9,844 matches
-
România literară nr. 22, 2 iunie 2006). Până la 40 de ani (adică până în 1947!) Eliade publicase peste 20 de volume: beletristică, memorialistică și orientalistică. Nuvelistica și eseistica (în română, franceză, engleză, italiană, portugheză și spaniolă) poate fi consultată în orice Bibliografie. Sunt peste o mie de titluri. în 1934 un publicist obscur, Ilariu Dobridor a scris un articol intitulat Un foarte oarecare: Mircea Eliade. Se referea însă la o singură carte - considerată de marii noștri critici interbelici drept o reușită. Denigratorii
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Eliade nu au fost traduse în 18 limbi, ci în 26 (cu o zi înainte ni se comunicase că transpunerea scrierilor sale fusese făcută "aproape în toate limbile"). Și cifrele celelalte (numărul volumelor și articolelor) diferă cu mult față de realitate. Bibliografiile ar fi oferit date mai precise. O altă "noutate" e contrazisă de orice manual școlar: "A publicat primul volum în 1927, Romanul adolescentului miop. Una din părerile eronate ale istoriografiei noastre literare este "proclamarea" lui Eliade drept anti-arghezian. Această opinie
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
nu numai Ornamentica reprezintă un teren plin de semne de întrebare. Nu este vorba numai de citirea simbolurilor grafice, despre care s-au scris volume întregi. Nu le vom repeta, întrucât problema este extrem de vastă și a născut o întreagă bibliografie. Regulile constrângătoare sunt puține, au cunoscut multe excepții și s-au schimbat pe parcursul istoriei. Scrierile despre ornamentică (și nu sunt puține) se încheie, toate, cu aceeași concluzie și anume că toate normele sunt în mare măsură facultative, decisiv fiind bunul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
seria Opere, muncă titanică ce a ținut în tensiune lumea culturală românească pînă la căderea regimului comunist. Odată încheiată această muncă, colectivul s-a dizolvat. Aceeași soartă a avut-o și colectivul de la Biblioteca Academiei, care, în paralel, a elaborat Bibliografia Mihai Eminescu. Și dați-mi voie să continui eu cu întrebările: dar cu publicistica, cum rămîne? Ne odihnim în bogata antologie a ediției Creția- Vatamaniuc? Dar o ediție a ziarului „Timpul”, cînd se va face? Sîntem, iată, la moment aniversar
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
lui Nicoleanu, autorul înclinând să creadă că schița publicată în ”Fântâna Blanduziei” este o operă originală a lui Eminescu. Fără să prezinte alte dovezi conform cărora această schiță este o creație originală a Luceafărului, Ovidiu Vuia susține că nicăieri în bibliografia marelui scriitor american nu există o compunere cu acest titlu. La rândul său, Theodor Codreanu 7 se alătură părerii lui Ovidiu Vuia, subliniind că ” Până se va descoperi o schiță cu acest titlu și acest conținut în bibliografia prozatorului american
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
nicăieri în bibliografia marelui scriitor american nu există o compunere cu acest titlu. La rândul său, Theodor Codreanu 7 se alătură părerii lui Ovidiu Vuia, subliniind că ” Până se va descoperi o schiță cu acest titlu și acest conținut în bibliografia prozatorului american, povestea rămâne absolut stranie și mă tem că intră în joc uriașa noastră ignoranță în materie de Eminescu.” Răsturnând aceste presupuneri, Teodor Stamatin aduce dovada indubitabilă că textul controversat a fost scris de scriitorul american: ”M. Twain a
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
etc. este puternic influențat de gândirea (și limbajul) lui Constantin Noica. Cartea inspiră respect prin arzătoarea dorință a autorului de a trăi la un înalt nivel de spiritualizare. Suferă însă de amatorism și nu-și poate găsi un loc în bibliografia domeniului Iordan Datcu, Contribuții la etnologia românească, București, Ed. Universal Dalsi, 2004. 256 pag. O carte care trebuie citită cu creionul în mână, nu răsfoită. Autorul, un etnolog erudit și, în același timp, un scriitor talentat ne dezvăluie într-un
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
soția și scriindu-și memoriile. Un asemenea maestru în domeniu n-a mai apărut niciodată. Cei de astăzi nu sunt decât simpli epigoni. Aceasta este desigur o povestire romanțată. Celor interesați, pentru o mai bună documentare, oferim o foarte sumară bibliografie selectivă: l Alecu Firedlender: Oskar Popescu, Viața și opera, Grumell și Fiii, 1999; l Șiekul Abdul, , între mit și mitologie, Gro, 2001; l Oskar Osborn, Istoria geamurilor fascinante, Revista Științei Ferestrelor și a Geamurilor, număr unic, Raack, 2000.
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
de acasă despre așa ceva nu se poate vorbi în lanul galben se află sigur o cutie goală o balanță dezechilibrează soarele într-o vitrină dintr-o țară democratică domnul de pe celălalt trotuar nu e un misionar ci profesorul irlandez aducîndu-mi bibliografia care mi s-a părut cîndva apă de ploaie dintr-o gratuitate în alta treci mai greu decît printr-un război mondial cei care așteaptă metroul au mai multe indicii despre teroare decît oricine toți dăm pînă la urmă din
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
o scurtă prezentare a scriitorului apărută în Patrimoine littéraire européen (Gestation du romantisme), Tom X, Namure-Bruxelles, 1998. Prezentarea e urmată de prima traducere în franceză a unor fragmente din Țiganiada, făcută de doamna Maria Pavel. S-a inclus acolo și bibliografia critică fundamentală despre scriitor. Textul însuși, dimpreună cu cei care îl comentează în infrapagină, mai precis, comentatorii erudiți (Mitru Perea și Erudițian, figuri complementare) ne conving asupra semnificației general-umane, chiar în debutul Cântecului XI. Poetul, se spune, are în vedere
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
Cristian Măgura Între acești „poate” se întinde orizontul fertil al întrebărilor, al contradicțiilor, al certitudinilor sau al pistelor care eșuează în complexe bibliografii, căci, bineînțeles, totul se face după rețetă, cu „erudiția” pe masă. Și asta dacă vrei să fii „competent”, adică cititorul pe care îl dorea Mircea Eliade la apariția Cosmologiei și alchimiei babiloniene. Publicată în 1937, lucrarea întâlnea în cultura noastră
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
birou în care sălășluia anul trecut Rosetti. Hotărît lucru, academicienii au organizat un complot împotriva mea! Din fericire, Iordan e mult mai blajin, ca moldovean ce se află. 29 martie 1953 [...] tracasarea necontenită din timpul săptămînii, ședințe, programe speciale, o bibliografie imensă și imposibil de parcurs, plictiseala care ridică toate inconvenientele la pătrat etc. Aluziilor din trecut la „ceva miez” șîn scrisoriț nu știu cum li s-ar putea riposta. Jurnal intim nu redactez, altminteri l-aș transcrie în epistole și ai vedea
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
în ce constă diferența dintre mathesis și paideia. Exemplificările sînt luate frecvent din cărți românești contemporane, de la Opera lui Tudor Arghezi de Nicolae Balotă la Minima moralia de Andrei Pleșu. (În paranteză fie spus, dat fiind că este citată în bibliografie, sintagma minima moralia n-ar fi stricat să fie inclusă în dicționar). Față de alte lucrări de gen apărute de-a lungul anilor, care cuprind doar expresiile grecești și latinești, eventual comentate, dicționarul alcătuit de Cristina Popescu și Ecaterina Crețu are
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
Marius Chivu E destul de dificil să scrii despre antologiile a doi mari poeți. În primul rând pentru că există în fața ta o întreagă bibliografie care tinde să epuizeze abordările critice și, în al doilea rând, pentru că, mai ales în cazul celor doi poeți, aceste selecții de poeme nu sunt primele. Geo Dumitrescu are chiar mai multe antologii decât volume originale. Cu predilecție, comentariile critice
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
avea o memorie de invidiat și cunoștințe vaste în literatură, etnografie, antroponimie, geografie, istorie, mentalități. D. I. Suchianu a putut constata cu surprindere că G. T. Kirileanu știa tot despre legislația veche românească. Mihai Băcescu se adresa celui care cunoștea bine bibliografia veche românească. Esențial este și faptul l-au semnalat toți cei care l-au cunoscut, că împărtășea cu generozitate tot ceea ce știa, singura lui răsplată fiind aceea că-și dobândea mulți prieteni. "Știință scria profesorul Ion C. Chițimia au avut
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Acte originale, copii legalizate în sensul acutizării problematicii scrisului. Dacă acolo textul era greoi, afundat în propriile premise, aici fraza își schimbă obiectul, devine reflexivă, se scutură de excesul descriptiv. Secvențele de text inedite (filonul hard al acestei cărți cu bibliografie) numite Grandangulare (căci volumul cuprinde contrapunctic și proză - cam naivă, cum altfel - nepublicată în anii '80) sunt excelente, chiar rafinate considerații teoretice despre noile crize ale scrisului. Găsim aici problematizate cam toate provocările prozei postmoderne: corporalitatea textului, teoria limbajului, raportul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
lucrează în acest timp la un dicționar (probabil lingvistic sau poate ortografic - obsesia pentru cuvinte, virgule, puncte etc. e evidentă) și la o a doua lucrare științifică, chiar mai puțin conturată, dar unde, vai, nu reușește să treacă de alcătuirea bibliografiei. Adevăratul scop al diaristului este altul: să facă ironii la adresa criticilor literari și să-i pună la încercare cu elucubrațiile lui, într-un cuvînt să-și bată joc de eforturile celor mai nobili dintre mînuitorii condeiului (o frustrare a filologului
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
de tranziție precum și dialectica tradiție-modernism. Așteptăm cu nerăbdare replica liberală la A fi conservator. Irina Marin Cătălin Țîrlea, Suburbanele Bucureștilor, urmate de nuvela Fratele meu geamăn, Editura 100+1 Gramar, București, 2002, 118 pag. A fi conservator, Antologie, comentarii și bibliografie de Ioan Stanomir și Laurențiu Vlad, Universitatea din București, Institutul de Cercetări Politice, Editura Meridiane, Colecția STUDIA POLITICA ANALECTA, 2002, 526 pag.
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
literaturii, ci a unei formații profesionale prin care se ajunge la literatură" (Marian Popa). Ar fi deci vorba de "o formație profesională prin care se ajunge la literatură". Cercetînd și mai în adîncul - totuși! - creator, sîntem părtași ai copleșitoarei sale bibliografii, diversă: 51 de titluri definitorii. Să fie oare justificată tăcerea generațiilor următoare în fața segmentului de "raft" pe care îl scrisese I.B.? Ar mai fi de amintit: 17 eseuri și studii; tot 17 cercetări de critică literară; teatru - 3; romane și
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
multe șanse să placă postmodernilor decît moralistul sau declamatorul", autoarea stăruie apoi în cele cinci studii analitice extrem de aplicate, asupra modului în care mecanismele ironiei funcționează efectiv, caută cu răbdare punctele de acroș, folosindu-se în același timp de o bibliografie impresionantă ca de un instrument de investigație funcțional. Ceea ce mai merită, apoi, semnalat, este faptul, că deși travaliul filologic este - după cum remarcam mai devreme - esențial, el nu rămîne, nici pe departe, un scop în sine, ci conturează chiar o posibilă
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Barbu Cioculescu Într-un serial de docte cărți - Elita liberală românească 1860-1900 (1998), Genealogii (1999), Genealogia românească, Istoric și bibliografie (2002), precum și al altora în colaborare, dl Mihai Sorin Rădulescu duce mai departe o aripă a științelor noastre istorice, propunând, în cea mai recentă lucrare a sa, Memorii și strămoși (Editura Albatros, 2002) teme de specialitate unui cerc deschis de
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
în domeniu, merită cu prisosință a fi cunoscute și trezesc interesul, nu atât prin farmec narativ, deși e prezent și el pe alocuri, cât printr-o putere seducătoare a exemplului și printr-o mare bogăție de informații. Autorul unanim apreciatei Bibliografii a literaturii franceze din secolele XIV-XVIII, stabilit la Santa Cruz de Tenerife, în insulele Canare, își amintește că în liceu colegii îi spuneau Cioară. Explicația o găsește în originea păstorească și transilvăneană a familiei. Strămoșii, ciobani, treceau munții cu turmele
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
luni și părinții nu-i prea vedeau o viață lungă. (Parcă vrând să-i contrazică, a trăit 88 de ani!) În Spania, lumea cunoscută i se adresa numindu-l Don Alejandro, iar în Franța, când profesorii și studenții vorbeau despre Bibliografia lui deja citată, îi pres- curtau numele, zicându-i Cio. E de o mare precocitate intelectuală și literară. Își amintește că primul lui contact cu poezia s-a produs "între cinci ani, când a început să citească și cinci ani
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
occidental-orientale în persoana să, extreme care nici ele nu se manifestă întîmplător în acel moment de cumpănă, de cotitură în destinul istoriei și al culturii românești. Pe scurt, teza și cartea lui Gabriel Mihăilescu pun în evidență - pe baza unei bibliografii foarte bogate și în general recente - rolul important pe care îl joacă în epoca respectivă alegoria în evoluția raportului dintre retorica și imaginar: sub presiunea literaturii morale creștine, care utilizează din ce in ce mai mult alegoria ca element explicativ prin transferul din domeniul
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
din comun: într-adevăr, doamna Marie von Mutius urma să vorbească despre relația dintre familia ei și Johann Wolfgan Goethe. Conferențiara era soția lui Gerhard von Mutius, ministrul Germaniei la București, un intelectual de mare clasă, autor cu o impresionantă bibliografie și o activitate diplomatică care, începută în 1903, îl purtase de la Paris la Sankt Petersburg, de la Constantipol la Pekin. Ultimul post înainte de București, unde se afla din 1926, fusese Copenhaga. Doamna von Mutius trebuia să-și țină conferința în frumoasa
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]