1,128 matches
-
Toate Articolele Autorului Ninge invers înspre cer, dinspre tălpi spre Dumnezeu Și mă dor tălpile goale printre norii destrămați Ochiul magic se deschide să mă plouă și mi-e greu Să mai simt pe buze gustul sorilor nevinovați... Și mă biciuie nesomnul și mi-e teamă să-mi răspund De ce neantul se deschide-n luna asta cu minuni? Moartea m-a bătut pe umăr și pe umărul meu scund Ce troiene de-ntuneric, tu, tristețe îmi aduni! Nu mă vezi că
NINGE INVERS ÎNSPRE CER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352036_a_353365]
-
cum eram de nori și ploaie, am ratat la mustață întâlnirea însorită pe vârful cel mai înalt al Țării Soarelui Răsare. Am coborât muntele pe un vânt năprasnic. Picăturile de ploaie parcă erau proiectate și accelerate spre fața noastră. Ne biciuiau obrajii. Mânușile ni s-au udat instantaneu și m-am pomenit cu apă în galoși. Coborârea nu a fost deloc ușoară, trebuiau puse frânele, dar măcar nu aveam probleme de respirație, căci între timp mă obișnuisem cu aerul rarefiat. Cum
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
mă las pierdută printre stropi fără măsură Ce-mi îmbracă pleoapa nopții cu un vis întârziat, Picături de-un veac pornite mi se-așază-acum pe gură Cu-n sărut al dimineții, ce trecutul ți-a-nfiat. Plouă ca în prima clipă, când ne biciuia minciuna Ce dospea în minți gestante, cu-alibiuri de doi bani; Am vrut să purific cerul, însă n-am ucis niciuna Din minciunile născute pe sub ramuri de castani. Plouă și mă joc cu cerul, să-l aduc mai jos c-
ÎN ALB SĂ HIBERNEZ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352565_a_353894]
-
nu fii urmărit! Bărbatul care îi spusese acestea se făcu nevăzut imediat prin mulțime iar Baraba se întoarse și privi încă o dată dincolo de trepte unde cel numit Iisus cu mâinile legate era dus în curtea fortăreței unde avea să fie biciuit și supus batjocurii. I se păru că și acesta îl fixează cu privirea peste mulțime și dintr-o dată i se făcu frică, lui, care spusese tuturor în mai multe rânduri, că nu-i este frică de nimeni și de nimic
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
cele impuse obiectiv de evoluția fenomenului literar. Sau, dimpotrivă, rezultă numai o zeamă de laude deșănțate, o terminologie pastișând doar uneori limbajul critic, o confuzie generală aparținând categoric și provenind din obsesiile publicitare cu care este drogat în permanență cumpărătorul biciuit de puterile oculte ale societății consumiste?!... Bine înțeles, cu toate superficialitățile și cu agresivitatea de a-ți băga ceva pe gât, care sunt scuzabile atunci când recunoști cinstit că te încadrezi în convențiile artistice minore ale reclamei publicitare; pentru care, nimic
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
o femeie veștejită de vreme, avusese, ne-a povestit ea, o dragoste neîmplinită pentru care se călugărise. O iubire tragică, maică, ne-a zis pe scurt, acel bărbat a fost omorât de lotrii din munți. Era legată cu cătușele singurătății, biciuită de amintiri stranii. Am privit-o pe Căprioara, semăna cu ea. Mă gândeam că mâine se va întâlni cu acel vecin care zice că s-o ia de nevastă. Va avea și ea soarta mătușe-si? Am plecat mai departe prin
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
se învață la căminul cultural ca și iubirea în fond toate iubirile au fost la început niște virgule amărâte un fel de munte sătul de toți bocancii acesta este singurul motiv pentru care îmi caut zilnicitatea în mijlocul apei și îți biciuiesc trupul cu toată liniștea mea Referință Bibliografică: nu servim vieți la bucată / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 676, Anul II, 06 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NU SERVIM VIEŢI LA BUCATĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351282_a_352611]
-
Se îndreptau din noi spre cer Din tine piatră Din mine piatră Scântei din piatră adevărată De suferință asaltata Coagulata în mister Am întins spre tine mâna mea Frățeasca mâna Și mâna ta mă descărna Cu mii de fulgere mă biciuia Că într-o perpetua pedeapsă Mult prea puternică, prea aspră Spre a o mai putea rabdă. Piramidal focul acela În care chinurile înțelepților se perindau Și semne magice-mi făceau De mântuire. Piramidal focul acela dogorâtor Din poartă amfiteatrului Sapiențial
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
o iluzie care duce la o înșelăciune a simțurilor noastre. Cele cinci simțuri sunt într-o iluzie totală, ceea ce face să se producă o răsturnare a valorilor. Nimic nu mai este cum a fost, tocmai din cauza asaltului dintre iraționalul care biciuiește și denaturează direcția normală a simțurilor noastre și care de fapt ne oferă imagini cu totul greșite. Dacă ne gândim că fiecare simț al nostru ne pune în contact cu raționalitatea creației acesteia, atunci este normal că aceste simțuri produc
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
amorțit demult pe-un așternut albit de-atâta brumă... romanța noastră a-nceput în dulcea toamnă aurie... îți amintești? ...parc-a fost ieri când ai cules cu buzele arzând din palma mea o lacrimă târzie și ai oprit furtuna ce biciuise lutul meu durut... se scutur' iarăși galbene gutui dar ce departe-mi ești... eu te visez cu mine visez că-mi spui așa ca-ntotdeauna că mă iubești de se-nfioară luna când șoaptele-ți fierbinți mă-nvăluie cu tine să cred
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
furând aroma florilor // izbind marea de maluri // fărâmițându-le// modelând chipuri ce se visau eterne // vocea surdă tânguindu-se-n deșert // risipire //... deșertăciune //... și atâta noapte” ( clipele). Tristețea existențială este ca o mantie din frunze uscate - mantie purtată pe umerii biciuiți de „vântul care șterge urme”.... Și chiar dacă „durerea din răni necicatrizate” persistă... poetul cere divinității încă o viață. Șlefuitor al cuvântului scris, acesta ne face părtaș al sensibilității sale poetice, acurateței expresiei, metaforelor care frapează prin multitudinea formelor sugestive. „mai
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
voluptate Și pe de dincolo de ființă mea Se spulberă imperiile toate Nu mai rămîne din ele decît un semn Scrijelit doar atît cît se poate Și ocolindu-mă, nedîndu-mi nici un semn, Diamantele se amestecă în țarina Semn că ploaia ne biciuește turbata Însemn că nu mai avea ce să rămînă Și deodată trenul ne retează amintirile Izbindu-ne din plin pe acele linii paralele În care nu mai avem decît un timp de moarte Între cele două emisfere Referință Bibliografica: LAPIS
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
Lirismul lui Petru Lascău are ca element definitoriu iubirea - față de Dumnezeu, în primul rând, apoi față de aproapele și de pământul natal. „Un mare poet se ridică din Ardealul răstignit de istorie încă odată prin acest fecior de țărani cât munții, biciuit de flăcările teologiei și de pucioasa unor ani amirosind a blestem și ură și apostazie, din care Dumnezeul cel viu l-a smuls și azvârlit ca pe un Iona în pântecul chitului exilului pustiitor. Vorbește o conștiință șiroind pe crucea
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
ce dăruiesc iubire Strălucind într-o fericire, Sunt doar câțiva pe-această lume, Ce-și poartă crucea spunând glume, Eu port povara pe spinare Rumegând iarbă hrănitoare, Legat la margine de drum, Sufletul meu poate e scrum, Tu, omule ce biciuiești, Mă-ntrebi pe mine? tu iubești?" N-am apucat mai mult de-atât Calul legat să îl ascult, De teama celor ce goneau Pe-autostradă și gândeau Că sunt bolnavă și vorbesc În zadar, până răgușesc. Sunt mulți ce-aleargă
IUBIŢI CURAT, VEŢI FI IUBIŢI! de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355401_a_356730]
-
De teama celor ce goneau Pe-autostradă și gândeau Că sunt bolnavă și vorbesc În zadar, până răgușesc. Sunt mulți ce-aleargă într-o goană, Ce denumesc iubirea "toană", Dar cei ce știu a dărui Iubire, veșnic, nu o zi, Biciuiți peste trup, legați... Suntem puțini, însă curați. Voi, cei ce, încă, mai iubiți Pe-această lume, huiduiți Și biciuiți de realiști, Luptând cu hățuri, optimiști, Pe pajiștea înfloritoare, Veți mângâia raza de soare, Nu vă lăsați sălbăticiți! Iubiți curat, veți
IUBIŢI CURAT, VEŢI FI IUBIŢI! de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355401_a_356730]
-
mulți ce-aleargă într-o goană, Ce denumesc iubirea "toană", Dar cei ce știu a dărui Iubire, veșnic, nu o zi, Biciuiți peste trup, legați... Suntem puțini, însă curați. Voi, cei ce, încă, mai iubiți Pe-această lume, huiduiți Și biciuiți de realiști, Luptând cu hățuri, optimiști, Pe pajiștea înfloritoare, Veți mângâia raza de soare, Nu vă lăsați sălbăticiți! Iubiți curat, veți fi iubiți! Referință Bibliografică: Iubiți curat, veți fi iubiți! / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul
IUBIŢI CURAT, VEŢI FI IUBIŢI! de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355401_a_356730]
-
ei și cu copiii și cu petrecerile la iarbă verde, iar eu cu caii, pe care îi iubeam ca pe ochii din cap, pentru că de la ei ne venea belșugul zilei, și mie și familiei mele și slugilor, pe care le biciuiam fără milă, dacă nu înțelegeau acest adevăr simplu, și îi aruncam pe cîmp să moară dracului, ca să nu mai facă umbră pămîntului degeaba ... Uimit, am întrebat-o pe Licurișca: Și tu? Eu am fost ... cum să-ți spun?! regină, într-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului http://www.trilulilu.ro/ionela 1961/e498bb57b56427 Zburător Furtuni mi se zbat în piept, ființa întreagă mă doare și ochii-mi sunt triști de nesomn... Mă biciuie doruri amare! Și ploaia mă ceartă din zori. Cu lacrimi de-aloe te plâng! Mă-ncearcă iubirea din sori, mă arde în creier un gând... Aș vrea să mă prind, de zăbrele să-mi rup colivia de fier! Alergi prin
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET IV de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356922_a_358251]
-
ridicole erau toate acele îndeletniciri care mi s-au impus. De atunci am început să șterg husele și obiectivele lunetelor rar de tot - când îmi dădeam seama că-mi mânjesc hainele din cauza lor, iar buruienile din curte preferam să le biciuiesc cu un băț - retezând vârfurile mai răsărite ale pălămidelor, doar atunci când îmi venea cheful. Nici în privința meseriei mele nu puteam să mă declar întru totul mulțumit: aveam obligația să mențin continuu în observație o anumită zonă de pe cerul înstelat, undeva
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
dragoste au avut parte doar de ură. Ei, care au fost mutilați în viața arestată au avut apoi osemintele spulberate. Mulți n-au avut nici măcar odihna gropilor comune... Ele, care erau Cântarea Cântărilor în inima fiecărui bărbat erau huiduite și biciuite de sudălmile gardienilor analfabeți pușcăriași. Ei, care n-au avut bucurii, împliniri, cântece și colinde sunt bucuriile, mângâierile, doinele, baladele și colindele noastre. Ele, care legănau la piept în scutece de dor odraslele Neamului lor sfânt erau zăvorâte între gratii
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
arcadele de la capetele corpului de clădire al Palatului Cinquantenaire, sub care fâlfâia atârnat drapelul Belgiei. Sus pe arcade exista un grup statuar ecvestru, reprezentat de patru cai cambrați, și car alegoric de luptători în arena de gladiatori, cu un războinic biciuindu-i, simbolizând: „Belgia triumfătoare, purtată spre viitor”. Pe ambele părți ale celor trei arcade deasupra cărora trona grupul statuar, existau o mulțime de statui din bronz, reprezentând personaje, femei și bărbați, în diferite ipostaze ca luptători, revoluționari, ori războinici. Această
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
și doftorul acuși! i s-a adresat doica, Zița, adusă de pe moșiile Olteniei, ieșită în prag, îngrijorată că nu apare medicul. De nu vine, e moașa Neiboiu. Se descurcă și singură... Vântul aducea spicul de zăpadă chiar în pragul conacului, biciuind fața boierului. Din când în când, își freca mâinile, să le în-călzească, apoi le aplica pe față. Din casă, a ieșit tiptil Caterina, primul copil, de numai șase ani, al familiei Macedonski care, strecurându-se între cei doi și ți-nându-se
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
încet timpul trece și ajung la liberare. Bucuroși că s-a terminat armata ne trimite la companie pentru ca de acolo să luăm autobuzul până la tren, era un frig și o chiciură iar un vânt sufla cu o putere de-ți biciuia față până ți-o învinețea. Ajunși acolo îl văd pe comandantul de companie că se uită lung la mine și că mă cheamă la el trimițându-mă la tuns ( așa de mult țineam ca părul să-mi fie mai mare
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
mine? Înebunit-am oare sau cine și ce vrea cu mine - oare totu-i trup cu cap de vierme sau cap de om cu trup de vierme. Dar nu, nu și nu poate așa să fie. Oricît de tare mă va biciuii tot rezist, deoarece flacăra iubirii din mine nu e plăpînda să o ști bine. Sînt oare cel jertfit sau e numai animalul din mine - de care mi-e frică căci e rau cu sufletul din mine. de văd sau am
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370957_a_372286]
-
mine? Înebunit-am oare sau cine și ce vrea cu mine - oare totu-i trup cu cap de vierme sau cap de om cu trup de vierme. Dar nu, nu și nu poate așa să fie. Oricît de tare mă va biciuii tot rezist, deoarece flacăra iubirii din mine nu e plăpîndă să o sti bine. Sînt oare cel jertfit sau e numai animalul din mine - de care mi-e frică căci e rău cu sufletul din mine. de văd sau am
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]