344 matches
-
după Ziua Recunoștinței, de la o familie din Vermont care vindea brazi În josul lui Fifth Avenue. Eu și Hunter am petrecut veseli prima duminică din decembrie Împodobind bradul cu panglici lucioase roz pal, globuri de modă veche, din sticlă transparentă, și beteală deosebită, albă. (Vă vine să credeți că ABC Carpet are acum un raion Întreg dedicat podoabelor pentru pom mai speciale? Evident, irezistibile. Evident, la prețuri care seamănă a jaf la drumul mare). Când făceam asta, i-am povestit ultimul dezastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mare). Când făceam asta, i-am povestit ultimul dezastru amoros al lui Lauren. Acum chiar mi-e milă de Lauren, am spus. Cred că ea, de fapt, Îl place cu adevărat pe tipul ăsta, Giles Monterey. Îmi dai și mie beteala aia argintie, te rog? Hunter Îmi Întinse podoaba strălucitoare, spunând: — Foarte interesant. Crezi că vrea să se mărite cu el? —Ea zice că nu mai vrea să se mărite și că e vorba doar de nebunia aia de maraton de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
L-a invitat papa să se așeze pe locul de onoare, în jilțul de lângă foc, întors pe jumătate către bradul pe care-l împodobisem, zic eu, destul de reușit (cu mere galbene, cu lumânări roșii și-un înger în vârf, atât, beteală n-am pus) și, cum îi juca lumina flăcărilor pe față, iar eu eram așezată mai într-o parte, l-am putut privi în voie, deși e necuviincios să privești cu atâta insistență un musafir. Noroc că nu se uita
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ei, nu trecea săptămână să nu întrebe despre „bolnava noastră“ și să-i dea sfaturi medicale, fără să obosească să i le repete. Oare de ce făcea asta? Se pomeni cu un bulgăre de zăpadă în geam, își luă steaua cu beteală și fugi afară, lăsând-o pe frumoasa Pestrița adormită în bucătărie, pe masă. Acum avea, pe lângă o mamă, o colecție de castane zbârcite și-o vacă fără uger, un porumbel viu, care era, de fapt, porumbiță, și de care urma
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
chip banal ceva mai atrăgător. Nu era Însă Întru totul banală; trăsăturile ei mignone, capul, nasul și urechile Îi dădea un fel de fals rafinament, cumva destul de atrăgător, ca vitrina de Crăciun a unui magazin provincial, plină de lumini mici, beteală și cadouri de rând. Myatt Își aminti ce privire Îi aruncase când venea pe coridor și se Întrebă vag de cine-i amintea. Îi era recunoscător că nu manifestase nici un fel de dezgust și nu recunoscuse stânjeneala lui În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
azi, după datină, nuntașii. Convoaie Întregi se revarsă din ulițele Învecinate. În față, mirele țeapăn și mireasa frumoasă ca un crin de hîrtie, ținîndu-se de mînă. Nașul și nașa, tunși, rași, frezați, bîzÎind ca doi bondari Într-o plasă de beteală. Apoi socrii mari și socrii mici, cavalerii și domnișoarele de onoare În rochii sclipitoare, Închiriate din Obor, și restul lumii, mai cu șepci, mai cu basmale, mai cu genți, mai cu sacoșe, fetițe fără sîni, cu cercei și brățări de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ce-i cu ăsta, frate, s-a sinucis sau ce? De-l aduce numa’ doi oameni? Ia uiti cum șadi cu alea-n sus șî cu gura crăcănată! Băăăi, da’ di ci nu i-ați pus șî niști beculeți cu beteală, ca sî hii circu’ șî mai mari!?” - Ia mai ține-ți fleoanca, Culai, se răsti popa, care terminase conversația. Mai bini adă patrahiru’ șeala ca sî terminăm răpidi cu aista, cî vini Soliman. Hai cî ajunji șî șăfu’ poliției, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de zoaie și crăpând ușa, o zvârle în șănțulețul de scurgere săpat printre câteva lespezi. Firișorul argintiu de gheață de pe fundul șanțului e înecat de viitura care pornește la vale câteva capace de plastic, ghemotoace de praf cu fire de beteală, coji de ouă, firimituri. Nu mai vine tac-tu, zice femeia. Du-te tu Iliuță de închide găinile-alea. Acuși înserează. Iliuță, ascultător, se strecoară prin dreptunghiul luminat al ușii, pătrunzând în amurgul care se lasă peste ninsoarea de ace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
dor. Am sărutat‐o pe amândoi obrajii și‐am privit‐o îndelung, contemplându‐i chipul atât de drag și de scump mie . Fața sa, altădată îmbujorată, fină și catifelată, pe care‐o alintam cu mânuțele mici, acum e‐npodobită cu beteală de nenumărate și fine riduri ce coboară și urcă pe relieful văluit al obrajilor săi încărcați de anii trudiți în muncă și suferință. Marii creatori, care au dat viață capodoperelor spiritualității umane, au încrustat în jurnale și memorii istoria vieții
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
juca, dar bagheta timpului nu putea și asta. Ea putea să meargă numai înainte. Și pentru că i-a plăcut așa mult Crăciunul, oamenii l-au îngropat cu tot cu bagheta lui sub un brad de Crăciun și i-au pus globulețe și beteală și o stea la cap. Și de atunci Crăciunul a venit mai rar, timpul trecea așa cum trebuie să treacă, dar aceia dintre oameni care voiau să-și aducă aminte de Crăciun și în mijlocul verii, se duceau la mormântul acelui băiețel
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
avem noi și ar trebui să scriem pe fiecare ce este. De exemplu: pe cetatea mea să scriem: „Cetate - de jucărie, cu care mă joc eu”; și, de exemplu, pe decorațiunile mele de Crăciun, să scriem: „Decorațiuni de Crăciun: globuri, beteală, biluțe pentru pom...” - că poate ei nu o să mai folosească, în viitor. Și la roboțeii mei de jucărie, să spunem: “Roboței de jucărie” și dacă e unul care se pornește așa cu buton, scriem: „De butonul de jos se pornește
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
închizând ochii, și așteptă. Avea impresia că toți știu ce-i cu ea, poate din cauza mersului împleticit, rezemat de ziduri, și o ocolesc, refuzând s-o privească. Era un soare puternic, după lumina difuză din hangar, lumea părea împodobită cu beteală. Iar acea strălucire nefirească îi dădea o stare de irealitate. În cele câteva zile cât fusese lovită, dusă la secția de poliție, apoi, laolaltă cu alte sute ca ea, în hangarul unde se chirceau pe pardoseala de beton, avusese sentimentul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Nu sunt Pygmalion, Cosmos, Rusalii, Umbra de ibovnic umbra biograficului este deja aproape efasată. În loc, începe să se proiecteze un univers liric de sorginte folclorică. În toată cartea, de altfel, recuzita specifică unei postmodernități consumiste și goale de sens (oglinda, beteala, confetti-ul, inelele, brățările, poșeta de damă și ruletă) coexistă cu figurația și atmosfera împrumutate din mythosul autohton: zânele frigului (‚zăludele", "nebunele"), balaurii și șerpii înțelepți din aur, vârcolacii etc. Sugestie vizibilă a perisabilității uneia, respectiv a perenității celuilalt; într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care este, finalmente, Cartea de copilărire (Editura Junimea, Iași, 1974), apare un autoportret de esență argheziană, articulat pe ideea scindării în forțe conceptualizate maniheist: "Bòlnav de stenahorie,/ în cerdacul de priveală/ un seraf din mine scrie/ stih liubov ca o beteală./ Semnele domniei mele/ (cucă și caftan și tui)/ stau la poarta iadului,/ de păcat și sânge grele...// Și-o omidă/ dă buluc prin manuscrise,/ ca o ftizică silfidă/ în tămâi de paraclise". Este evident, în aceste versuri, faptul că sursa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
re-întregitor: "Să te despart cu-o taină de trecut,/ pun între el și tine greu un scut/ al Poeziei. Peste scut o spadă./ Mă jur pe zaruri, luna să ne vadă./ De mână, ca o fată de liceu/ îți duc beteala peste capul meu/ și cald, sărutul e-o brățară moale/ arzând pun la-ncheietura mâinii tale/ gingașă cum e gâtul de vioară". În buna tradiție a genului erotic inaugurat, magistral, în creștinism de Cântarea cântărilor, principiului animei i se asociază
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 43 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Menestrel trist, mai aburit Ca vinul vechi ciocnit la nuntă, De cuscrul mare dăruit Cu pungi, panglici, beteli cu funtă, - Nuntaș fruntaș! Ospățul tău limba mi-a fript-o, Dar, cântecul, tot zice-l-aș, Cu Enigel și riga Crypto. Mult îndărătnic menestrel, Un cântec larg tot mai încearcă, Zi-mi de lapona Enigel Și Crypto, regele-ciupearcă! - Zi
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de la biserică, mirii sunt trași în casă cu un șervet petrecut pe după gât. . Al doilea text oferă indicații în legătură cu obiceiul bradului din ceremonialul de nuntă, în deceniile 3-4 ale secolului al XX-lea. Bradul era împodobit cu hârtii colorate, cu beteală și cu o pâine având funcție simbolică. El era purtat de la casa miresei la aceea a socrului mare, unde era așezat pe casă. Într-un alt text despre obiceiurile care preced cununia religioasă, aparținând unei fete de 18 de ani
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ia banii care cad din găleată, după aceea se mai poate merge la alte 2-3 fântâni. În acest scenariu, urmează împodobirea bradului cu flori, cu hârtii roșii, albastre și mov, cu un șervet și cu o pâine. Se utilizează și beteala la împodobirea pomului, element de recuzită, care din acest text este eliminat. Apare doar menționat, fără explicarea rolului său, "fratele de mână", care ia șervetul de la brad. Remarcăm simbolul fundamental al pâinii, nelipsită atât în ornarea bradului, cât și în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
denotă educația: un mănunchi de usturoi din grădina pe care o lucra el singur, un coș cu mazăre, o legătură de ceapă verde sau arpagic. Când întâmpină un refuz, este gata să sporească avansurile cu alte plocoane: ciuboțele, podoabă cu beteală, material pentru o rochie, ba chiar își lasă zălog giubeaua, pe care va ști însă, cu viclenie, să o recupereze. Alteori (IV. 2), profită de vanitatea și prostia feminină, așa cum face fratele Alberto din Imola, dânduse nimeni altul decât arhangelul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un obicei practicat de țigani, în ajunul Anului Nou: se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale, cu beteală și cu o oglindă. Cu această ofrandă, numită Vasilca, mergeau din casă în casă pentru a ura spor și belșug în toate, rostind colindul Vasilcei sau Sivei: "Ce-mi e-n cer și pe pământ? / Sus mi-e luna, soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe care este introdus un fus pe care se Învîrtește steaua. Pe vîrful fusului, Înăuntru, se fixează o lumînare aprinsă, dîndu-i o Înfățișare ce impresionează. Ca să fie mai frumoasă, copiii o Împodobesc cu lănțișoare de hîrtie colorată și cu beteală. Ei umblă cu ea din casă În casă vestind evenimentul sărbătorit. Băieții mari umblă cu vicleimul. Vicleimul este o veche dramă populară de origine creștină reprezentînd nașterea lui Hristos, jucată la țară, În perioada Crăciunului, de către flăcăi costumați ( DEX ). Seara
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se află un fir de busuioc. İmediat nașa intră În camera de nuntă Însoțită de mireasă și de prietenele ei, unde Începe ,, Învelitul miresei ”. După ce mireasa este Îmbrăcată, tinerele fete, În cîntecele lăutarilor, ies În curte și Împart cocarde cu beteala nuntașilor. Se trece apoi la masă. În capul mesei, ia loc nașul, nașa, ginerele și mireasa. LÎngă masă, Într-o prăjină descojită și unsă cu grăsime, În vîrful ei se află un brăduleț Împodobit, În care se află o batistă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de pomană, pentru sufletul mortului sau moartei și altul pentru soare, ca martor la această procesiune. Tot pînă la 6 săptămîni, În fiecare dimineață, se tămîiază mormîntul. Decedații tineri sunt conduși la mormînt cu un steag, Împodobit cu hîrtie și beteală. După Înmormîntare, steagul este așezat lîngă crucea mortului. Următoarea pomană se face la un an, apoi la 7 ani. Sunt trecuți Însă În pomelnicul casei și pomeniți la zile mari. Aceste date s-au păastrat, ajutîndu-i să treacă peste necazuri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la Lia pentru a face schimbul dorit. Femeia Lia a trăit în cinste cu macedonenii și aici cu geții. Nu este pentru Lia plecăciunea plină de dușmănie și chiuitura rea. Bre! cu această bucată de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bas- tarnii. Sfîntul Zabelo și geții adunați au spus: cearta și mînia se însoțesc una pe alta. Se șoptește pe marginea șanțului să dați dracului beteala. Medalion: Conducă- torul Guto al adunării Sarmisetuzei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
bucată de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bas- tarnii. Sfîntul Zabelo și geții adunați au spus: cearta și mînia se însoțesc una pe alta. Se șoptește pe marginea șanțului să dați dracului beteala. Medalion: Conducă- torul Guto al adunării Sarmisetuzei”. Nu știm dacă s-a ajuns la pace între neastîm- păratul Orolo și restul lumii. Și înaintînd prin negura timpului, tăblița 22 îl scoate din uitare pe Dromixto(Dromichete) care era conducătorul cetății
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]