3,438 matches
-
Dacă există un asemenea cititor, fie și unul singur, merita să scrii. Dacă nu, nu. Principala caracteristică a personalității Monicăi Lovinescu o constituie nu ambiția de a impune un punct de vedere, ci luciditatea. Este vorba de un refuz al "beției de cuvinte" învățat de la tatăl său, care, la rândul lui, l-a învățat de la Titu Maiorescu. Lipsa de iluzii n-are, în acest caz, nici o legătură cu cinismul. În mod numai aparent paradoxal, lucida Monica Lovinescu este patetica, angajându-se
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
colecționate în vederea condamnării operei întregi că decadenta, burgheza și nociva ideologic. O jumatate de secol mai tîrziu, iată, texte din Cioran sau din optzeciști care au intrat în manualele școlare alternative, sînt incriminate pentru "vulgaritate" ori pentru că ar face apologia beției. O referință absolut întîmplătoare la revista Playboy îi oripilează pe profesori și pe părinți, care sar în apărarea virginității morale a bieților elevi, dar, totodată, dau buzna să cumpere cel dintîi număr al versiunii românești. Idealismul pe care l-am
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
complementaritate. Dacă lirismul fiziologic pe care l-am semnalat oglindește evoluția ființei an sine, lirismul dublu, modern-traditionalist, probează evoluția ființei sociale: " Cerul fardat cu idei/ cu simfonii/ care bat cămpiile cosmice. Veacuri esențiale/ am intrat pe drumul de țară/ printre bețiile ierbii/ la mine an sat...// E o dulce lumină care ma loveste-n rețină/ un bob de sudoare care mi se-aruncă an palmă// Pacea luminii/ pacea cuvintelor și necuvintelor/ șarpele meu carele mă zbuciuma carele mă ănnoadă// Trăiesc acum
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
condusă de Vali Sterian, dar pentru cel din urmă, beat pur și simplu, măcar faptul că a scăpat cu viață, fiindcă șoferul autobuzului a tras de volan, împingîn- du-si astfel mașinăria spre unii care n-aveau nici o legătură cu beția cîntărețului, tot ar fi trebuit să-l facă să nu declare că nu are nici o vină. Că și procurorii de la Craiova, Vali Sterian pare a nu înțelege că beția e o afacere personală, nu o circumstanță atenuanta. În afirmația să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
-si astfel mașinăria spre unii care n-aveau nici o legătură cu beția cîntărețului, tot ar fi trebuit să-l facă să nu declare că nu are nici o vină. Că și procurorii de la Craiova, Vali Sterian pare a nu înțelege că beția e o afacere personală, nu o circumstanță atenuanta. În afirmația să, că nu e vinovat de ceea ce a făcut șoferul autobuzului, Vali Sterian are dreptate. Reacția să e însă a unui anonim oarecare implicat într-un accident tragic. Un anonim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
mai 2013 a fost ridicat de poliție după ce a distrus ușa unei scări de bloc, făcând scandal la sediul poliției au fost publicate de presă. Pe 31 mai 2013, Gabi Tamaș a fost în centrul unui imens scandal. După o beție cruntă, jucătorul de fotbal a spart ușa de termopan a unui bloc din apropierea Guvernului. De parcă nu ar fi fost suficient, el s-a certat cu locatarii și cu polițiștii chemați la fața locului. Dus la secția de poliție, Gabi tamaș
PRIMELE IMAGINI cu Gabi Tamaș, făcând scandal la poliție - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/24774_a_26099]
-
fiica unui polițist șmecher din Giurgiu. Asta fost picătua care a umplut paharul și de la care i s-a tras lovitura cauzatoare de moarte. Poate acum înțelegem de ce medicii i-au făcut toată noaptea perfuzii pentru a-l trezi din beție și nu cunoșteau adevăratul motiv al morții. Mușamalizarea însă n-a ținut, iar acum ies la iveală detalii tot mai picante despre afacerile interlope ale clanului Butoane. DeCe News aflăm că Ministerul Administrației și Internelor a postat recent pentru dezbatere
Trăiască regele! () [Corola-journal/Journalistic/24955_a_26280]
-
În Rl se mai oferă un pont: în scurtă vreme, la noi va fi criză de muncitori calificați. Sunt sigură că toți muncitorii calificați vor citi articolul și vor renunța să mai plece în Germania sau Spania. Dar, până la ziuă, beția o să le treacă. Cât despre știrea care spune cum poate virusul HIV salva viața unui bolnav cu cancer...n-am citit-o, e veche, din anii 90. Încă de atunci circula bancul cu moșul care vrea SIDA, fiindcă a auzit
Cine are dreptate, Badea sau Huidu? () [Corola-journal/Journalistic/25201_a_26526]
-
pe loc, mi-a ajuns stomacul în gât. Draga mea, i-ai văzut Bărbații, tot bărbați Mă, tu ce te uiți? ... Și pune mâinile la gură Lasă-l pe băiatul ăsta Cumva tot trebuia să se trezească și el din beție Igor, ce zici, dragă? Vai di mini Mi s-a luat orice piuit Au, au Păi, rusu-i rus Ăsta... Nu te grăbi E băiat deștept. În plus, la Chișinău, ai și tu un om al tău, că doar e campanie
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
despre boală, despre îmbolnăvirea sufletului odată cu îmbolnăvirea fizică: „... era un fel de lentă sinucidere morală cum alcoolismul era o lentă sinucidere fizică. Nichita din ultimii lui ani de viață (...) era un om grav bolnav pe care noii lui prieteni de beție, unii dintre ei scriitorifuncț ionari de partid, dominați ei înșiși de instinctul morții, nu l-au protejat. Grigore Hagiu se alcoolizase și el sinucigaș, cu bani luați pe poeme, în care celebra partidul cu ocazia aproape oricărei sărbători oficiale, deși
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
concomitent: 1970-revistele Famila, Luceafărul, Gazeta Literară, Tribuna de Cluj. Debut editorial prin concurs, „Toate iubirile”, editura Facla, Timișoara, referințe Ștefan Aug. Doinaș. D Lestine iterare „Vânătoarea de curcubeie”, poeme ed Hestia, 2009 „ Meandre Oglinzile lui Niram” -poeme ed Astra, 2o10 „ Beția de timp” - poemeeditura Realitatea Românească, 2010 „ Ochiul săgeții”, poeme, ediție de lux editura Emia, 2010 „ A doua alungare” -poeme multilingve ( română, engleză, franceză, italiană, germană, croată și maghiară)editura Astra, 2010 „ Ziceri și deziceri”, in tandem cu Florentin Smarandache, S.U.A.
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
de decrepitudine, locuințele intrate în putrefacție, surpate de ploi și de mușchi, înăbușite de păianjeni, grădinile sălbăticite, intoarse în starea incultă.” „Acest fel de natură primară, e așa de crudă și de încărcată de seve, încât individul cuprins de mari beții cade frânt, adormit.” „Individul simte o amorțire, se vede căzut în tumultoasa mișcare germinativă și la o mireasmă prea tare ori la un sunet mai prelung dorește s’adoarmă sau chiar să moară.” Avem regresiunea în toată cuprinderea: și putrefacția
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
în perioada asta”, “poate dacă mai aștepți demisionăm toți, în bloc.” După primele nopți în care am dormit ca un prunc, având chiar și vise umede, am purces frumos către Vama Veche unde am trăit cea mai lungă și frumoasă beție de până acum”, a conchis jurnalistul.
Un jurnalist de la România Liberă și-a dat demisia după ce i s-a cerut să scrie un articol ”șantajist” () [Corola-journal/Journalistic/24119_a_25444]
-
la cataramă, dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul I, partea a II-a: C, 1940) oferea definiția "strîns tare, strașnic, extrem de", pe care o ilustra prin citate nu numai despre prieteșug, ci și despre bătaie sau beție. între construcțiile mai puțin așteptate azi găsim, de pildă: "Bea la cataramă" (T. Pamfile) sau "Combăteam la cataramă" (Al. Vlahuță). Recombinarea unor expresii de acest tip, prin plasarea intensificatorilor pe lîngă alți determinați decît cei consacrați de uz, poate deveni
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
premieră lui europeană, anul trecut, în competiția Festivalului de la Veneția. Imaginile lui nu se șterg cu ușurință din memorie: orfelinatul, copilul bolnav, închis într-un fel de culcuș transparent, ca într-o nacela a suferinței, figură lui Michael Caine și beția drogului, suferință topită în eter, livadă însorită, o pădure, o apă, o trusă medicală, un cinematograf în aer liber... O distribuție inspirată, condusă de un regizor (suedez) căruia nu-i e frică de sentimentalism - Lasse Hallström: n. 1946, lansat pe
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
oricum, ajungi și tu să-i semeni fiarei. De n-ar fi decît pentru că fiara, monstrul, are ades chip uman. Care, fie și numai pentru că e chip de om, e al tău. În labirint, ai parte de miraje optice, acustice. Beții, vertijuri, narcisisme. Senzația că mergi înainte, cînd, de fapt, te învîrtești în cerc. O fi oare, vreodată, și pe dos? Să ți se pară doar că te învîrtești în cerc și tu, din contră, să înaintezi? Cînd ieși din labirint
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
nivel, chiar și după invazia "spiritului științific" al structuralismului, pînă azi. A doua "parte" urmărește simptomele bolilor poetice ale "vîrstei" '60: "cuvîntul-capcană" (cuvinte "autarhice" care "încercînd să se constituie în simboluri-cheie[...] se golesc de orice conținut", p.153), delirul verbal, beția de imagini, disprețul pentru formă, falsa profunzime, teribilismul, maeștrii la modă, "moda la maeștri". După cum se vede și din simpla înșiruire, nu e vorba de o respingere a poeziei vremii, ci de o încercare de a-i semnala morbul care
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
au pus în palma grea/ Inima de acadea." (închinare) Trebuie spus însă că și în aceste texte livrești răzbate un fior existențial. De fapt, Nora Iuga se joacă de-a jucatul. în timp ce râde și-i antrenează pe cititori la o beție de literatură, sufletul ei se sfâșie de nostalgii niciodată stinse: "Șapte stoluri de comete/ îmi fac rană în perete/ Și mă-ntorc ca roata florii/ Să-mi asmut colindătorii/ Poate unul să-mi găsească/ Scoica inimii cerească." (întâia vestire de
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
sociabilității lui Paul Vinicius pe care o reprezintă boema. Evocarea stărilor bahice, a senzualității și morții adiacente, primesc accentele dezabuzat-proaspete ale trăirii, în prelungirea unui motiv ilustrat de D. Stelaru, Ben Corlaciu ș.a. Efectul e cel al unei "romanțe de beție", trecute prin alambicul fantast al poeziei actuale, din care picură întunecatele esențe: "poți sta aici (oricît dorești) lipsit de-nsemnătate;/ pot trece zile, săptămîni, chiar ani întregi - pe ape./ pentru că timpul nu-i prezent și nici primit nu este/ cum
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
mai mult decît orfice, uzurpatoare ale atributelor divinității: "Sînt o ființă ultimă/ sînt templul/ tuturor limbilor/ în glorie sunînd/ Dacă-a trecut/ cuvîntul peste ape/ eu sînt rostire/ sînt întregul cînt" (Sînt o ființă ultimă). Scufundat într-un uragan al beției de sine, soarbe vampiric sîngele lui Crist și constată că-n făptura-i demonizată s-au spart arterele lui Iahve: "Văzduh! Văzduh!/ Sînt beat în trei văzduhuri/ inund/ mă sparg/ pulsez în flori de prun -/ cu tot ce-i transă
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
în scris, în paginile ziarelor ori în listele de discuții din Internet. Formulele cele mai bine fixate identifică băieții (sau băiețașii) de cartier: "o nouă ceartă între băieții de cartier" ("Dilema" = D, 378, 2000, 14); "viața băieților de cartier înseamnă beții, furturi, violență și barbut" ("Monitorul de Cluj", ianuarie 2000, arhiva în Internet = Int); "bucureștean fiind, în 1987 am absolvit Liceul industrial 27 (pe vremea aceea industria mai exista!) împreună cu ... băieții de cartier" (curriculum vitae = CV, Int. 1999); "disputele dintre băiețașii
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
spre final, lucrurile par să se așeze și altfel și să capete o dimensiune specială. O evoluție a personajului "îmblînzit" se remarcă în jocul Oanei Pellea, mai dinamic, cu mai multe momente nuanțate și, evident, reușite (jocul cu butoiul și beția, nunta, finalul). De multe ori pare că Oana Pellea să-și fi rezolvat singură situațiile (lucru pe care îl face și Râlea pe ici, pe colo) din instinct și talent actoricesc, iar asta să o fi ajutat mai mult decît
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
României, apare la 1 martie 1873 Revista contimporană. Litere-Arte-Sciințe sub conducerea unor "redactori-colaboratori". Pe copertă nu figurează nici un nume. Primele două numere ale Revistei contimporane îi oferă lui Maiorescu o mare cantitate de exemple pentru a caracteriza stilul "redactorilor-colaboratori" drept Beția de cuvinte în "Revista contimporană." Studiu de patologie literară, apărut în Convorbiri literare și retipărit în broșură, în același an 1873. În numele celor criticați de Maiorescu - V.A. Urechia, Pantazi Ghica, Gh. Sion și alții -, Petre Grădișteanu semnează un lung
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
atitudine conciliantă, întrucît "nu este erudit și literat ex professo", ca .V.A. Urechia, "nu este profesor de literatură și istorie la o universitate a statului". Grădișteanu nu înțelege că, în limba română, cuvintele "imediat alăturea", subliniate de Maiorescu, reprezintă "beție de cuvinte". Lecția lui Maiorescu era dură, dar dreaptă. Analizarea "procedării literare a d-lor Ureche, P.Ghica și Grădișteanu nu s-ar justifica prin înțelegerea răului ce niște scriitori ca d-lor pot aduce unei literaturi începătoare", recomandînd intelectualilor
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
dintre frumos și urât, intuiția totalității și a coerenței dinafară și dinăuntru. Ați fost numit (M. Iorgulescu) "un poet al beatitudinii și deopotrivă al beatificării". În ce măsură vă asumați afirmația? Ce legătură vedeți între fericirea telurică (traductibilă mai mult printr-o beție a simțurilor) și beatitudinea sfinților? Între beatificare/ extaz (în catolicism) și consacrare (în literatură și artă)? Fericirea telurică nu o poți despărți, așa de tranșant, de beatitudine, în cazul poeziei, sau mai precis al meu, ca individ (imperfect) care simte
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]