699 matches
-
moment dat planta poate fi predominantă, dar ea va modifica spre reducător caracterul redox al mediului, aducându-l de fapt la valori improprii ei, dar proprii animalului. La acest moment, animalul va fi stimulat, iar planta inhibată: rămas stăpân pe biocenoză, animalul va modifica caracterul redox al mediului spre oxidant, propriu plantei dar impropriu lui Însuși, Închizând ciclul. Aceste oscilații sunt relativ dese În cadrul ecosistemelor mici, locale, având perioada cam cât viața medie a indivizilor ce alcătuiesc biocenoza. Ca urmare, știind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rămas stăpân pe biocenoză, animalul va modifica caracterul redox al mediului spre oxidant, propriu plantei dar impropriu lui Însuși, Închizând ciclul. Aceste oscilații sunt relativ dese În cadrul ecosistemelor mici, locale, având perioada cam cât viața medie a indivizilor ce alcătuiesc biocenoza. Ca urmare, știind ca planta generează oxigen, iar animalul Îl consumă, putem discuta acum oscilațiile din evoluția concentrației oxigenului din atmosferă În ultimii 600 milioane de ani amintiți mai Înainte. În acest interval s’au manifestat trei oscilații majore, cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
putea include, cât se poate de bine, oxidarea continuă a mediului pe care o observăm astăzi. Ca o concluzie, am putea considera aceste trei mari oscilații drept o armonică superioară a oscilațiilor biocenotice locale amintite mai Înainte, armonică caracteristică unei biocenoze planetare, adică biosferei. Și dacă mai aruncăm o privire peste evoluția concentrației oxigenului, vedem că dinamica lui medie e exponențială, adică crește Într’un ritm din ce În ce mai mare. Pentru că nu putem accepta o creștere la infinit, caracteristică exponențialei, pentru că totuși cele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cele 21 de procente de oxigen ale atmosferei nu pot deveni decât cel mult 100, cred că ea, exponențiala, e doar Începutul unei oscilații armonice de grad Încă mai Înalt decât al celor trei, ale biosferei, discutate. Cărui fel de biocenoză Îi este caracteristică această ultimă armonică, e o altă problemă, poate metafizică. În tezaurul spiritual al omenirii există o metaforă care, ea de fapt, m-a Împins la considerațiile expuse până acum, anume Isaia, 11.6 și 11.7: “Atunci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care Însoțește schimbarea sensului oscilației din evoluția caracterului redox al mediului discutată Înainte. De aceea, Isaia ( 11.11) continuă: “În același timp, domnul Își va Întinde mâna a doua oară, ca să răscumpere rămășița poporului său...” Și un alt ciclu al biocenozei planetare va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Întinde mâna a doua oară, ca să răscumpere rămășița poporului său...” Și un alt ciclu al biocenozei planetare va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi, marile oscilații ale biocenozei planetare sunt Însoțite de dispariția unor grupuri de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi, marile oscilații ale biocenozei planetare sunt Însoțite de dispariția unor grupuri de specii. Dar câștigul este perpetuarea și evoluția Vieții. “Radiosfera”, 28 noiembrie 1994, ora 12,22 11. Dacă Viața n’ar fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi, marile oscilații ale biocenozei planetare sunt Însoțite de dispariția unor grupuri de specii. Dar câștigul este perpetuarea și evoluția Vieții. “Radiosfera”, 28 noiembrie 1994, ora 12,22 11. Dacă Viața n’ar fi existat Viața se Întreține exclusiv din energia primară a Soarelui. Pământul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate trăi În mod obișnuit În climatul Angliei. Câștigul e dublu: se evită importul acestui fel de pește, deosebit de apreciat pe piață dar, mai ales, eventualele exemplare scăpate din fermă nu pot supraviețui, fiind evitată astfel o posibilă dezechilibrare a biocenozei exterioare. Să ne amintim, În acest sens, ce a Însemnat aducerea În Australia a câtorva iepuri care, lipsiți de dușmanii lor naturali, s’au Înmulțit În așa măsură Încât au distrus vegetația; Încercarea de a redresa situația, importând și dușmanul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a câtorva iepuri care, lipsiți de dușmanii lor naturali, s’au Înmulțit În așa măsură Încât au distrus vegetația; Încercarea de a redresa situația, importând și dușmanul natural, vulpea, n’a devenit decât un exemplu tipic de dereglare a unei biocenoze. Succesul În perspectivă al afacerii depinde Însă de stabilitatea ecologică a ecosistemului artificial descris mai Înainte. De regulă, o biocenoză, adică partea vie a ecosistemului, este cu atât mai instabilă cu cât e mai simplă; dar e mai ușor de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de a redresa situația, importând și dușmanul natural, vulpea, n’a devenit decât un exemplu tipic de dereglare a unei biocenoze. Succesul În perspectivă al afacerii depinde Însă de stabilitatea ecologică a ecosistemului artificial descris mai Înainte. De regulă, o biocenoză, adică partea vie a ecosistemului, este cu atât mai instabilă cu cât e mai simplă; dar e mai ușor de controlat. Or, În cazul de față, ea nu cuprinde decât peștii, precum și unii descompunători microscopici, adică ceea ce poate trece prin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de controlat. Or, În cazul de față, ea nu cuprinde decât peștii, precum și unii descompunători microscopici, adică ceea ce poate trece prin filtrele instalației industriale. Plantele acvatice propriu-zise nu pot exista În această situație, ci doar algele. O analiză a acestei biocenoze nu poate evita unele paralele cu cazul Podu Iloaei, discutat cu câteva capitole În urmă, cu deosebirea că, dacă la Podu Iloaei creșterea temperaturii pentru câteva zile a Însemnat o catastrofă ecologică, la Spondon, deja de trei ani, se trag
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu câteva capitole În urmă, cu deosebirea că, dacă la Podu Iloaei creșterea temperaturii pentru câteva zile a Însemnat o catastrofă ecologică, la Spondon, deja de trei ani, se trag foloase. Să ne reamintim cum acționează creșterea temperaturii asupra unei biocenoze. Segmentul ei heterotrof, adică consumatorii (animalele) și descompunătorii (organismele saprofite) vor necesita În acest caz condiții de mediu mai oxidante. Cum de regulă mediul acvatic este, prin chimismul său, relativ oxidant, aceste organisme vor găsi acum, la temperaturi mari, condiții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai alert de creștere a peștilor, cât și de mineralizare a reziduurilor rezultate de la ei. În cazul concret de la Spondon, acest aspect este foarte important, apa râului fiind folosită și ca sursă de apă potabilă. În schimb, segmentul autotrof al biocenozei, adică plantele, necesită, odată cu creșterea temperaturii, condiții de mediu mai reducătoare. Cum, așa cum am menționat mai Înainte, apa e În general relativ oxidantă, plantele se vor dezvolta mai Încet; plantele au Însă la dispoziție, În aceste condiții, o cantitate mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
așteptat În sertarul meu o revistă și a găsit-o abia cu o lună Înainte de eveniment, adică În volumul pe care-l editează acum profesorul Avarvarei de la Agronomie. Iată de ce m’am decis să reiau problema răspunsului plantei − baza oricărei biocenoze și, implicit cheia Vieții − la factorul temperatură, de data asta așa cum e ea prezentă În natură. Punctul de plecare În comentariul de astăzi se leagă de aniversarea prietenului meu bucureștean, de mâine, pe care am anticipat-o cu o vodcă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidative, respectiv este vorba de o treabă făcută de unele organisme. Și, de aici, acel cititor poate intui Încă două aspecte: că acțiunea reparatoare, care este apanajul unor organisme heterotrofe, este posibilă doar În cadrul unei asociații de organisme, adică a biocenozei. Tot atât de evident, pentru simplul motiv că se desfășoară Într’o biocenoză, este faptul că această acțiune reparatoare decurge În paralel cu secreția substanței reducătoare de către plantă, Însă cu o viteză mai mică. O atare viteză e chiar firească dacă luăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Și, de aici, acel cititor poate intui Încă două aspecte: că acțiunea reparatoare, care este apanajul unor organisme heterotrofe, este posibilă doar În cadrul unei asociații de organisme, adică a biocenozei. Tot atât de evident, pentru simplul motiv că se desfășoară Într’o biocenoză, este faptul că această acțiune reparatoare decurge În paralel cu secreția substanței reducătoare de către plantă, Însă cu o viteză mai mică. O atare viteză e chiar firească dacă luăm În discuție participanții. Substanța În dispută e sintetizată de plantă dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plus și, ceea ce e mai important, să experimenteze anume, deschizându-și drumuri la care nici n’ar fi visat. Și totul a pornit de la o vizită a domnului Boris Crăciun 10 În laboratorul meu. Și, cum rotația energiei Într’o biocenoză pregătește un salt calitativ, să ne așteptăm, În contextul abia amintit, și la unul din partea conferențiarului. Dar, pentru asta, La mulți ani! Radio Iași. Și nu În ultimul rând, dumneavoastră, stimați ascultători. “Radiosfera”, 9 ianuarie 1995, ora 9,46 16
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceva poate fi numit plantă, pentru că face fotosinteză și seamănă uneori cu o frunză, dar care e de fapt o asociere, Între o plantă inferioară, anume o algă și o ciupercă. Cu alte cuvinte, avem de a face cu o biocenoză, extrem de simplă, cu doar două componente. Mai mult, ambii parteneri sunt de fapt microorganisme, astfel Încât această biocenoză se reduce la o relație celulă autototrofă-celulă heterotrofă, Însă repetată de tot atâtea ori câte celule există În acea asociere. Și acum, pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de fapt o asociere, Între o plantă inferioară, anume o algă și o ciupercă. Cu alte cuvinte, avem de a face cu o biocenoză, extrem de simplă, cu doar două componente. Mai mult, ambii parteneri sunt de fapt microorganisme, astfel Încât această biocenoză se reduce la o relație celulă autototrofă-celulă heterotrofă, Însă repetată de tot atâtea ori câte celule există În acea asociere. Și acum, pentru a putea merge mai departe, să facem apel la cele discutate În capitolul anterior, adică la asocierea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au nevoie de sol, ei populând direct stânca. Relația este, evident, deosebit de specifică, În sensul că la asociație participă o anumită specie de algă, respectiv ciupercă. Să vedem acum cum “funcționează” un lichen, nu Înainte de a mai aminti ceva: rolul biocenozei. Anume, dacă viul ar fi reprezentat exclusiv de plante, adică de autotrofe, el ar dispare În scurt timp, sufocat de biomasa produsă, de epuizarea bioxidului de carbon și a sărurilor minerale, de excesul oxigenului produs; dacă ar exista exclusiv heterotrofe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acolo unde cresc lichenii. Mai mult, chiar și În condiții nutritive ideale, singură alga va degrada mediul spre reducător, iar singură ciuperca spre oxidant, fiecare fiind ulterior inhibată de Însăși acțiunea ei. Asocierea Însă stimulează ambii parteneri. Ca În orice biocenoză, fiecare partener creează și din punct de vedere redox condiții optime celuilalt, alga contracarând efectul oxidativ al ciupercii și invers, adică ceea ce realizează și micoriza plantelor evoluate. Numai că lichenii realizează această relație sau echilibru În Însăși corpul lor. Un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
relație sau echilibru În Însăși corpul lor. Un rezultat al acestei interacțiuni redox În cadrul lichenilor este și faptul că substanța de rezervă/surplus este aproape neutră din punct de vedere redox. Crearea reciprocă de condiții redox optime face ca orice biocenoză, ca și lichenii, să fie mai productivă decât componentele ei luate separat. Faptul că simpla prezență a celuilalt, chiar dacă e un parazit, este un factor stimulator, este perfect explicabil În acest context. Și, Într’adevăr, pentru unele zone, cu climă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
avantajul obținut prin asociere este evident dacă luăm În considerare faptul că algele pot avea și nutriție heterotrofă, deci pot consuma și substanța de rezervă În dauna ciupercii, dar n’o fac. Asta ar Însemna, acolo, curată sinucidere. Caracterul de biocenoză internă al lichenilor face ca ei să poată popula, ca organism pionier, orice palmă de uscat nou formată, ca odinioară, când Viața a Început cucerirea uscatului. Rolul benefic pe termen lung al relației unui organism autotrof cu altul heterotrof face
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]