41,971 matches
-
Marius Chivu Nu știu cum se face, dar pe mine Borges mă luminează mereu. Spune el undeva că a aranja o bibliotecă e un fel mai aparte de a face critică literară. Nu trebuie să te fi mutat prea des și să fii nevoit a tot aranja cărțile în rafturi pentru a-ți da seama că argentinianul nu e departe de adevăr
Scriitorul frate cu anticariatul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13494_a_14819]
-
din București. Tirajul tipografic este redus, lucrările au o circulație restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui - probabil -, într-o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „țigănizării” limbii actuale. Ar trebui să descoperim asemenea lucrări în treceri inocente prin librării și biblioteci universitare. Fie-ne îngăduit a atrage atenția unui public cu interese culturale și litereare mai largi asupra acestor străduințe din incinta Universității din București. Poate că, luînd cunoștință de ele, cei care se ocupă de problemele limbii actuale se vor
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
căluș de vorbe pe gură/ prin venele propriului destin.// Craiova mă îmbie să-i cînt numele,/ să-i proslăvesc primarii,/ prefecții, jăndarii, redactorii șefi,/ în acompaniamentul orchestrei de surzi/ și muți.// Craiova mă condamnă să slujesc/ păianjenilor - / stăpîni pe rafturile bibliotecii unde zac,/ mumificate, cadavrele/ cărților mele? (Orașul lui Heidegger). Odată stabilit obiectul său, întreg volumul are alura unui aparat de filmat care se rotește în jurul acestuia, vînînd unghiuri cît mai favorabile, expresivități demne de-a figura în albumul astfel realizat
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
meu” (Coli albe). Nu sînt omise nici personajele „favorizate” ale urbei „în care filosofii/ sînt mai numeroși ca măcelarii”, de la „părinții” administrativi la barzii dedați erotismelor triviale, cu toții pofticioși de chiolhanuri: „Chipul primarului rînjește/ din cotloanele gloriei provinciale,/ de pe zidurile bibliotecilor obscure,/ locale.// Faima redactorului șef se lăbărțează,/ cuprinde în pîlnia ei numele/ poetului urbei.// Mărunt și slinos,/ el proslăvește în versuri policrome,/ numele, faptele/ vivandierei locale,// mîine vor nunti cu toții,/ vor smulge cu măselele de 24 de carate/ carnea fragedă
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
cuprinzi cu ochii. piciorul i se cufundă în nămolul verde/ al covorului. în dreptul sexului amplu al flăcărilor din cămin/ haiku-ul pîntecului ei pulsează. toate obiectele plutesc/ dansează ca în interiorul unei lacrimi. o carte-i poposește/ între buze. o gustă. biblioteca/ o tabacheră cu tutun din Țările de Jos/ toate o amețesc și o fac mai ușoară. cînd/ își ridică privirea pe unul din rafturi/ într-un borcan cu ploaie o mică făptură aidoma ei/ dar nu mai mare decît un
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
străduță unde seară de seară era o revărsare nebună de cîntece, de poeme și de dans, la numărul 12, locuia Lenin. Radek, Lenin și Zinoviev puteau să se plimbe fără restricții. L-am văzut pe Lenin de cîteva ori la bibliotecă și l-am auzit o dată vorbind la un miting, la Berna. Vorbea bine nemțește.» 7) Georges Hugnet, care nu a fost un martor direct, dar a cercetat serios chestiunea, se arată prudent: «Cabaretul era la numărul 1, pe Spiegelstrasse. Or
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
februarie 1959. 12) Tristan Tzara, Œuvres complètes, vol. I. 13) Tristan Tzara, «Chroniques zurichoises» op. cit. 14) Philippe Sers, Sur Dada: essai sur l’expérience dadaïste de l’image. Entretiens avec Hans Richter, Ed. Jacqueline Chambon, Paris, 1997. 15) Corespondența Tzara, Biblioteca «Jacques-Doucet», scrisoarea lui Marinetti, iulie 1915. 16) Corespondența Tzara, scrisoare către Jacques Doucet, Biblioteca «Jacques-Doucet». 17) Citat de Marc Dachy. Journal du mouvement Dada, op. cit. 18) Coprespondența Hugnet, Dictionnaire du Dadaïsme, op. cit. 19) Citat de Marc Dachy, Journal du mouvement
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
op. cit. 14) Philippe Sers, Sur Dada: essai sur l’expérience dadaïste de l’image. Entretiens avec Hans Richter, Ed. Jacqueline Chambon, Paris, 1997. 15) Corespondența Tzara, Biblioteca «Jacques-Doucet», scrisoarea lui Marinetti, iulie 1915. 16) Corespondența Tzara, scrisoare către Jacques Doucet, Biblioteca «Jacques-Doucet». 17) Citat de Marc Dachy. Journal du mouvement Dada, op. cit. 18) Coprespondența Hugnet, Dictionnaire du Dadaïsme, op. cit. 19) Citat de Marc Dachy, Journal du mouvement Dada, op. cit. (Fragment din volumul Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
însuși de romane (Le miroir persan, La sixième branche), Toma Pavel privește deci specia „din interior”. Prin ultima sa carte (La pensée du roman, Gallimard, 2003), el pare a formula concluziile unei dezbateri seculare. Despre roman s-a scris o bibliotecă enormă și în continuă expansiune. Dacă analizele istorice, tematice, filozofice, stilistice etc. se numără cu miile și continuă să apară în ritm alert, analizele consacrate romanului ca specie, rigorilor lui interne, sînt infinit mai puține: o bibliografie exigentă nu reține
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
statui Laforgue sau comemorarea lui Jean Moreas. Făcând un bilanț al anului literar 1921, constată că lipsa cărților se compensează prin publicarea textelor în revistele momentului; cu alte cuvinte, literatura acelui an trebuia căutată mai degrabă în presă decât în biblioteci. În proză, el constată că ne aflam încă la acea oră sub zodia schiței și a nuvelei, Sadoveanu rămânând principalul autor prolific și de valoare. Se simte lipsa „marelui gen” și Vinea sancționează toți criticii ce se entuziasmează în fața producțiilor
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
universitare de matematică la Cap, continuate la Londra în anii ’60, unde lucrează apoi ca programator-informatician la IBM. Solitar, fără prieteni, el își dă seama că slujba îl îndepărtează de adevărata lui vocație și demisionează, petrecîndu-și apoi timpul în marile biblioteci londoneze, în căutarea unor modele pentru opera lui literară. Cînd i se pare că a găsit un model în Samuel Beckett, biroul de emigrație îl anunță că nu mai poate rămîne în Anglia dacă nu are un loc de muncă
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
Cronicar „A început într-o dimineață senină...” Nr. 22, iulie 2003, al revistei ARGEȘ e de speriat. Publicația piteșteană cu bun renume în anii ’70, mai ales pe vremea suplimentului Biblioteca Argeș, îngrijit de Gh. Tomozei, a ajuns acum, în seria nouă de sub directoratul lui Mihail Diaconescu (an III), organul unei grupări intitulate Argeș. Tradiție și spiritualitate ce „își propune să continue în condiții istorice noi orientările doctrinare promovate de «Semănătorul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
terminat. Prima întrevedere a ținut mai bine de patru ore. Doamna Stoicescu nu se mai sătura povestind, iar eu nu mă mai săturam ascultând. Restul nu prea mai conta. La sfârșit, am stat aproape o oră în picioare, în fața superbei biblioteci florentine, pline cu venerabilele rămășițe ale unei biblioteci care numărase, cândva, peste 10.000 de volume. Acolo, mi-a recitat, în italienește, Petrarca... De atunci, vizitele au continuat aproape săptămânal. La o trufă sau un păhărel de vin de Porto
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
patru ore. Doamna Stoicescu nu se mai sătura povestind, iar eu nu mă mai săturam ascultând. Restul nu prea mai conta. La sfârșit, am stat aproape o oră în picioare, în fața superbei biblioteci florentine, pline cu venerabilele rămășițe ale unei biblioteci care numărase, cândva, peste 10.000 de volume. Acolo, mi-a recitat, în italienește, Petrarca... De atunci, vizitele au continuat aproape săptămânal. La o trufă sau un păhărel de vin de Porto, Doamna Stoicescu mi-a încredințat amintirile dumneaei. Cu
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Topârceanu. Mama lui Mircea Eliade îi spusese, odată, Ricăi: “Mărită-te cu nebunul ăsta, ca să nu plece!”. Ea îi înțelesese, însă, vocația și nu i-a stat în cale. La plecarea în India, Mircea a scris în jurnalul său: “Plec. Biblioteca se-ndoliază. Rica, Rica, Rica ...”; numele Ricăi, scris din ce în ce mai mare, până ajungea să ocupe singur o pagină de caiet. A urmat o corespondență care, la un moment dat, s-a întrerupt. Pentru Eliade, Profira Botez a rămas întotdeauna enigmatica R
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
soțului și a fiului. Ultimii ani au însemnat mai mult singurătate și dezamăgiri, dar și participarea la viața culturală și actele filantropice pe care le-a făcut (sponsorizarea colțului francofon de la Facultatea de Chimie din București; donarea de cărți prețioase Bibliotecii Academiei, Institutului “Sergiu Al-George” și Colegiului Național “Spiru Haret”). Poate cea mai importantă a fost, însă, dărnicia sufletească, larghețea cu care și-a împărtășit amintirile. O prețioasă moștenire Referindu-se la prietena sa, Rica, Mircea Eliade scria de dragostea de
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
foarte încărcat, am evadat în librării să îl caut pe Fram! Negăsindu-l, am dat sfoară în țară că îl caut și - minune petrecută aproape de Maglavit! - decanul Facultății de Medicină din Craiova, Prof. Cornel Sabetay, mi l-a adus din biblioteca fiului său. Vrând să îl împărtășesc cu copiii israelieni am tradus în ebraică primele două capitole, dar din păcate lipsa cronică de timp la care mă condamnă medicina a întîrziat acest proiect. Iubesc fiecare rînd pe care îl scrieți și
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
balerinului Tiberiu ALMOSNINO. Este licențiată a Facultății de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Tudor Vianu și G. Călinescu. Profesoară de limba germană Între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, În perioada 1955-1969. Din 1969 până În 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. A fost ziaristă la publicațiile În limba germană „Neuer Weg“ și „Volk und Kultur“. Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România; membră
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
a VI-a de Andreas Schencker; el a activat la Viena și Paris că instrumentist în cele mai renumite ansambluri ale timpului, sub conducerea lui Rameau și Gossec. S-a făcut remarcat și în calitate de compozitor. Cercetările muzicologului Vasile Tomescu în bibliotecile franceze au adus la lumină Simfoniile, încredințate spre introducere în circuitul concertistic, lui Andreescu, care a și prezentat patru dintre ele. Elegantă liniei, transparentă armoniilor ce amintesc pe alocuri de Rameau, dublarea Menuetului îl situează pe Schencker printre "micii maeștri
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
extinsă deopotrivă asupra spiritualității, a culturii ce trebuia să fie "modelată" după tiparele cuceritorului, transformată pri mistificările cele mai grosolane și mai ales interzisă, dacă nu sortită pieirii. Este epoca inchizitorială în care se ard sau se aruncă la gunoi biblioteci și arhive ale marilor familii și ale marilor intelectuali, în care se pun sub șapte lacăte actele noastre de identitate națională, documente și studii fundamentale, ce ar fi urmat în continuare să ne apere drepturile istorice, să ne înfățișeze în fața
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
broșurile lor propagandistice, precum N. Bălcescu ( Mișcările revoluționare. Mișcarea Românilor din Ardeal) și M. Kogălniceanu ( Dorințele partidei naționale. Împroprietărirea țăranilor). La un moment dat, am avut impresia că politrucul, improvizat în istoric și istoric literar, a răsturnat la întâmplare fișierele Bibliotecii Academiei Române și a transcris ce i-a venit mai la îndemână, numai ca "să-și facă planul": Costache Conachi, Anton Pann Povestea vorbii ( ediție 1926), C. Negruzzi Cum am învățat românește, Negru pe alb, Păcatele tinereților ( ediții de Ion Pillat
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
Se dă cuvîntul unor scriitori pe care viața dezordonată nu i-a împiedicat, dimpotrivă, le-a stimulat creația, precum Șerban Foarta, Ioan Grosan, Iolanda Malamen. Ei povestesc și despre alți boemi rămași în legendele literaturii române contemporane, dar și în biblioteci - Nichita, Mazilescu, Pică, Puca, Ahoe, Dimov, Daniel Turcea, Madi Marin... Își spun părerea, profesoral, studioși ai "fenomenului, precum Mihaela Anghelescu Irimia, care merge pe firul etimologic (Boemia -> bohémien = țigan = vagabond -> viața boema) sau criticul de artă Aurelia Mocanu, amintind că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
IV, București, Ed. Mașina de scris. LITERATURĂ PENTRU COPII ȘI TINERET. Doina Cetea, Binoclul motanului Potifar, Cluj, Ed. Societății Culturale "Lucian Blaga". DEBUTURI. Alexandra Ciocârlie, Juvenal, București, Ed. Academiei (critică literară) l Daiana Cuibus, Introducere în logosul blagian, București, Ed. Biblioteca Metropolitană (critică literară) l Virgil Podoabă, Între extreme, Cluj, Ed. Dacia (critică literară) l Premiul "Laurențiu Ulici": Eugenia Țarălungă, Mici unități de percepție, București, Ed. Muzeul Literaturii Române (poezie). LITERATURA MINORITĂȚILOR NAȚIONALE. Comisia minorităților (Luminița Cioabă, Gálfalvi Zsolt, Slavomir Grozdenovic
Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2002 () [Corola-journal/Journalistic/13783_a_15108]
-
intuiție a viitorului său, Andrei își definea condiția sa de nomad, solitar în fața miracolului teatrului. Salvator. Pe Andrei Șerban l-am urmărit în ’90 dintr-un perfect anonimat, din condiția străinului, a intrusului. Treceam drumul, părăseam liniștea cărților și a bibliotecii extraordinare de la Litere și intram într-o forfotă teribilă, vis-à-vis, la Teatrul Național București. Revenirea lui Andrei Șerban mi se părea providențială. Ca și revoluția, ca tot ce se întîmpla. Fabulos mi se părea spectacolul "fețelor" lui Andrei, precipitarea din
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
Părintelui Teofil este o provocare și un îndemn. Părintele Teofil este o provocare deoarece este un model viu, dinamic și statornic în ce privește viața duhovnicească" ( biserica.org); "Învierea Domnului Isus Cristos este nu numai un fapt incontestabil, ci și o provocare..." ( biblioteca crestina.home.ro).
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]