1,241 matches
-
în cele din urmă, încoronarea a fost amânată iar Eduard a făcut operație. După recuperare, Alexandra și Eduard au fost încoronați împreună în august: el de arhiepiscopul de Canterbury, Frederick Temple, iar ea de arhiepiscopul de York, William Dalrymple Maclagan. Biografii au afirmat că Alexandrei i s-a refuzat accesul la documentele de informare ale regelui și a fost exclusă din unele vizite externe ale regelui pentru a preveni amestecul ei în chestiunile diplomatice. Ea s-a opus sistematic la orice
Alexandra a Danemarcei () [Corola-website/Science/312535_a_313864]
-
un actor indian care produce numai stricăciuni ajunge să fie invitat în mod accidental la o petrecere fastuoasă de la Hollywood și "face greșeli teribile bazate pe ignorarea stilului de viață occidental." "Petrecerea" este onsiderat un clasic film cult de comedie. Biografii lui Edwards, Peter Lehman și William Luhr afirmă: ""Petrecerea" poate fi foarte bine unul dintre cele mai radicale filme experimentale din istoria Hollywoodului; de fapt, acesta poate fi singurul cel mai radical film de când stilul lui DW Griffith a început
Petrecerea (film) () [Corola-website/Science/324949_a_326278]
-
unul singur împrejurimile casei mamei sale, a descoperit o peșteră, fiind îngrozit că un monstru ar putea să se găsească înăuntru, dar mânat de curiozitate a pătruns totuși în interior. Primii ani din viața artistului au stârnit numeroase controverse printre biografii săi, fiind subiect de legendă. Giorgio Vasari, pictor și biograf al lui Leonardo, povestește cum un țăran din vecinătate și-a confecționat un scut, apoi i-a cerut tânărului da Vinci să picteze ceva pe fața acestuia. Leonardo ar fi
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
fiind îngrozit că un monstru ar putea să se găsească înăuntru, dar mânat de curiozitate a pătruns totuși în interior. Primii ani din viața artistului au stârnit numeroase controverse printre biografii săi, fiind subiect de legendă. Giorgio Vasari, pictor și biograf al lui Leonardo, povestește cum un țăran din vecinătate și-a confecționat un scut, apoi i-a cerut tânărului da Vinci să picteze ceva pe fața acestuia. Leonardo ar fi pictat un monstru ce scotea foc pe nări, care avea
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
patru acuzați a persistat multă vreme. Privind retrospectiv, toată această afacere pare să fi fost un atac politic la adresa familiei de Medici, Leonardo fiind doar o victimă colaterală. O altă certitudine este faptul că nici unul din contemporanii săi, și nici biograful său, Giorgio Vasari (1511-1574), nu pomenesc nimic despre așa-zisa sa homosexualitate. Pornind de la o notă scrisă de Leonardo da Vinci, Sigmund Freud a scris în 1910 un eseu intitulat Leonardo da Vinci și memoria copilăriei (titlu original : Eine Kindheitserinnerung
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
și era convins că guvernul avea să câștige lejer alegerile de la sfârșitul lui 1939. La 15 martie, Germania a invadat provinciile cehești Boemia și Moravia, ocupând inclusiv Praga. Deși răspunsul inițial al lui Chamberlain în Parlament a fost, după cum spune biograful Nick Smart, „slab”, după 48 de ore el a luat o atitudine mai fermă împotriva agresiunii germane. În discursul din 17 martie, ținut la Birmingham, el a avertizat că „nu se putea face o greșeală mai mare decât a presupune
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
vot prin împărțirea Camerei, Chamberlain a făcut apel la „prieteni—și încă mai am prieteni în această Cameră—să susțină Guvernul în această seară”. Deși termenul „prieteni” era unul convențional, ce se referea la colegii de partid și, după cum arată biograful Robert Self, mulți parlamentari l-au înțeles ca atare, Chamberlain a greșit când a făcut apel la loialitatea de partid „când gravitatea situației războiului impunea unitate națională”. Lloyd George s-a alăturat atacatorilor iar Churchill a încheiat dezbaterea cu un
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
statut”. În timpul războiului, familia Chamberlain l-a angajat pe istoricul Keith Feiling să scrie o biografie oficială, și i-a dat acces la jurnalele și hârtiile personale ale lui Chamberlain. Deși Feiling avea dreptul de acces la actele oficiale ca biograf oficial al unei persoane recent decedate, s-ar putea ca el să nu fi cunoscut această stipulare, și secretarul Cabinetului i-a refuzat cererile de acces. Deși Feiling a produs ceea ce istoricul David Dutton a descris în 2001 ca fiind
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
a fost doar președintele Șerbiei, nu și al Iugoslaviei, și afirmă că guvernul său a fost implicat în mod indirect, prin suportul sârbilor din Croația și Bosnia. Mulți sunt însă sceptici la această remarcă, dar și la intențiile acțiunilor sale. Biograful Lebor, crede că Milošević a întrerupt legăturile cu sârbii bosniaci, din cauza inflației excesive. În Kosovo, Milošević susține că a recunoscut dreptul albanezilor la „auto-determinare”, dar nu și la independență. De asemenea, susținea faptul că organizația KLA este de factură neonazista
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
a fost răspunsul lui, transmis prin satelit de la Neverland. În ianuarie 1994 s-a zvonit că plătise familiei Chandler milioane de dolari pentru a scăpa de proces și multi și-au închipuit că era vinovat. Michael va afirmă răspicat, prin intermediul biografului sau J. Randy Taraborrelli, ca a plătit „pentru că trebuia să-mi văd de viața mea. Povestea asta ma ucidea... Îți jur, n-am făcut-o. Voiam doar să las totul în urmă”. În 26 mai 1994, Jackson se căsătorește cu
Michael Jackson () [Corola-website/Science/308959_a_310288]
-
fiind "Aventurile lui Arthur Gordon Pym". Poe a aranjat cu șeful său de la "Southern Literary Messenger" să publice romanul în foileton, plătindu-i 3$ pe pagină, dar a părăsit publicația pe 3 ianuarie 1837, după ce apăruseră deja câteva episoade; unii biografi sunt de părere că Poe a fost concediat, iar asta l-a determinat să abandoneze romanul. Despărțirea de "Messenger" a constituit începutul unei „perioade albe” în care nu a prea publicat și a suferit de lipsa unui loc de muncă
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
acceptate. Eruditul Scott Peeples scria că este „în același timp o falsă narațiune de explorare non-ficțională, saga de aventuri, bildungsroman, păcăleală, plagiat de jurnal de călătorie și alegorie spirituală” și „unul dintre cele mai derutante texte majore ale literaturii americane”. Biograful James M. Hutchisson scrie că intriga „urcă pe noi culmi de ingenuitate ficțională și coboară în noi abisuri de prostie și absurditate” în același timp. Unul dintre motivele confuziei vine din mulțimea erorilor de continuitate din cadrul romanului. De exemplu, Pym
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
Astfel, Pym ar fi murit în repovestirea aventurii în exact același punct în care ar fi murit în aventura reală. Ca și alte personaje din opera lui Poe, Pym pare să se resemneze cu soarta sa, oricare ar fi ea. Biograful Kenneth Silverman notează că figura radiază ambivalență și nu este clar dacă vrea să fie un simbol al distrugerii sau al protecției. Golul care se cască în mare în ultimele momente ale cărții este o consecință a Teoriei Pământului Scobit
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
Ordericus) (n. 1075 - d. cca. 1142) a fost un cronicar englez care a scris una dintre cele mai mari și cuprinzătoare cronici contemporane ale Ducatului de Normandia și ale Angliei anglo-normande din secolele al XI-lea și al XII-lea. Biograful actual al regelui Henric I al Angliei, Charles Warren Hollister, îl numește pe Orderic ca "un ghid onest și demn de încredere pentru istoria vremurilor sale". Orderic s-a născut în Atcham, comitatul Shropshire, fiind fiul mai mare al unui
Orderic Vitalis () [Corola-website/Science/328100_a_329429]
-
împotriva lui Lennon, iar decizia de deportare a fost ridicată în 1975. Anul următor, Lennon primește Cardyl Verde, certificând rezidența permanentă, iar când Jimmy Carter a fost inaugurat ca președinte în ianuarie 1977, Lennon și Ono au participat la bal. Biograful lui Lennon Bill Harry scrie că Lennon a început să deseneze la o vârstă fragedă, la îndemnul unchiului său. El a adunat poveștile, poeziile, benzile desenate și caricaturile în revista școlii Quarry Bank High School, pe care a numit-o
John Lennon () [Corola-website/Science/297909_a_299238]
-
ceva pe ea!... Fă-o diferită»”. Martin s-a supus, uneori folosind tehnica pentru a-i modifica vocea. Cum era The Beatles s-a transformat în cariera solo a lui John Lennon, vocea lui a găsit o extindere a expresivității. Biograful Chris Gregory scrie ca Lennon era “tentat sa înceapă sa își expună insecuritatea într-un număr de balade confesionale”. David Stuart Ryan observa ceea ce livrează vocea artistului: vulnerabilitate extremă, sensibilitate și chiar naivitate. Istoricii muzicieni Schinder și Schwartz, scriind despre
John Lennon () [Corola-website/Science/297909_a_299238]
-
adăugat de el însuși -""zugrafos"" (în dialect grec local: pictor). În felul acesta știm că la vârsta de 25 ani era pictor specializat în miniaturi pe lemn și în fresce. Următorii doi ani ai vieții lui rămân o necunoscută pentru biografi. Însemnările din arhive ne informează că în luna august 1568 se pregătește să expedieze, de la Veneția la Candia, desenele unui cartograf, și el originar din Creta. Intră probabil ca ucenic în atelierul lui Tiziano sau lucreză pentru alt pictor. Doi
El Greco () [Corola-website/Science/299118_a_300447]
-
de conservatori, și câștigat în mod repetat în trecut, dar parlamentarul titular Shaun Woodward (care lucrase cu Cameron în campania pentru alegerile din 1992) trecuse la Partidul Laburist; ziarele au scris că Cameron și Woodward „nu se puteau suporta”, deși biografii Francis Elliott și James Hanning au descris relațiile dintre ei ca fiind „în termeni relativ amicali”. Cameron a depus mult efort în a-și apropia alegătorii din colegiu, apărând în public la diverse evenimente, și atacându-l pe Woodward pentru că
David Cameron () [Corola-website/Science/319354_a_320683]
-
Cezar în lucrările "Commentarii de Bello Gallico" și "Commentarii de Bello Civile", vădește o deosebită obiectivitate și acordă un loc important și portretelor, nu numai narațiunii. Gaius Sallustius Crispus a lăsat opere cu conținut istoric, iar Cornelius Nepos este primul biograf roman important. Poezia este reprezentată de Caius Valerius Catullus (c. 87- c. 54 î.e.n.) și Titus Lucretius Carus (c. 99 - c. 55 î.Hr.), autorul celebrului poem filozofic "De rerum natura". Acesta este un poem cosmogonic și sociogonic conceput în maniera
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
pe Hitler și să inițieze negocierile de pace. Întâlnirea nu a dus la o înțelegere, dar Popitz nu a fost arestat. Popitz nu era singurul care spera că va avea sprijinul lui Himmler pentru o lovitură de stat. Heinz Höhne, biograful lui Canaris, a sugerat că acesta ar fi colaborat cu Himmler la planificarea unei schimbări de regim. În august, informat cu privire la această încercare de rezistență, Hitler l-a destituit pe Beck, înlocuindu-l cu adjunctul său, generalul Franz Halder. Noul
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
ale lui Himmler cu Aliații occidentali pentru capitularea Germaniei - a mizat pe o fisură între Fůhrer și adjunctul său, drept la care ai-a cerut lui Schellenberg să-i aranjeze o întrevedere cu Reichsfůhrer-ul SS (vezi mai sus, Heinz Höhne, biograful lui Canaris, a sugerat că acesta ar fi colaborat cu Himmler la planificarea unei schimbări de regim). Himmler, poate de teamă să nu afle Hitler, poate datorită vechii rancune, a refuzat să-l primească. După luni de penitență însoțită de
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
și muză inspiratoare, reprezentând-o în multe din picturile sale. Grație Galei, Dalí va cunoaște în cele din urmă dragostea trupească, care îi fusese până atunci cu desăvârșire străină, salvându-l de nebunie, după cum a mărturisit ulterior artistul (dar unii biografi se îndoiesc de această afirmație). Între 1939 și 1948 trăiește la New York, unde expozițiile sale obțin un succes triumfal. Artistul se complace într-o mândrie provocatoare și creează teme în care apare, obsesiv, un univers sub semnul erotismului, sadismului, scatologiei
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]
-
încercat să facă portrete, dorind să-l urmeze pe Nicolae pe tărâmul picturii. Pictura lui a rămas la stadiul de diletant și ca un mijloc de a câștiga suplimentar mici sume de bani. Tatăl lui Nicolae a fost după unii biografi notar în sat și mai apoi îngrijitor al conacului boieresc a lui Filip Lenș și după alții "un fel" de administrator. Mama Ruxandra, în opinia lui George Oprescu, s-ar fi îndeletnicit cu croitoria. Familia Grigorescu a locuit la conacul
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
stat alături și i-a dăruit un fiu. Întreaga avere, artistul a lăsat-o moștenire prin testament Mariei Dáncs și lui Gheorghe Grigorescu. Dacă activitatea de cercetare istorică a genealogiei lui Mihai Eminescu a dat atât de mult de lucru biografilor lui în scopul depistării unei origini romantice a poetului, studiile care l-au avut ca subiect pe Nicolae Grigorescu au fost cruțate de asemenea ipoteze inutile și elucubrante. Datele obținute ca urmare a analizelor care s-au făcut au dovedit
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
și dincolo de el s-au amplasat casele slujitorilor. În aceste case, George Opresceu presupune că locuia Ion Grigorescu și familia sa numeroasă. Fiind un țăran cu știință de carte, Ion era folosit de boier pentru ținerea socotelilor moșiei. Au existat biografi ai lui Nicolae Grigorescu care au dorit o înnobilare a originii sale. Aceștia au văzut în Ion Grigorescu un arendaș sau un vătaf de moșie care a ținut în arendă chiar, moșiile de la Potlogi. Adevărul a fost că Ion Grigorescu
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]