1,499 matches
-
Elites. 1983-1993”, Theory and Society, vol. 24, pp. 639-668. Hunter, Floyd, 1953, Community Power Structure, University of North Carolina Press, Chapel Hill. Jaeggi, Urs, 1967, Die gesellschaftliche Elite: eine Studie zum Problem der sozialen Macht, ediția a doua, P. Haupt, Berna și Stuttgart. Janne, Henri, „Un modèle théorique du phénomène révolutionnaire?”, Annales, Economies, Sociétés, Civilisations, vol. 15, nr. 6, pp. 1138-1154. Janne, Henri, 1968, Le Système social. Essai de théorie générale, Éditions de l’Institut de Sociologie, Bruxelles. Javeau, Claude, 2002
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cu capacitate de verbalizare a emoțiilor. Se încurajează independența clienților în fața factorilor pseudodeterminați care îi obligă la retragerea din activitățile sociale. Cele mai întâlnite tehnici sunt fantezia și reveria, tehnicile de educare a voinței, tehnicile dramatice. Analiza tranzacțională (reprezentanți: E. Berne, J. Dusay, Th. Harris) reprezintă un sistem terapeutic direct, contractual și rapid. Sunt analizate trei stadii ale eului: părintele, adultul și copilul. Aceste stadii sunt active, dinamice și observabile, ele realizând un echilibru energetic și dinamic la nivelul personalității umane
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
În proces a fost amestecată ca martor și Monica Lovinescu, nu-mi mai amintesc dacă și Virgil Ierunca. În fine, a fost unul dintre procesele de senzație. Tot În legătură cu emigrația se mai vorbea Încă despre atacul asupra Legației române de la Berna, spre a se dovedi că anumite cercuri sînt sau nu sînt infiltrate de Securitate. După atîția ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut să fiu implicat prea de-aproape În conflictele și disensiunile emigrației române - cam identice cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu dizolvarea Comitetului Național a fost legat de existența așa-numitului „fond Crețianu”. Încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mareșalul Antonescu pusese la dispoziția ambasadelor române șase milioane de franci elvețieni pe numele titularului Legației române la Berna, Vespasian Pella. În octombrie 1944, cînd Pella a predat Legația, Constantin Vișoianu, ministru de Externe al României În cabinetul generalului Nicolae Rădescu, a dispus trecerea fondului pe numele ministrului de atunci al României la Ankara, Alexandru Crețianu. Pentru administrarea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În realitate, sursa ideilor privitoare la o posibilă uniune româno-maghiară trebuie căutată în cadrul emigrației maghiare de dreapta 10. În primăvara și vara anului 1919, eterogenul grup de oameni reuniți sub sigla Szegedi gondolat („Ideea Szeged“), cu reprezentanți trimiși la Viena, Berna, Graz, Belgrad, Sibiu etc., era dispus la orice compromis pentru a obține sprijin extern pentru cucerirea puterii în Ungaria: unii emisari ai forțelor contrarevoluționare au promis sârbilor o alianță împotriva italienilor și românilor 11; alții au încercat să dovedească francezilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
româno-ungară, mergându-se chiar până la o uniune dinastică, poate fi confirmată din diverse surse. Diplomatul român Nicolae Petrescu Comnen relatează despre o astfel de propunere care i-a fost adresată pe când lucra în cadrul Biroului român de presă din Elveția, de la Berna 13. Utilizând un ziarist polonez drept intermediar, câțiva politicieni maghiari, toți foști miniștri - Gyula Andrássy, Vilmos Vászony, Ludovic Windischgraetz - l-au contactat pe Comnen, s-au întâlnit cu el (și cu ministrul României în Elveția, Pâcleanu) în mai multe rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din partea Partidului Național Român înainte de război. În perioada octombrie 1918 - martie 1919, Erdelyi reprezentase Consiliul Național Român și apoi Consiliul Dirigent la Budapesta, în timpul guvernării • A.N.I.C., Fond Vaida-Voevod, dos. nr. 78, f. 5. • Despre înființarea Biroului de presă de la Berna, vezi Alexandru Vaida Voevod, Memorii, vol. II, ed. de Alexandru Șerban, Cluj-Napoca, 1995, p. 98-99. • N. P. Comnen, O primă experiență comunistă în Ungaria, Amintiri și documente inedite, Madrid, 1957, p. 18-19, 30-39. • Ibidem, p. 35. • M. Ormos, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Șuluțiu despre actul lecturii este mai puțin concludent decât al lui Noica; lectura este văzută ca un act rațional, conștient, iar criticul, „pescuitorul de clasări”, ar fi unul din acei „ căutători de formule și de claritate”. În Lucian Blaga la Berna, Șuluțiu aduce un elogiu activității diplomatice „uimitoare” a lui Lucian Blaga, „cugetător atât de rafinat al realității pământești”, care „ne-a servit mult și cu folos în țările de limba germană”. Mai colaborează Tudor Teodorescu-Braniște, Ionel Jianu, I. Pera, Ioan
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
precum și diplomatice. După ce a reușit să obțină postul de curier oficial ocazional, în august 1943, Kolbe a călătorit în Elveția, transportând aproximativ 200 de documente sustrase din dosarele Ministerului de Externe de la Berlin. El a abordat inițial Ambasada britanică de la Berna. Încercând să evite „agenții provocatori” sau agenții germani, britanicii nu au dorit să aibă de-a face cu Kolbe. Atunci, el l-a abordat pe Allen Dulles, șeful operațiunilor secrete americane din Elveția. Precaut, dar într-o măsură mai mică
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de-a face cu Kolbe. Atunci, el l-a abordat pe Allen Dulles, șeful operațiunilor secrete americane din Elveția. Precaut, dar într-o măsură mai mică decât aliații britanici, americanii au lucrat cu Kolbe, care, în urma unor călătorii ulterioare la Berna, le-a furnizat peste 1.500 de documente secrete germane. Kolbe a fost probabil unul dintre cei mai mari spioni din perioada războiului în favoarea Statelor Unite 17. În afară de o clasificare a surselor, mai putem realiza o diferențiere a motivelor pentru care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
protecția partidului (memorii) sau la afirmarea unor principii morale (scrisori de protest). Drepturile civile, politice și drepturile materiale se dovedeau greu de disociat. Anumite țări (România) aderaseră din anii ’70 la convențiile internaționale privind proprietatea intelectuală (OMPI, precum și convenția de la Berna), fără ca legislația internă să fie adaptată În acest sens. Regimul social: daca asistență socială era mediata de organizația centrală (uniunea scriitorilor, fondul literar), ea Îmbracă adesea forma unui privilegiu (acces la clinici rezervate, «case de creație și de odihnă» Închise
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
européen” (Marcel Proust et les Roumains, Les Rats de l’Europe ș.a), fiind aici, un timp, redactor, și la „Azione cattolica romena” din Roma (Ritorno a Eminescu). O suită de amintiri care sunt precis localizate și datate - București, 1934, Berna, 1950, Paris, 1957, 1967 - fac obiectul unei intervenții la Congresul Societății Academice Române de la Salzburg (1968) și apar în „Revista scriitorilor români”, cu titlul Din amintirile unui „ziarist profesionist”, întrucât chiar întâlnirile târzii - precum cea cu Ștefan Roll, în 1967
ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
cultură față de regimul comunist. În primul an de apariție textele publicate, cu excepția celor memorialistice, sunt nesemnate. Începând cu numărul 14/1953 rubrica „Situația politică” e asigurată de Grigore Gafencu (Moartea lui Stalin, Depoziția d-lui Grigore Gafencu - în procesul de la Berna ș.a.); i se alătură Eftimie Gherman, Gabriel Bădărău, N.I. Herescu, Octavian Nandriș, N.A. Gheorghiu. Editorialele lui Virgil Ierunca, a cărui prezență sub semnătură începe în 1956 (înainte de această dată alte editoriale și articole neiscălite îi aparțin, după cum publicistul consemnează mai
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
lui Virgil Ierunca, a cărui prezență sub semnătură începe în 1956 (înainte de această dată alte editoriale și articole neiscălite îi aparțin, după cum publicistul consemnează mai târziu în jurnalul său), vizează aspecte și evenimente majore din lupta anticomunistă, precum procesul de la Berna al tinerilor contestatari români ( Singurul verdict) sau revoluția ungară. Editorialele R.m. evaluează alteori efectele lipsei de rezistență a scriitorilor români față de regimul comunist (Ideofilii de la București), regim privit cu multă luciditate: „Nu există un singur ideal pe care această revoluție
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
Urmărind aceste categorii, un etnograf al comunicării va pune în valoare punctul de vedere al actorului, descriind comunicarea așa cum o văd cei care participă la ea, orice comportament, orice obiect devenind parte integrantă a comunicării. Analiza tranzacțională Promovată de către Eric Berne, analiza tranzacțională s-a dovedit a fi o teorie deosebit de utilă în studiul relațiilor de comunicare. Autorul a pornit de la reliefarea faptului că fiecare dintre noi poartă în sine simultan trei stări în funcție de natura proceselor relaționale în care este implicat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tranzacțională s-a dovedit a fi o teorie deosebit de utilă în studiul relațiilor de comunicare. Autorul a pornit de la reliefarea faptului că fiecare dintre noi poartă în sine simultan trei stări în funcție de natura proceselor relaționale în care este implicat: astfel, Berne precizează că fiecare dintre noi posedă: - o stare de Părinte - preluată și reprodusă din principiile pe care figurile părintești ni le-au remis (ori așa le-am perceput noi); starea de Părinte presupune că „fiecare om își poartă în sine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în fapt devalorizându-i și lipsindu-i de posibilitatea de a face ceva (expresii ca: „lasă că fac eu”, „nu te mai chinui, o să rezolv eu” etc.). În echilibru, și starea de Copil poate fi observată sub mai multe unghiuri, Berne (1964) remarcând diferența între un Copil firesc (liber) care acționează sub impulsul stărilor de moment, desemnând în același timp, pentru a lua un exemplu, răzvrătire și creativitate, și Copil adaptat, care, strâns între limitele impuse de educația parentală, s-a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ele va vorbi sau va da un semn că este conștientă de prezența celeilalte. Acesta se numește stimul tranzacțional. O altă persoană va spune atunci sau va face ceva legat de acest stimul, iar acesta se va numi răspuns tranzacțional” (Berne, 1964). Aceste tranzacții pot fi complementare, astfel încât răspunsul la stimul este celașteptat, iar comunicarea este adaptată, previzibilă și nu pune probleme partenerilor comunicaționali. O tranzacție între doi adulți va fi: „Străinul: Pe unde se poate ajunge la Universitatea din București
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sale, spunându-i: „Așa este, sunt un distrat. Te rog, ajută-mă să o găsesc!”. Situația se complică și mai mult atunci când apar tranzacțiile ulterioare (sau duble), deoarece, în acest caz se presupune că ne activăm simultan mai multe stări. Berne observă că în această categorie se încadrează bine comercianții care folosesc tranzacții unghiulare: Vânzătorul: Acest produs este foarte bun, dar cu siguranță nu vi-l puteți permite. Cumpărătorul: Îl cumpăr! Vânzătorul a activat pentru început starea de Adult, enunțând două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că va activa la acesta starea de Copil rebel care va dori, cu consecințe financiare neplăcute, să-i demonstreze vânzătorului că este la fel de bun ca și orice alt cumpărător și să-i diminueze astfel aroganța cu care l-a tratat. Berne observă că tranzacțiile se desfășoară, de obicei, în serii (care nu sunt întâmplătoare, ci programate); cele mai simple astfel de forme de activitate socială sunt procedurile și ritualurile. Pentru analiza noastră comunicațională, de interes devin ritualurile; ele sunt caracterizate de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unul dintre ei nu răspunde la salutul celuilalt), persoana care a salutat se va întreba ce este cu cealaltă persoană (formulări de tipul: „Ce o fi cu el? O fi supărat pe mine?” etc.) Tranzacțiile sunt evidente în opinia lui Berne, sub aria formelor de petrecere a timpului liber. Spre exemplu, persoanele care se întâlnesc la o petrecere pot să se implice într-o serie de jocuri, care le dezvoltă capacitățile de comunicare și îi unesc într-un fel (spre exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deloc în sistemul de relaționări deja creat. O a treia formă de tranzacție este categoria mult mai complexă a jocurilor. Ele, spre deosebire de proceduri și ritualuri, presupun o motivație ascunsă a celor implicați, „o serie de mutări cu o capcană”, spune Berne. Autorul spune: „Procedurile pot fi reușite,ritualurile pot da rezultate și formulele de petrecere a timpului pot fi profitabile, dar toate sunt, prin definiție - imparțiale; ele pot implica o întrecere, dar nu și conflict, iar deznodământul poate fi senzațional, dar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi profitabile, dar toate sunt, prin definiție - imparțiale; ele pot implica o întrecere, dar nu și conflict, iar deznodământul poate fi senzațional, dar nu spectaculos. Pe de altă parte, fiecare joc este în esențănecinstit, iar deznodământul are o calitate dramatică” (Berne, 1964). Programarea neuro-lingvistică (NLP) Această abordare, inițiată de către Richard Bandler și John Grinder în anii ’70 ai secolului trecut pornește de la ideea că oamenii pot, prin studierea tiparelor gândirii, comportamentului și limbajului, să-și construiască un set de strategii prin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Stopping Toxic Language in the Workplace, Career Press, Franklin Lakes, New York Bennis, W.G.; Nanus, B. (1985), Leaders: the strategies for taking charge, Harper & Row, NewYork. Berger, C.R., Chaffee, S.H. (ed.) (1987), Handbook of communication science, Sage Publications, Newbury Park. Berne, E. (1964) Games people play, Ballantine Books, New York Berry, L.; Houston J. (1993), Psychology at work, Brown & Benchmark Publisher House. Bîrzea, C. (1995), Arta și știința educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Bocoș, M.; Opris, D.; Opriș, M (2006), Cercetarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ST, 1992, 7; Ion Vlad, Măștile provocării, măștile sfidării, TR, 1992, 36; Mariana Șora, O viață în bucăți, București, 1992, 59-67, passim; Ierunca, Subiect, 41-44; Ecaterina Cleynen-Serghiev, La Jeunesse littéraire d’Eugène Ionesco, Paris, 1993; Alexandra Hamdan, Ionesco avant Ionesco, Berna, 1993; Lucian Raicu, Journal en miettes cu Eugène Ionesco, București, 1993; Mihai Zamfir, De cealaltă parte, RL, 1994, 13; Al. Paleologu, „Vă rog, vă conjur, sunt un geniu”, RL, 1994, 14; Mircea Martin, Alegerea lui Eugen Ionescu, RL, 1994, 15
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]