401 matches
-
biscuit pe care-l ronțăi, remarcând că n-are nici un gust, un ins în uniformă de vânător și cu mustăți ŕ la Franz Josef îmi prinse de rever o insignă și-mi aduse, pe un cartonaș, două chiftele. Tremuram ușor, binevoitorul însoțitor mai îmi puse în spinare o scurtă de plastic de culoarea vântului turbat. Părea că autobuzul ia în piept o pantă abruptă, botul i se ridicase vertical, o privire fugară pe geam înregistră formații de nori, printre care zburam
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
varianta responsabilă a demisiei", subliniază ministrul Apărării în comunicat. La final, Oprea îl întreabă și el ceva pe Ponta. "Doresc, la rândul meu, să-i adresez în mod public o întrebare lui Victor Ponta: îl rog să spună cine este „binevoitorul” care l-a convins că inițiativa suspendării președintelui îi este utilă. Dacă are răspunsul la această întrebare, atunci înseamnă că știe cine îl vrea plecat din fruntea PSD și știe că zilele lui la șefia partidului sunt numărate. Pentru că cine
Gabriel Oprea: Cine l-a convins pe Ponta să înceapă suspendarea lui Băsescu îl vrea plecat din fruntea PSD () [Corola-journal/Journalistic/46846_a_48171]
-
ei cum, pe la mijlocul toamnei, țărișoara, cătinel purtând-o spre NATO și Uniunea Europeană. Când, iată, moartea fetidă, gâjâită, hâdă, întinde coasa-i către dl Iliescu, agățând de vârful acesteia o fatidică, în patru părți, scrisoare. Autorul acesteia, anonim, este, firește, un binevoitor avizat - sau mai mulți? - dornic să-l vadă pe dl Iliescu centenar, însă înfiorat de niște pericole ce-l înconjură și de care cel vizat nu avea, vai, cea mai vagă cunoștință. Prafuri, săruri, alifii, gaze, lichide, gloanțe, bombe, ca
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
propunere. Poetul Peter Sragher era de față. Așteptînd mai mult de un an, am pierdut două oportunități. Și vina nu a fost a domnului Reichmann și nici a traducătorului... E complicat totul... Editorii străini se consultă, deseori, cu unii dintre "binevoitorii" noștri confrați răspîndiți în lume... Cineva face totuși mult, cu mijloace materiale reduse, pentru literatura română. În Germania. Radu Bărbulescu. Poate pentru că este pe jumătate neamț. Să fim optimiști. Mircea Cărtărescu are cărți traduse în vest, Gheorghe Crăciun un roman
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
-l avem. Gesticulația celor câțiva activiști civico-politici care-au mirosit c-aici ar fi o vacă de muls s-a soldat cu dezastre: vedeți ce s-a ales din "salvarea" localității Vama Veche și încercați să aflați ce-au salvat "binevoitorii" de la Roșia Montană! Așa că nu-mi rămâne decât să-mi amintesc, înfricoșat, de proverbul ornitologic de mare profunzime: "Fiecare păsare pre limba ei piere!" Inclusiv pasărea numită România.
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
Nissan Leaf - a rămas în “pană” de baterie, dar nu pe vreun circuit, ci într-un campus studențesc unde întamplarea a sârnit râsete și un imens interes din partea tinerilor. Sub privirile amuzate ale studenților care filmau scena cu telefoanele, câțiva binevoitori au împins mașina până la o clădire din campus unde a fost pusă la încărcat, în timp ce “greii” de la Top Gear se duceau să ia pranzul,însa cu o mașină convențională. Site-ul autoblog.com care relatează episodul ține să precizeze că
Top Gear se amuză pe seama unei maşini electrice. A rămas fără energie şi a fost împinsă până la o priză - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70038_a_71363]
-
care mi-a influențat viața. (Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
care mi-a influențat viața. (Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care mi-a influențat viața. (Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
între două utemiste. Este adevărat că în perioada aceea mersese în Capitală pentru aprobarea unui lot de echipament sportiv, dar răutatea oamenilor nu are margini! „Nu-i principial, tovarășe, să umbli cu vorbe!” l-a expediat fără multă vorbă, iar binevoitorul a plecat cu coada între picioare. O să aibă grijă de el... Și uite așa, lui Mircea Căpuștean îi merg toate din plin. Nevasta - nevastă! Funcția - funcție! Casa - casă! Ce și-ar mai putea dori, când o are lângă el pe
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
libertății proaspăt câștigate? Ce va fi crezut Ion Caramitru despre fandoselile mele, în decem brie ’96, când ideea de-a păstori „Direcția presă și tipărituri“ a Ministerului Culturii însemna pentru mine coșmarul suprem? Cum să demonstrezi unor oameni atotputernici și binevoitori că tu nu vrei să conduci, că nu vrei putere administrativă, ci „doar“ prestigiu în cuprinsul breslei? Cine nu vrea putere!? Cine nu visează la divide et impera în scopuri... strategice!? Ce intelectual artist nu-și cultivă, deliberat sau inconștient
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
premiu, dați-i locuință, construiți pentru el un institut de științe! Era prea mare ca să vorbească despre așa ceva. Toate astea le făceau ajutoarele lui, acestea îi ghiceau dorința după expresia ochilor, după intonațiile glasului. Era suficient ca el să zîmbească binevoitor unui om și destinul omului respectiv se schimba - din beznă, din anonimat, omul acela ajungea sub o adevărată ploaie de glorie, onoruri, putere. Și zeci de oameni dintre cei mai puternici își aplecau capetele în fața celui fericit, căci, vezi bine
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
ca să ia moștenirea fratelui său, de unde și sosește, iar la 10 aprilie compune cabinetul său nou, care s-ar putea numi cabinetul încoronării. La 25 aprilie d. Dumitru Brătianu dezvoltă în Cameră un curios program ministerial, prin care promite puterilor binevoitorul său concurs și amenință pe-un adversar necunoscut cu figuri retorice foarte energice. La 10 mai e serbarea în adevăr frumoasă a încoronării și câteva zile de-a rândul durează festivitățile cu cortejul istoric al breslelor. Ne vine știrea despre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în documentele noastre vechi și-ți umple inima de duioșie și iubire este profunda naivitate și bună credință de cari sunt dictate. Oamenii, poate unde erau de aceeași rasă și înrudiți fizic și moralicește, nu erau numai cuminți ci și binevoitori. În acest aluat nu intrase încă drojdiile ulițelor Țarigradului, cari să-l facă să fermenteze. Astfel și măsura lui Mihai Vodă era de-o mare bună - crediță. În mai puțin de 40 de ani populația Țării Românești ajunge la două milioane
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de la noi cât aceea a popoarelor ce ne încunjură. De aceea am dat și acestei literaturi un loc larg în coloanele noastre. Pentru ca foaia să intereseze pe toți cititorii, i-am dat varietatea necesară și sperăm că concursul unui public binevoitor nu ne va lipsi. E. [4 decembrie 1888] FORMĂ ȘI FOND Puțini se îngrijesc de fenomenul, constatat prin date statistice, că populațiunea română scade la număr, că are în fiece an un plus al mortalității asupra natalității și că golurile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
brăzdează pielea de pe fața prizonierului. Pe chipul lui apare o dungă lată, roșiatică. Își încrucișează privirea cu cea a lui von Streinitz care întoarce jenat capul. Vezi că nu e bine să fii încăpățânat? Glasul lui Schultz este grețos de binevoitor. Așa cum am mai spus, nu știu nimic. Așa deci, nimic. Chipul devenit brusc prietenos, nu arată nici un gând rău. Chiar reușește să se destindă până ajunge la un zâmbet liniștit. SS-istul își trece mâna prin părul galben care conturează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
din 1948, protipendada postbelică a regimului comunist. Întrevederea îndelung pregătită avu loc într-o duminică liniștită de la începutul toamnei, care făcuse brusc să înceteze arșița insuportabilă de peste vară, și părinții Cameliei se arătară din prima clipă cât se poate de binevoitori și de afabili cu musafirul lor înalt și bine făcut, cu costum Armani și maniere elegante, pe care îl identificară de mai multe ori, cu deosebită satisfacție, drept „directorul celei mai mari și mai bune reviste de afaceri din România
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
dispăru în dosul Panaghiei și pe urmă, după ce stătu o vreme nehotărâtă de-asupra prăpastiei, veni pe biserica schitului. A doua zi, pe Ceahlău... Bolta imensă de azur, acoperind priveliștile scânteietoare... Monștrii pietrificați de pe munte, culcați, ori în picioare, unii binevoitori, alții agresivi sau bizari. (Era și unul amical și hilar, în mijlocul platoului.) Culmile negre din vale tîrîndu-se spre piciorul muntelui colosal, ori alergând speriate în toate părțile și oprinduse brusc, halucinate. Când vineți, când roșii, munții înalți de pe Bistricioara, strălucind
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a dat de mâncare și apă, dar nu l-a dojenit. Tata a trebuit să plătească câinele vecinului. Vă dați seama că o asemenea faptă nu putea trece neobservată într-o mahala unde radio-șanț funcționa de minune. S-au găsit „binevoitori” care au anunțat poliția. Tata a plătit o amendă, iar câinele nostru a fost înregistrat la secție, avea acum la gât un număr pe o bucățică de alamă rotundă și o zgardă cu botniță. Și când frații mei mai mari
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Încerca să se răzbune. Dar nu câtă vreme Milton Îl putea Împiedica. ― Hei! strigă el, punându-și mâinile În șold. Ce dracu’ ai impresia că faci, Mike? Părintele Mike nu-i răspunse. Ridică privirea și, din reflex preoțesc, Îi surâse binevoitor lui Milton, dezvăluindu-și dinții albi În hățișul des al bărbii Întunecate. Dar deja se retrăgea, călcând pe pahare de plastic și pe alte gunoaie și strângând servieta la piept ca pe o parașută Împachetată. Făcu trei sau patru pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
suflând În el cu așa o forță, alarmând toată lumea, după care urlă cu gura lui bine hrănită de către stăpânii lui, cât putu de tare. “Prinde-ți hoața. Puneți mâna pe ea...!!” Făcându-se părtași la toate samavolniciile teroriștilor oficiali, unii binevoitori care pot fi găsiți În toate timpurile și Împrejurările, o imobilizară. Înjurând cumplit, Își făcu alergând apariția caraliul care o acostase cu o pereche de cătușe legându-i mâinile la spate, dându-i o palmă că o podidiră sângele pe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În suficientă măsură starea mea sufletească, văzând tragedia celor sfârtecați de prăbușirea clădirilor!! Oare ce or fi gândit oamenii În momentul morții...!!?” „Parcă mai ai timp de gândire, filozofă Șefu-l. Mori și gata...!!” „Cu toate pronosticurile trâmbițate de unii binevoitori de ocazie totuși eu nu cred, această balansare a scoarței pământului mă cam pune pe gânduri. Să fie adevărat oare faptul, la anul două mii va fi sfârșitul...?” Șeful Șantierului mai sorbi căteva Înghițituri de ceai, zâmbind. „Din cele mai vechi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îl pedepsea și el aruncându-l În carceră pentru reeducare...! Datorită proviziei substanțiale de alimente și țigări, ulterior Liberul șef de cameră Îl luă sub protecția lui instalându-l În patul de deasupra lui, având șansa să fie singur, iar binevoitorul pentru acest favor să-și Însușească tot ce cu amărăciune introdusese În Închisoare și mai cu seamă procurate cu bani grei, el nu având șansă nici măcar la unele firimituri: Șeful de cameră devora cu grijă, drămuind oricât de mic dumicat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
corpului...!! Toate aceste teribile informații, Tony Pavone le păstră pentru sine. Ce rost avea s’o mai sperie și pe Atena, care deja Într-o discuție anterioară Îi spusese cu sinceritate: nu-i plăcea orașul și informațiile primite dela unii binevoitori fiind suficient de desamăgită...! Dar dacă lui Îi place, de dragul lui va Încerca și dumneaei să se acomodeze...!! Ne având cale de Întoarcere, Tony Pavone se strădui să uite cele aflate care de multe ori desigur, pot fi exagerate. Luă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
adevărat vrăjit, care nu putea să îmbătrânească în felul oamenilor. Nu cumva piticul din fața ei fusese unul din acei pitici care o serviseră în piesa regizată de tatăl ei, exact ca pe o prințesă? Dudu citise pe fața Ninei ceva binevoitor și îndrăznise s-o întrebe: - Pot să te invit la o cafea? - Ar fi plăcut, spusese Nina visătoare. Ajunseseră repede în micul restaurant din apropierea casei Ninei, fără să mai vorbească nimic. Era cald și muștele bâzâiau în jurul paharelor goale. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]