640 matches
-
un "antiintelectualist" în numele acestora și astfel un prevestitor sui generis al "trăirismului" febril al generației ce i-a urmat. De prisos a mai insista asupra valorii informative a Memoriilor, potențate de un condei ager, atractiv în caligrafia sa neconcesivă. Constantin Beldie: Memorii, Ed. Albatros, 2000, 378 pag., preț nemenționat.
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
Ciolacu, J. Appl. Polym. Sci., 70, 1579-1587, 1998, Clorinated Cross-linked Adsorbents 75 Ig. Poinescu, C.D.Vlad, E.Diaconu, R.G.Ciolacu, Brevet de invenție nr.111082, 1996. Procedeu de obținere a copolimerilor vinil aromatici cu structură poroasă. 76 Ig. Poinescu, C. Beldie, C. D.Vlad, J. Appl. Polym. Sci., 29, 23-34, 1984, Styrene Divinylbenzene Copolymers: Influence of the Diluent on Network Porosity 77 Ig. Poinescu, C. D.Vlad, A. Carpov, React. Polym., 2, 261268, 1984, Synthesis of Anion Exchangers with Large-Size Pores
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Ciolacu, J. Appl. Polym. Sci., 70, 1579-1587, 1998, Clorinated Cross-linked Adsorbents 75 Ig. Poinescu, C.D.Vlad, E.Diaconu, R.G.Ciolacu, Brevet de invenție nr.111082, 1996. Procedeu de obținere a copolimerilor vinil aromatici cu structură poroasă. 76 Ig. Poinescu, C. Beldie, C. D.Vlad, J. Appl. Polym. Sci., 29, 23-34, 1984, Styrene Divinylbenzene Copolymers: Influence of the Diluent on Network Porosity 77 Ig. Poinescu, C. D.Vlad, A. Carpov, React. Polym., 2, 261268, 1984, Synthesis of Anion Exchangers with Large-Size Pores
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
care pretinde că se trage din împărații bizantini”, este sancționat pentru „ieșirea împotriva poporanismului” prin atacul „contra lui Coșbuc și Goga”. Revista conține și traduceri din Corneille, Lenau, Shakespeare. Alți colaboratori: Elena Farago, C. Ramură, H. Sanielevici, D.V. Țoni, C. Beldie, Constantin Graur, I. Nisipeanu, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Pavel I. Papadopol, Zamfir C. Arbore, Cezar P. Oardă, Ioan Băjescu-Oardă. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
martie 1925, bilunar, între 21 aprilie și 15 decembrie 1925, și lunar, între 1 iunie 1926 și 1 iulie 1928. Este editată de C. Rădulescu-Motru, sub îngrijirea unui comitet alcătuit din colaboratorii „Noii reviste române”. Secretar de redacție este C. Beldie. De la numărul 56/1920 are subtitlul „Socială, critică, artistică și literară”. Ambiționând să devină „un adevărat organ al întregei noastre pături intelectuale”, I.e. este o publicație independentă, „având de scop de a familiariza publicul românesc cu curentele de idei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
și literatura, în fond un „manifest al intelectualilor”, în genul celor din vremea „afacerii Dreyfus”. Situația se ameliorează puțin după ce rolul de secretar de redacție, rămas liber prin plecarea lui Eugen Porn în Italia, pentru doctorat, este preluat de C. Beldie. Din toamna anului 1910 paginile revistei găzduiesc proza lui Virgil Cioflec, Oreste, Mihail Cruceanu, Emil Isac. Cronici dramatice semnează Lazăr Cosma (Scarlat Froda). Progresul este evident în 1911 la toate rubricile. Încep să colaboreze Virgil I. Bărbat, Orest Tafrali, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
se regrupează, reluându-și activitatea în toamna anului 1918 prin inițierea „Colecției cărților galbene” (în care apar broșurile Ce vrem? Catehism pentru sufletele nehotărâte, Un apostol al vieții moderne: William James și Glossa spiritului cărturăresc. Încercare antiintelectualistă, scrise de C. Beldie și D. Ioanițescu), iar în vara lui 1919, prin editarea, în locul N. r. r., a hebdomadarului „Ideea europeană”. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
dintr-o perspectivă impusă, susceptibilă de a se menține însă în limitele factualității. În exemplul nostru, argumentul ad hominem, ca expresie a subiectivității camuflate, traduce intenția unei flagelări publice subtile, prin manipularea peiorativă a unui sens aparent meliorativ (exemplu C. Beldie este calificat drept tipograf conștiincios), cât și prin dinamica unor conectori logico-argumentativi: "Nu mă îndoiesc că ești un tipograf conștiincios și dotat cu spiritul răspunderii profesionale, deși, până astăzi, mărturisesc, nici această problemă măcar nu am dezbătut-o cu mine
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Anca Ene). București: Editura Humanitas. Boudon Raymond, Besnard Philippe, Cherkaoui Mohamed și Lécuyer Bernard-Pierre (coordonatori) [1993] (1996). Larousse. Dicționar de sociologie. (trad.: Mariana Țuțuianu; completări privind sociologia românească de Maria Larionescu). București: Editura Univers Enciclopedic. Bourceanu Gelu, Grosu Ioan și Beldie Camelia (1989). Evoluție și autoorganizare în sisteme departe de echilibru. București: Editura Tehnică. Boutot Alain [1993] (1997). Inventarea formelor. (Revoluția morfologică. Spre un neoaristotelism matematic). (trad.: Florin Munteanu și Emil Bazac). București: Editura Nemira. Brzezinski Zbigniew [1997] (2000). Marea tablă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
avea datorii destule, veniturile fiindu-i sechestrate, așa că, în fața nenorocirilor care se repetau, autoritățile și cetățenii nu puteau sta cu mâinile încrucișate, ci propuneau: „să ne ajutăm singuri!" Personalități precum V. Georgescu- Bârlad, D. Ionescu-Botoșani, N. Alexandrache. M.Șt. Graur, V. Beldie, T. lacobescu, H. Șerbănescu, C. Gongolopol, Pr. Gh. Popescu, N. Ghiulea, G. Simionescu, P. Bețianu, preot Iacomi înaintau parlamentului țării un proiect de lege ca din taxele locale să se înființeze un fond cu destinație exclusivă lucrărilor edilitare desinate regularizării
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
CURIER IEȘEAN, revistă apărută la Iași, lunar, de la 20 ianuarie 1941 până la 15 noiembrie 1942, sub conducerea lui C. Nic. Bratu și N. Șt. Beldie; prim-redactor: George-Mihail Dragoș. Articolul-program, intitulat La drum, proclamă subsumarea orientării revistei la preceptele (mai mult politice) din discursurile antonesciene ale vremii spre a face față unui moment istoric dificil. Rubricile cu prezență permanentă sunt „Note” și „Recenzii”, completate sporadic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
azi nu se mai pomenește decât numai în raport cu șeful Junimii.” C.i. publică poezie de G. Topîrceanu, A. G. Delafântânele, C. Nic. Bratu, Dinu Adrian, Mircea Manoliu, Constantin Ciopraga, George-Mihail Dragoș, G. Mărgărit, August Scriban, proză de Nelu Zeletin, N. Șt. Beldie, Petre P. Andrei, Mircea Grigoriu, Carmen Stamboliu, studii de Nicolae Țatomir, George-Mihail Dragoș, Gala Galaction, precum și traduceri: Șt. Gr. Berechet (din Cehov), Liuba Taban. Alți colaboratori: Emil Diaconescu, Alexandru Doineanu, I. Fr. Botez, Radu Vulpe, G.D. Loghin, Corneliu Dabija. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
Încă unul, ADV, 1930, 14 419; I. C. Atanasiu, Mișcarea socialistă (1881-1900), București, [1932], 56, 65, 73, 76, 80, 212, 214, 392; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 29, 51, 287, 321; I. Argintescu, Const. Z. Buzdugan, „Orizonturi”, 1938, 5-7; I. C. Beldie, Un poet uitat, „Orizonturi”, 1938, 5-7; Iorga, Oameni, III, 340-341; G. Demetru-Pan, „Albatrosul” în românește, RML, 1939, 8; Marin Sârbulescu, Constantin Z. Buzdugan, TIL, 1942, 1917; M. Nanu, „Poezii, traduse din poeții moderni francezi”, LU, 1943, 1; Presa muncitorească și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
ședințele de partid, îmi amintesc de faptul că și în toamna anului 1989 eu am scris procesul verbal în care s-a discutat propunerea pentru candidatura în Marea Adunare Națională (Parlamentul unicameral comunist) a d-nei rector a I.P. Iași, Cameluța Beldie, decedată și ea, nu demult. După ședință, care s-a ținut după amiază de la orele 17, am rămas în continuare să fac o caracterizare elogioasă a doamnei, caracterizare ce urma să fie trimisă la București. Și trebuia s-o scriu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în legătură cu intelectualii care susțin întotdeauna pe cei de la putere pentru avantaje materiale (am vorbit deja despre Sadoveanu și Iorgu Iordan). “Intr-una din zilele dinainte de 1989, d-na rector al I.P. Iași și membră a Marii Adunări Naționale, Cameluța Beldie, a venit la o ședință a Catedrei de Fizică din care făceam parte, să vadă care este activitatea fizicienilor. Ne-a certat că nu scoatem lucrări științifice, că nu facem cercetare, așa cum făcea Marie Curie care lucra într-un șopron
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Reținem de asemenea În acest context, eforturile depuse pentru fundamentarea, redactarea și publicarea unor ghiduri turistice de către: O. Manițiu (Făgărașul - 1968), Gh. Niculescu (Retezatul - 1963; Munții Godeanu, studiu geomorfologic - 1965), A. Mitroiu (Piatra Craiului 1959), Gh. Epurean (Ghidul Cabanelor - 1968), Beldie Alexandru (80 de trase turistice În Munții Bucegi - 1968), Kargel Walter (Trasee alpine În Carpați - 1976), Constantin D. Ionescu (Prin Munții Mehedinților - 1977) etc. Cercetătorii științifici și Carpații Meridionali Un loc cu totul aparte În cunoașterea și valorificarea economică a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nu gîndește! eu, dac-aș fi rău, trebuia să fiu spînzurat! îți dau eu un ștreang, spînzură-te! da, dar nu sînt rău! nene, chiar nu-mi dai și mie un leu? trickster, tașca de piele neagră pe șold, Șușdea, o beldie crăcănată Voiculescu, eu-s universal, bădie! eu fac cărți, caiete, reviste, Ceaușescu în orice caz nu era ca mine, nu vă uitați urît la mine, nu mă cunoașteți, nu vă cunosc! mi-e rău! două fete ne-am ales între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e rană vie, insuliță și întîia piatră ieșită din apă, am luat-o pe jos între sate, nici o mașină de mulți kilometri, Lunea Paștilor, primul tunel, rîu stratul la fundul văii se taie pe mișcarea lui, steag în capătul de beldie, cînd babele îți toarnă oale de noapte în cap e vremea să te retragi! Napoleon cu Spania, biserica mai veche, gaterul nepăzit, piesele la vedere cinstea locului, Lunca Bradului parcarea pe rampă, fumuri coșurile pe blocuri, Mureș unt pe pîine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
întors în capitala Dobrogei, unde se găsea în 1916. În epoca studiilor, a frecventat cenaclul lui Al. Macedonski și, cu siguranță, cercul de la „Noua revistă română”, căci directorul acesteia, C. Rădulescu-Motru, i-a fost profesor, iar secretarul de redacție, C. Beldie - coleg și prieten apropiat. Nu a publicat, se pare, nimic acolo, dar va intra în redacția revistei „Ideea europeană”, pe care C. Rădulescu-Motru o scoate după război. Ea va semna, de la primul număr (iunie 1919), articole și eseuri pe teme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
eseuri pe teme diverse, recenzii și note. În 1921-1922 mai colaborează la „Viața românească”, aici apărându-i însemnări de călătorie în Țara Bârsei și în Crișana și câteva poeme în proză. Dintr-o nouă călătorie în Banat trimitea lui C. Beldie epistole cu impresii, care sunt date la iveală în „Ideea europeană”. A mai colaborat la „Flacăra”, „Cuvântul liber” și „Cugetul românesc”. Succesul însemnărilor publicate în presă sub titlul Scrisori bănățene a determinat-o pe autoare să le strângă într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
Succesul însemnărilor publicate în presă sub titlul Scrisori bănățene a determinat-o pe autoare să le strângă într-un volum dar, chiar în ajunul apariției lui, în urma unei crize pasionale, ea și-a luat zilele. Mai târziu, în 1946, C. Beldie a făcut cunoscute, în „Revista Fundațiilor Regale”, fragmente din corespondența și jurnalul ei intim. Ca și ceilalți redactori de la „Ideea europeană”, I. se află într-o agitată căutare a unor remedii împotriva „spiritului cărturăresc” închistat, rupt de viață. În publicistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975, 5-17; Șerban, Ispita, 223-225; Veronica Porumbacu, „Scrisori bănățene”, RL, 1975, 31; D.M. [Dumitru Micu], „Scrisori bănățene”, CNT, 1975, 33; Ungureanu, Imediata, I, 8-28; Kalustian, Simple note, IV, 49-62; Dicț. scriit. rom., II, 637; Constantin Beldie, Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București, 2000, passim. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
Cînd e crai-nou, atunci la partea călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă, pentru că, punîndu-le atunci, ar dudăi beldiile* lor în sus, pe cînd barabulele n-ar rodi în pămînt. Cînd e lună nouă, nu se samănă legume, nici nu se răsădesc pomi, că nu fac roadă, ci numai floare. Descîntecele de dragoste se fac la lună nouă. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cetățenilor. A reușit să construiască localul școlii, iar în procesul verbal din 16 noiembrie 1930 se consemnează: „Astăzi am asistat la inaugurarea școlii din satul Giurgioana sub conducerea domnului Hristache Popa, învățător definitiv”. La această solemnitate au asistat domnul V. Beldie, prefectul județului, domnul I. Beldie, deputat, și domnul I. Cârlan, senator. Această sărbătoare s-a săvârșit cu un deosebit entuziasm, luând parte întreaga populație a acestui sat, care după cum se vede este pătrunsă de foloasele școlii. Pentru aducerea la bun
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]