în stil neromanic de Alajos Stróbl, după planurile lui Frigyes Schulek, cu basoreliefuri ce ilustrează episoade din viața regelui. În apropiere de Bastionul Pescarilor se află amplasată o copie a Statuii Sfântului Gheorghe din Praga (1373), prima statuie ecvestră de for public realizată din bronz în perioada medievală. La inițiativa împăratului Franz Joseph
Bastionul Pescarilor din Budapesta () [Corola-website/Science/324074_a_325403]
-
ale monumentului, mulți crezând că Poezia este reprezentată de Veronica Micle, iar Filozofia de Sărmanul Dionis. În partea din față a statuii, pe soclu se află inscripția "MIHAI EMINESCU 1850 - 1889", iar la partea de jos a soclului este un basorelief care reprezintă pe Cătălin și Cătălina din poezia „Luceafărul”, având gravat în bronz o strofă din această poezie: În partea din spate a statuii, pe soclu se află inscripția "Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași în anul
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
gravat în bronz o strofă din această poezie: În partea din spate a statuii, pe soclu se află inscripția "Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași în anul 1929" iar la partea de jos a soclului este un basorelief care-l reprezintă pe Ștefan cel Mare adunând oastea țării după lupta de la Războieni, având gravat în bronz semnătura sculptorului și o strofă din poezia „Doina” a lui Eminescu: Aceste versuri din poezia „Doina” au fost șterse cu dalta în
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
Istrati, a fost Eugeniu E. Vincler, avocat și fost magistrat. Statuia îl înfățișează pe Constantin I. Istrati ca profesor, ținându-și cursurile. Soclul din 1928 este din piatră de Câmpulung (probabil de la Albești) și are montat în partea frontală un basorelief din bronz care îl arată pe Constantin I. Istrati în postura sa de doctor în laboratorul său. Doctorul Constantin I. Istrati (1850-1918) a fost profesor universitar și membru al Academiei Române, ministru în mai multe guverne și primar al capitalei în
Statuia doctorului Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/329496_a_330825]
-
fost inaugurat în 1906. Cu ocazia reamenajării parcului, în perioada 1961-1963, Pavilionul Industriei a fost demolat iar statuia a fost mutată, tot în parcul Carol I, lângă Arenele Romane, practic ascunsă vederii celor ce vizitau parcul. În prezent, statuia și basorelieful au fost mutate pe un nou soclu, copia celui inițial, aflat la câteva sute de metri distanță, construit în 2009, în dreapta intrării principale a parcului, dinspre Fântâna Zodiac. Pentru aceasta, în 2009 Primăria Capitalei a organizat o licitație, la care
Statuia doctorului Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/329496_a_330825]
-
propozițiile începeau cu literă mică, te duc cu gândul la vremea când copiii mergeau la școală cu cărțile legate cu sfoară sau într-o "traistă" din păr de capră, mușcând din bucata de pâine aburindă abia scoasă din țăst. Dezvelirea basoreliefului s-a făcut la data de 27 octombrie 2001. Și ca orice muzeu care se respectă, cel din Dobriceni are și o „Carte de Aur“, în care persoanele de vază, fie ele săteni care fac cinste comunei sau vizitatori de
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
care este patronul spiritual al Școlii din Dobriceni, sătenii sărbătoresc evenimentul printr-o petrecere la care participă cu mic, cu mare. În anul 2001, sărbătoarea a fost mai specială deoarece în ziua respectivă a avut loc ceremonia de dezvelire a basoreliefului realizat și donat de artistul plastic Eugen Ilina, ai cărui părinți sunt fii ai satului Dobriceni, basorelief ce îl reprezintă pe ctitorul școlii, preotul Dumitru Popescu, ocazie cu care va fi schimbată și denumirea școlii după numele celui care a
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
cu mic, cu mare. În anul 2001, sărbătoarea a fost mai specială deoarece în ziua respectivă a avut loc ceremonia de dezvelire a basoreliefului realizat și donat de artistul plastic Eugen Ilina, ai cărui părinți sunt fii ai satului Dobriceni, basorelief ce îl reprezintă pe ctitorul școlii, preotul Dumitru Popescu, ocazie cu care va fi schimbată și denumirea școlii după numele celui care a înființat-o. Artistul a mai realizat și un bust al prințului Barbu A. Știrbei, bust ce se
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
îndeplinirea misiunilor de luptă: un cercetaș, un ceferist, un pontonier și un telefonist. Fiecare din aceste statui are 2,20 m înălțime și cântărește 1.200 kg. Pe cele 4 părțile laterale ale soclului sunt montate patru metope reprezentând în basorelief aspecte din acțiunile caracteristice fiecărei specialități militare ale trupelor de geniu, dispuse pe fiecare latură a soclului principal, la nivelul părții inferioare a statuetelor, astfel: În plus, pe laturile din stânga și dreapta a soculului principal, la nivelul părții superioare a
Statuia geniului „Leul” () [Corola-website/Science/310060_a_311389]
-
mării capacitatea lăcașului și pentru a susține un turn scund. Decorul din pridvor este legat de intrarea în biserică și trecerea în spațiul ei sacru închis. Ușa este înconjurată de un portal, la rândul lui bogat sculptat în relief și basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
mama, soția, fiica pe care eroul nu avea să le mai vadă niciodată. Soclul statuii are 6 metri înălțime, în el existând o criptă a Sacrificiului, în care se intră prin Poarta Nemuririi (confecționată și ea tot din bronz) cu basorelieful reprezentând Sacrificiul: un călăreț rănit mortal căzând în brațele unui înger care-i încununează fruntea cu lauri. În interiorul criptei se afla o candelă, iluminată electric, care veghea veșnicia celor înscriși pe listele săpate în marmură de pe părțile laterale ale soclului
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
brațele unui înger care-i încununează fruntea cu lauri. În interiorul criptei se afla o candelă, iluminată electric, care veghea veșnicia celor înscriși pe listele săpate în marmură de pe părțile laterale ale soclului. Pe cele patru laturi ale soclului erau încrustate basoreliefuri de bronz cu imagini din luptele duse de către Divizia a II-a de Cavalerie la Prunaru, Măgheruș (Maghyerus), Nistru și Tisa - Budapesta. În prezent, unul dintre cele patru basoreliefuri (cel aflat în partea dreaptă spate) este dispărut. Inițial existau patru
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
laterale ale soclului. Pe cele patru laturi ale soclului erau încrustate basoreliefuri de bronz cu imagini din luptele duse de către Divizia a II-a de Cavalerie la Prunaru, Măgheruș (Maghyerus), Nistru și Tisa - Budapesta. În prezent, unul dintre cele patru basoreliefuri (cel aflat în partea dreaptă spate) este dispărut. Inițial existau patru inscripții referitoare la bătăliile purtate de regimente ale Diviziei a II-a Cavalerie. În partea stângă a soclului, între cele două basoreliefuri este o placă de marmură albă pe
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
Budapesta. În prezent, unul dintre cele patru basoreliefuri (cel aflat în partea dreaptă spate) este dispărut. Inițial existau patru inscripții referitoare la bătăliile purtate de regimente ale Diviziei a II-a Cavalerie. În partea stângă a soclului, între cele două basoreliefuri este o placă de marmură albă pe care scrie: ""În anul 1927 sub glorioasa domnie a M.S. Regelui Ferdinand I"." În partea dreaptă a soclului, pe placa de marmură aflată tot între cele două basoreliefuri, scrie: ""Divizia 2-a Cavalerie
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
a soclului, între cele două basoreliefuri este o placă de marmură albă pe care scrie: ""În anul 1927 sub glorioasa domnie a M.S. Regelui Ferdinand I"." În partea dreaptă a soclului, pe placa de marmură aflată tot între cele două basoreliefuri, scrie: ""Divizia 2-a Cavalerie recunoscătoare acelor cari s'au sacrificat pentru țară în răsboiul întregirei neamului 1916-1919"". Deasupra Porții Nemuririi se găsește un fronton pe care au fost inițial trecuți anii 1916-1919, apoi în anul 1947 anii au devenit
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
și cei doi frați ai săi. În ziua de 7 august 2014 a fost inaugurată, la Chișinău, o nouă plăcuța memorială dedicată sculptorului, pe fațada blocului în care a locuit acesta, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 132. Autorul basoreliefului - Stella Kuleva. Lui Lazăr Dubinovschi îi aparțin o serie de monumente din Chișinău, Bălți (de la Lenin la tânărul Boris Glăvan), Kotovski și din alte orașe ale Republicii Moldova. Astfel, în Chișinău există Statuia lui Grigore Kotovski (1954), Monumentul "Eroilor Comsomoliști", consacrat
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]