1,112 matches
-
a vieții. Am vorbit și cu medicul neurolog, colegul meu și..., făcând corelația datelor, pot afirma că teama lui a provocat o serie de simptome somatice sau psihologice care... - Adică..., ce simptome, domnule doctor? Ce anume a avut concret? întrebă biata femeie, rămasă fără picătură de sânge în obraz la auzul explicației primite. - Păi..., la el s-a constatat în mod sigur senzație de sufocare, de strangulare puternică a respirației. Aceasta a fost, presupunem, cauza unui dezechilibru și, cât se poate
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
ființa aceea nesuferită în casă. Unde-a nimerit broasca nu știa nici el. Dar răzbunătorul se amăgea că făptura bălții nimerise chiar acolo unde s-ar fi vrut el, pe când își făcea speranțe deșarte. A doua zi, satul huia că biata Casandra a căzut într-o suferință lungă, care i s-a tras de la o spurcată de broască, nimerită, cine știe cum, chiar în patul fetei. Și întâmplarea aceea n-a fost de șagă, căci după vreo câteva luni fata s-a stins
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
individ ca el se chinuie într-o magazie nenorocită să revoluționeze ideea stării de grație a gîndirii, trebuia să spargă lemne pentru bucătărie, s-a agitat toată seara, au mîncat amîndoi, Mancuse a glumit cu Estera pînă a simțit că biata de ea era frîntă de oboseală și îngrijorare, a mîngîiat-o pe frunte și a privit-o cum adoarme, frumoasă și fericită, dar el a mai rămas să fumeze și să-și descîlceasă mințile năucite încă de amploarea ideilor ce îi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
tata îmi căuta privirea, dar eu, pentru a nu trăda ceea ce cu adevărat simțeam, neliniștea și teama adică, îmi fixasem ochii pe cele câteva obiecte de pe masa de scris. Se aflau acolo un portret înrămat al lui tanti Pipi, murise biata de ea cu vreo doi ani în urmă, un altul al mamei, de pe vremea studenției, și o mică reproducere a tabloului Maicii Domnului de la Scăiuș. M-am ales cu el pe front, auzisem neschimbată vocea tatei. În iarna aceea când
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
și-au potolit spaimele, ascunzându-și mai bine tainele. Doar câte una din aceste nefericite nu-și putea găsi liniștea. La poarta ogrăzii lui Ghiță Pâslă, Safta, nevasata gospodarului, tocmai povestea Frăsânei lui Pălălaie ce pacoste a trebuit să înfrunte biata Anica lu'Donose: - Frăsână, am sî-ți spun una care trebuie să rămână între noi. O știi pe Anica lu'Donose? - Cum să nu, țață Saftă? Că doar trăim în acelaș' sat... N-are cumva un băiet di vreo cinci anișori
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
în care explica detaliat cum a murit el pe front, luptând cu nemții. Însă acum altele erau prioritățile celor două femei. Saveta rezolvă problema spunând tuturor că Filică al ei se purta, de la o vreme, ca un adevărat armăsar, iar biata de ea abia-i mai putea face față, ca să nu mai vorbim că una-două o deranja din muncă și ce să mai spun, cumnatelor, nici la sfânta masă n-are astâmpăr! Perfect! Filică umbla cu pieptul scos ca un cocoș
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
firava nădejde a unui miraculos ajutor din partea puterilor cerești. De obicei, în momente de cumpănă, în tanti Pipi îmi puneam speranța, cea mai vajnică ocrotitoare a mea din copilărie, căreia, din obișnuință, căutam să-i cer sprijin multă vreme după ce, biata de ea, murise. O invocam cu vorbe anume ticluite, încrezător în forța lor magică, de pe când, după moartea sa, simțind ostilitatea crescândă a celor din jur, căutam aliați împotriva lor. Ajunsesem să mă rog ei ca unei sfinte, stăruind până la
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
știe, nu avusese niciodată căței, dar Mădălina, mami și mami Angii, sunt neajutorate ca și când... Sigur! Înțelege! Ele sunt puii... Acum știe: ea, sau el... Ea trebuie să apere puii! Visează... Prea târziu! Legea ei adevărată, legea câinească, a descoperit-o, biata Draga, prea târziu. Legea omului a învins-o!... Urlă surd, a jale și pustiu. Urlă a înfângere... A moarte... Își anunță spiritele străbunilor că vine! Se întoarce ''acasă''. Trecerea ei printre ființele ''superioare'', s-a sfârșit. E împăcată... E bine
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
spunea: „Deșteaptă cine a făcut traducerea, deștept cine a izbândit coperta, deșteaptă editura care a scos cartea, deștept Prof. Dr. Dorel Cosma, Directorul Centrului Cultural «George Coșbuc» Bistrița, pentru măreția spectacolelor organizate acolo și pentru măreția gesturilor sale! Deșteaptă și biata Marilyn, că s-a lăsat ucisă la vreme, ca să trăiască și peste vreme, înviată atât de deștept de Milan Richter! Spirit al meu, abia aștepți, să te deștepți printre deștepți!” *** LEONARD IONUȚ VOICU - FUNIA ROȘIE Leonard Ionuț Voicu Funia roșie
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
țărână care zbiară Pe care-o scuipă sălbatic Toată țărâna din țară Cum ar vrea țipând pământul s-o arunce-n altă parte cum ar vrea și ea să plece dar nimic nu se mai poate Odihnesc călăii Țării În biata țării țărână Pe când osul lui stă, Doamne, Singur în zare străină N-o fi crezut că nu-l vindem De s-ar mai fi întors iară Sau nu-i mai avu loc crucea De călăii lui în țară? Sau i-
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
se spune. Dar ei vor dreptate! Ce dreptate? Jurista vrea, avocatul vrea și el, judecătorul la fel. Dar dacă documentul lipsește, nu au cum. O juristă singură se prezintă pentru douăzeci de procese. Și așa se întâmplă în fiecare săptămână. Biata de ea! Mă gândesc cum mai rezistă la locul de muncă, dacă e obligată să mergă la tribunal și să dea socoteală pentru ceea ce nu s-a făcut timp de șaizeci de ani. Dar câte nu s-au făcut! Și
DOCUMENTUL LIPSEŞTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358857_a_360186]
-
de duminică, poate consilierii parohiali și ai primăriei, pentru a nu mai vorbi de păstorul confesional al turmei ... Pe când cele de sus erau tocmite și începuse deja „demantelarea” întregului edificiu al zvonului, ca să le iasă, să facă voia și interesele bietelor megieșe, la nici o aruncătură de băț ieșea din bătătura proprie „prea-măritul”(!), țanțoș și dezinhibat de obsesia unei funcții pentru care fusese curtat îndelung (de o anumită parte a eșichierului politic dar și, culmea „inepției lui Ceașcă”, de a fi în
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
-i dat ca omul să ajungă la Dumnezeu pe-un drum cotit, ci calea dreaptă a credinței îl duce spre-un nou răsărit ... Cum știi, Părinte, m-am născut într-un Egipt urgisitor pentru evrei și toți ai lor, iar biata mama s-a zbătut să mă salveze de la moartea cerută-n chip poruncitor pentru băieții robilor de-acea cumplită piază-rea, neomenosul Faraon, și-n sicriaș bine-ntocmit din papură, cu smoală uns, m-a pus hrănit și adormit, ca să plutesc prin
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
mai știu de soarta ta Nici dacă mâine ai să te frângi Nici de-or muri ai tăi flămânzi Nu pot să plec, fir-aș să fiu Mă doare câmpul tău pustiu Și iile într-un cufăr azi uitate Și bietele-ți fântâni acum secate Toate mă dor, si toate mă opresc Of, Doamne cum să n-o iubesc? Când pâine am mâncat din holda ei Și-n ea dorm somn adânc toți bunii mei Nu pot să plec, chiar că
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
mulți feciori veneau și o pețeau, Dar buruiana rea o tot ardea, Din suflet nu vrea să se stingă: Gândea la Ion, și iar să plângă Ca o nătângă, întruna l-a jelit... Parcă-a murit; nu se oprea, Și biata Floarea se usca... Ochii ei, lumini de stele-aprinse, Se-ntunecau, durerea o cuprinse, Fiindcă iubirea-i buruiană rea... O mistuia, la horă nu a mai ieșit, Și-a hotărât: „Mă duc la schit!” Dimineața când hainele și-a pus În
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
Închei tot cu Grigore Moisil: „Legile țării nu-i interzic nimănui să fie imbecil !” N.B. Guvernul să lucreze. Aștept cu interes raportul la o sută de zile de guvernare. 15 august. Punctual. Știu că nu pot face minuni. Așa cum nici biata Românie nu s-a scufundat din cauza ultimelor trei luni, altă marotă pedelistă, ci a celor opt ani de lamentabil regim băsescian. Să fim serioși. Leul nostru nu prea depinde de jocurile politice interne. O știm cu toții. Cauzele sunt economice și
TABLETA DE WEEKEND (13): DELIRUL RE-SUSPENDATULUI ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360052_a_361381]
-
Secretul libertății mele e Un suflet chinuit și hieroglific. Dincolo de rigoarea ipotezelor, el are și precepte morale, fidele credinței că eternitatea este transcedentală: Mă zguduie dezgustul. Trec pe stradă Și tremur ca o coardă, ca un ram. Calc pe obrazul bietei Miriam Acoperit de lepră și zăpadă. Și viața, aparența ei, concretul, visul, privirea... ce imagini suav-concrete izvorăsc din gîndirea poetică a lui Eugen DORCESCU! Un fals, o aparență, o părere... De-aici, numai iluzii și durere, Antipatii, amoruri inutile, Stupide
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]
-
că, în spiritul dumnezeilor descriși de domnul Larsen, biblia trebuie urgent rescrisă. În loc de “La început a fost cuvântul”, fără de care nici nu am fi avut posibilitatea să aflăm că suntem dumnezei, având în vedere că la orizont se prefigurează, pe biata Terra, o mare criză de carne, ba chiar și de “adidași”, biblia să înceapă cu “La început a fost un kil de carne”. Articolul 11 este inflamant: “mai mult decât orice, amintește-ți că nu este nimeni ca tine pe
Fifth International Anthology on Paradoxism () [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
înțelept. De poet. De hai-hui. Să crească și să descrească. Poate la luminile disperate ale acestui far, corăbiile oamenilor viitorului vor învăța să greșească mai puțin. Să nu cenzureze iubirea lui Romeo și a Julietei. Să nu cenzureze naivitatea credinței, bietei. Să îl împace pe Cioran cu Apostolul Pavel. Pe Hristos cu Tatăl. Doamna Ponza să își găsească identitatea în mama. Este bine ca Marină să învețe de mică să-și achite biletele la Teatrul Național. Este un exercițiu de calmat
“AȘA ESTE, DACĂ VI SE PARE” – DE CARLO GOLDONI. Cronică de teatru, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339468_a_340797]
-
bre?!... E grădină publică a botoșenenilor. - Aaa... - Și cum îți spuneam, se oprea din loc în loc și asculta cântecul pasarelelor. Apoi, se aplecă și culegea cărăbuși, îi punea pe palmă și, stând cu mâna întinsă aștepta să-și ia zborul bietele gângănii. Altădată, l-am văzut în fața Casei de Economii. Era nehotărât... Să intre sau să nu intre... Afară ploua și el, îmbrăcat într-un palton terfelit și cu o pălărie pe cap, se învârtea în jurul clădirii. Trebuia să intre. Se
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME, PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340765_a_342094]
-
față de băieți. Faptul că de atâția ani nu avea un prieten o îngrijora și nu înțelegea ce se întâmplă. „Când era la liceu veneau atâția băieți să o invite la plimbare, la discotecă, la spectacole...! Acum, când și-a schimbat, biata de ea, situația, nu este invitată niciodată”. A fost îndepărtată permanent cu tact, dar fără explicații. Îl văzuse pe băiatul care a fost să ia cărți și a considerat că este una dintre puținele ocazii favorabile. A intrat încetișor în
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
va-ncerca Să o miște? Când praful mi-l aspiră, s-ar putea S-o răsfire și, de poartă ochelari, poate va căta... Doar așa, din întâmplare, numai titlul să-l rețină. Soartă crudă, tot e bine! Sau de nu, biata vecină... Focu-n sobă o s-aprindă, umezeala să blesteme: “Ah, hârțoagă-afurisită, și voi blestemate lemne!...” Și deodată, -o voce-i strigă și-n ureche îi șoptește: “Aruncă la gunoi totul, te grăbește, camera aerisește! Nu simți aerul stătut și cel mucegaiul
ÎN AGEDNDA VIEŢII MELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340868_a_342197]
-
sălășlui duhovnicește pentru totdeauna în vibrația superioară a acelei inimi calde în stare să nască din gestul și trăirea-i personale veritabilul mit al fericirii reale, o fericire specifică, până la urmă, oricărei formule comunitare din încâlcita și multimilenara istorie a bietei noastre umanități cu iz vădit decadent în ziua de azi. Pentru foarte mulți dintre noi, aceste Ființe umane scoborâte din Os divin și capabile întru totul de a lăsa urme adânci în colbul timpului iluzoriu nici măcar nu există. În ceea ce
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
mare la poartă, între viață și moarte, lipsită de vlagă, pe un pământ sterp, ca într-un colaps biologic, sperând că o să-i cadă vreodată vreun extraterestru din Lună. Și nici că o experiență la limita morții nu mai rezista biata femeia, își pierde memoria, se imbecilizează, apoi înnebunește ori se sinucide, nu-i așa, doamnelor? Întreba Negresa blondă întreaga asistență. Oricum am face, doamnelor, e nevoie acum de o dragoste liberă pentru a aduce sângele proaspăt în casele noastre, pentru
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
avea o melodie foarte dragă ei, o asculta și-o cânta adesea, uitându-se în ochii soțului său: De când te cunosc pe tine/ Nu știu ce mi-oi fi făcut / Am ajuns ca vai de mine / Nu te-aș mai fi cunoscut / Biata inima, bate ca nebuna / Pentru că te vrea pe tine ’ntr-una / Și toată ziua nu-i cuminte/ Că bate de dorul tău / Inimă, de ce n-ai minte / Nu vezi că-mi faci numai rău / Mi te-ai lipit de suflet, ca
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]