1,402 matches
-
trei decenii. A murit în brațele primului episcop al localității, sf. Maximin. Am remarcat că localnicii sunt mândri de sfânta lor, așa cum sunt mândri de cultura lor provensală pe care o păstrează în limbă, muzică, obiceiuri, folclor, etc. Intru în bazilică și mă impresionează prin mărime, sobrietate, ca și prin orga la fel de impunătoare. Aici am ocazia de a mă întâlni în sfârșit cu Alain le Stir, cel ce mi-a intermediat cazarea de la intrarea în Franța și o va
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Mă uit cu atenție la ele, când povestesc și le văd fața surâzătoare și ochii cum sclipesc și în care se citește ușor emoția ce o simt. Le povestesc și eu ce mi-a relatat un sacristan în vârstă de la bazilică, un om foarte scund. Cum a venit acolo cu mai mulți ani în urmă un jurnalist italian pentru a scrie contra Lourdes-ului. Avea și el o boală: era șchiop. Intr-una din vizitele la sanctuar a fost vindecat. Apoi a
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
primi un număr crescând de pelerini. A doua zi, la micul dejun pe care ea l-a pregatit în minimile detalii, îmi pune să ascult muzică de pe un cd, cu melodii specifice pelerinajului sf. Iacob, de pe partituri găsite în bazilica de la Santiago de Compostela, melodii ce sunt, unele dintre ele, din secolul al XII-lea. Din corala care cântă face parte și ea și-i citesc satisfacția pe față. Cântăm împreună imnul sf. Iacob (l-am cântat și aseară împreună cu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
realizate impecabil. Rămân în uimire, admirând acest loc atât de bogat în artă și spiritualitate. Mă gândesc la câte rugăciuni s-au înălțat spre ceruri din acest loc, iar acum nu mai este niciun canonic. Primesc și o ștampilă a bazilicii în pașaportul meu și sunt tare mândru pentru asta. S-a lăsat seara, aproape că este întuneric și mă întorc la casa unde sunt cazat (le presbyter, spun francezii caselor pentru pelerini gestionate de parohii sau episcopii). Camerele sunt mari
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
un crucifix și o statuie a Sfintei Fecioare, și sunt apoi multe cruci aduse aici de creștini din diferite țări. Sunt prezente și tablouri cu rugăciunea Tatăl nostru în diferite limbi. Inaintând spre sanctuar, în stânga, în subteran se află marea bazilică sf. Pius al X-lea. Dar cea care domină încă de departe este bazilica Neprihănitei Zămisliri, sub care este bazilica Rozariului. Turnul înalt, zvelt, te încântă și te atrage spre Fecioara neprihănit zămislită și, în general, spre acest loc atât
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
aici de creștini din diferite țări. Sunt prezente și tablouri cu rugăciunea Tatăl nostru în diferite limbi. Inaintând spre sanctuar, în stânga, în subteran se află marea bazilică sf. Pius al X-lea. Dar cea care domină încă de departe este bazilica Neprihănitei Zămisliri, sub care este bazilica Rozariului. Turnul înalt, zvelt, te încântă și te atrage spre Fecioara neprihănit zămislită și, în general, spre acest loc atât de plin de rugăciune și miracole, de speranțe, încredere, consolare spirituală, comuniune creștină și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Sunt prezente și tablouri cu rugăciunea Tatăl nostru în diferite limbi. Inaintând spre sanctuar, în stânga, în subteran se află marea bazilică sf. Pius al X-lea. Dar cea care domină încă de departe este bazilica Neprihănitei Zămisliri, sub care este bazilica Rozariului. Turnul înalt, zvelt, te încântă și te atrage spre Fecioara neprihănit zămislită și, în general, spre acest loc atât de plin de rugăciune și miracole, de speranțe, încredere, consolare spirituală, comuniune creștină și umană. Lourdes te învăluie și te
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
am rugat mai puțin pentru mine, și mai mult pentru mulți alții, vii și răposați, și i-am mulțumit Fecioarei pentru harul de a fi ajuns aici, căci tare mult mi-am dorit acest lucru. M-am îndreptat apoi spre bazilici, iar apoi am luat legătura cu pr. Mihai Percă, care este aici la sanctuar deja de șase ani. Mâncăm împreună, după care mă duce la casa sf. Petru și Paul, din apropiere, unde mi-a obținut un loc pentru cazare
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
la sanctuar deja de șase ani. Mâncăm împreună, după care mă duce la casa sf. Petru și Paul, din apropiere, unde mi-a obținut un loc pentru cazare. La ora 17 este procesiunea cu Prea Sfântul Sacrament, care pleacă de la bazilica Rozariului, se desfășoară apoi în piața din fața bazilicii, pentru a se încheia în bazilica subterană sf. Pius al X-lea. Impresionantă mulțimea pelerinilor bolnavi purtați în cărucioare sau pe tărgi, la care se adaugă un număr mult mai mare al
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
după care mă duce la casa sf. Petru și Paul, din apropiere, unde mi-a obținut un loc pentru cazare. La ora 17 este procesiunea cu Prea Sfântul Sacrament, care pleacă de la bazilica Rozariului, se desfășoară apoi în piața din fața bazilicii, pentru a se încheia în bazilica subterană sf. Pius al X-lea. Impresionantă mulțimea pelerinilor bolnavi purtați în cărucioare sau pe tărgi, la care se adaugă un număr mult mai mare al celor ce merg pe picioarele proprii. Prin fața lui
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sf. Petru și Paul, din apropiere, unde mi-a obținut un loc pentru cazare. La ora 17 este procesiunea cu Prea Sfântul Sacrament, care pleacă de la bazilica Rozariului, se desfășoară apoi în piața din fața bazilicii, pentru a se încheia în bazilica subterană sf. Pius al X-lea. Impresionantă mulțimea pelerinilor bolnavi purtați în cărucioare sau pe tărgi, la care se adaugă un număr mult mai mare al celor ce merg pe picioarele proprii. Prin fața lui Isus în Sf. Sacrament sunt purtați
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ce stă sub privirile mele. Nu-i găsesc nicio explicație logică acestei suferințe, și simt doar solidaritate, compasiune, rugăciune ce curge de pe buzele și din inima mea, rugăciune dureroasă ca un râu de sânge, și senină în același timp. Din fața bazilicii, de lângă zidurile ei de care mă mai sprijin din când în când, privind în fața mea mulțimea aceasta a suferinzilor, mă abandonez, îmbrățișându-i pe toți, milostivirii lui Dumnezeu. Este singurul lucru ce-l înțeleg acum: solidaritatea cu acești suferinzi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
El ne iubește, și veți experimenta acest lucru. Toate convoaiele de suferinzi veniți la Lourdes, sunt convoaiele acelora care sunt în pelerinaj spre Cel care este Iubire. La ora 18.30 am fericita ocazie de a concelebra sf. Liturghie în bazilica Rozariului, iar la ora 21 să particip la rugăciunea Rozariului în piață. Feeria lumânărilor aprinse, rugăciunile recitate sau cântate în diferite limbi, mulțimea celor ce umplu piața transformă acest loc pământesc într-o prefigurare, cred, a lumii de dincolo, unde
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
și câteva bucăți de piatră spartă. Nu avem cum să înțelegem uimirea lui Alexandru cel Mare. A dispărut și altarul, lucrat de Praxitele. Goții au jefuit templul de podoabe. Apoi, creștinii l-au transformat în carieră de marmură pentru construirea bazilicii "Sfîntul Ioan" și pentru catedrala "Sfînta Sofia". Restul au făcut ploile, bălăriile, pirații și turcii. Stă să plouă și ne grăbim. Facem fotografii, sub cer vânăt, între coloanele albe, care nu mai sprijină nimic la bazilica "Sfîntul Ioan", în agora
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de marmură pentru construirea bazilicii "Sfîntul Ioan" și pentru catedrala "Sfînta Sofia". Restul au făcut ploile, bălăriile, pirații și turcii. Stă să plouă și ne grăbim. Facem fotografii, sub cer vânăt, între coloanele albe, care nu mai sprijină nimic la bazilica "Sfîntul Ioan", în agora, unde se țineau și tîr-gurile de sclavi, la "Odeon", unde aveau loc reuniunile senatului (dar și reprezentații teatrale), lângă ruinele din sanctuarul închinat lui Cezar (deci, cu Cezar a început nebunia de a-i concura pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
stăpânului său; Israel, însă, nu cunoaște, poporul meu nu înțelege” (1,3). Într-adevăr, măgarul a fost gândit ca „personaj” al pre-sepiului înainte de aceste Apocrife târzii. Primele informații ajung din anul 354 d. C., când, în ziua de Crăciun, în bazilica romană Sancta Maria ad praesepe (astăzi Santa Maria Mag-giore) a fost celebrată prima liturghie cu reprezentarea ieslei cu Copilul. Apoi, în anul 550 d.C., au apărut lângă iesle prime-le imagini ale „perechii sfinte” (boul și măgarul). În anul 1223
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
bisericii s-a schimbat în mod radical. În urma libertății religioase, comunitățile s-au mărit și s-a simțit necesitatea de a avea ambiente mai spațioase pentru ceremoniile de cult. Trecerea de la cultul celebrat în biserica domestică la cel celebrat în bazilică a schimbat fie arhitectura spațială, fie acustica sonoră. Bazilicile spațioase, pe lângă exigența de a declama și realiza cantilația cu o voce puternică, aveau și meritul de amplificatoare acustice naturale. Clericii au început să aibă demnitatea unui funcționar de curte și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
religioase, comunitățile s-au mărit și s-a simțit necesitatea de a avea ambiente mai spațioase pentru ceremoniile de cult. Trecerea de la cultul celebrat în biserica domestică la cel celebrat în bazilică a schimbat fie arhitectura spațială, fie acustica sonoră. Bazilicile spațioase, pe lângă exigența de a declama și realiza cantilația cu o voce puternică, aveau și meritul de amplificatoare acustice naturale. Clericii au început să aibă demnitatea unui funcționar de curte și să poarte îmbrăcămintea corespunzătoare pentru a putea fi deosebiți
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
muzicologilor, de fapt, nu concordă și sunt împărțite. Astfel, Martin Gerbert susține că schola romană a fost înființată de Papa Silvestru I (+ 336), imediat după pacea constantiniană: „S-a format o Schola cantorum pentru întregul oraș (Roma). Când într-o bazilică se celebra o sărbătoare ori exista o procesiune sau o stațiune, la acestea participau toți cântăreții”. F. Rainoldi, însă, afirmă că această ipoteză nu poate fi susținută întrucât elementele prezentate sunt puțin convingătoare. Muzicologul Haberl afirmă că schola datează din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sau archicantor, secundicerius, tertius și quartus scholae. Acesta din urmă avea și numele de archiparaphonista, întrucât stătea înaintea copiilor cu calități vocale mai deosebite (paraphonistae), acestora fiindu-le încredințată execuția fragmentelor aleluiatice a solo. Archicantorul, de regulă abatele mănăstirii anexate bazilicii San Pietro, avea funcția de maestru compozitor. Ordo roman XIV amintește cu mândrie numele abaților Catalenus, Maurianus și Virbonus, acesta din urmă fiind încă în viață în momentul redactării cărții mai sus amintite. Cântecul era transmis pe cale orală prin memorizare
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și problematici vor continua să caracterizeze practica liturgică și dezbaterea legată de aceasta până în secolul al XVI-lea. 4.2 Capelele muzicale Când papalitatea era exilată în Franța, au avut loc două evenimente strâns legate între ele. La Avignon, neexistând „bazilicile și numărul de biserici din Roma, și datorită climei aspre și umede ... s-au născut capelele pontificale, adică celebrările funcțiunilor solemne pontificale din capela palatului apostolic. Așa au încetat multe din marile noastre instituții ... astfel a intrat noul obicei de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
aspre și umede ... s-au născut capelele pontificale, adică celebrările funcțiunilor solemne pontificale din capela palatului apostolic. Așa au încetat multe din marile noastre instituții ... astfel a intrat noul obicei de a celebra în capelele restrânse ale palatelor pontificale, față de bazilicile imense ...”. Acestui fapt, i s-a adăugat un al doilea: Urban al V-lea, papă din perioada exilului francez, în anul 1370, a suprimat Collegium cantorum din Roma, iar când, în anul 1377, Grigore al XI-lea s-a întors
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Cutuma de a celebra în capelă a luat o asemenea amploare, încât, de atunci, au început să fie numite capelle papali toate funcțiunile în care era prezent pontiful, chiar și atunci când Papa Sixt al V-lea a reluat celebrările în bazilicile și bisericile romane. Așadar, sensul originar al sintagmei canto-a-capella indica execuțiile muzicale din liturgiile pontificale. Mai târziu, Papa Sixt al IV-lea (1471-1494) a reconciliat cantorii de origine romană cu cei de origine franco-flamandă, contrastanți între ei, și a creat
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
canto-a-capella indica execuțiile muzicale din liturgiile pontificale. Mai târziu, Papa Sixt al IV-lea (1471-1494) a reconciliat cantorii de origine romană cu cei de origine franco-flamandă, contrastanți între ei, și a creat în Vatican capela mai apoi numită Sixtină. Pentru bazilica San Pietro s-au ales doisprezece cantori, care, înlăturați de Sixt al V-lea și readmiși de Giulio al II-lea, au format-o pe aceea care și astăzi se numește capela Giulia. Pe lângă aceste două capele, s-au mai
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cantori, care, înlăturați de Sixt al V-lea și readmiși de Giulio al II-lea, au format-o pe aceea care și astăzi se numește capela Giulia. Pe lângă aceste două capele, s-au mai format succesiv și cea Laterană pentru bazilica San Giovanni din Lateran și cea Liberiană pentru bazilica Santa Maria Maggiore. Numărul cantorilor pentru a forma o capelă, în timpul flamanzilor, era constituit din puține elemente, maximum doisprezece; în secolele următoare, numărul a crescut și cuprindea bărbați, copii și/sau
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]