1,364 matches
-
farmacologie, farmacie și toxicologie; • medicină umană (clinică si experimentală); • cercetări elementare din domeniul biologiei relevante pentru medicina umană; • management spitalier și farmacoeconomie; • sănătate publică si ocupațională; • dependența și abuzul de substanțe; • psihiatrie; • fizioterapie și reabilitare; • medicina legală; • medicina alternativă; • inginerie biomedicală, instrumente și dispozitive medicale; • biotehnologie; • alternative la experimentele pe animale. Elsevier/ScienceDirect http://www.sciencedirect.com oferă acces în text integral la peste 25% din informația aparută la nivel global în domeniile științelor exacte și umaniste, tehnologiei și medicinii. Este
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
ale Fondului monetar internațional. Aproape toate popoarele de pe pământ își văd condițiile de viață determinate de hotărâri luate departe de ei. Ei suportă dominațiile economice, politice și culturale exercitate de puteri și forțe exterioare. Ei trăiesc concret consecințele fenomenelor demografice, biomedicale, ecologice, economice, politice care le scapă, dar care îi apropie de alte grupuri victime ale acelorași constrângeri. Fie că sunt liniștite (turism, world music, mișcări culturale și artistice) sau obositoare (cartiere mărginașe, lagăre de refugiați, bande, imigrație clandestină, droguri, prostituție
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
analitice este îmbunătățită atunci când poate fi folosită detecția selectivă. Datorită detecției selective, o probă dintr-un complex poate fi analizată cu minime pregătiri. Imunoanaliza a fost aplicată la molecule mici. Această abordare a cunoscut o mare dezvoltare în domeniul biomedical prin dezvoltarea ingineriei genetice și biochimice. Aceleași metode au fost folosite în ultimii ani în mod obișnuit și în științele care implică mediul înconjurător. Principiile de bază Introducerea într-un corp a unei substanțe străine (un antigen) care are o
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Capitolul III Spiralogia biomedicală Capitolul se ocupă de ascensiunea dublei spirale a cunoașterii conștiință în domeniul biomedical. Medicina este rezultatul descoperirii legilor biologioce ale naturii și aplicarea lor pentru sănătatea omului. Spiralogia vine să decodifice evoluția progresivă a medicinei. Ea stabilește ariile care au
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Capitolul III Spiralogia biomedicală Capitolul se ocupă de ascensiunea dublei spirale a cunoașterii conștiință în domeniul biomedical. Medicina este rezultatul descoperirii legilor biologioce ale naturii și aplicarea lor pentru sănătatea omului. Spiralogia vine să decodifice evoluția progresivă a medicinei. Ea stabilește ariile care au contribuit la progresul acesteia, subliniază care dintre descoperirile legilor naturii au constituit o
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
conceptelor filosofice care impun interdisciplinaritatea științifică în înțelegere. Conceptul spiralogic al dublei spirale cunoaștere conștiință permite o învățare și memorizare a științelor bio-medicale grupate pe arii de interes și înlătură haosul existent în înțelegerea noțiunii (fără definiție) a conștiinței. Știința biomedicală își are rădăcinile în antichitatea elenă, Evul Mediu și Renaștere, și devine, în epoca cuantică, o știință bio-fizico-medicală. Cele douăsprezece diviziuni ale spiralogiei bio-fizico-medicale sunt emblematice și sunt reprezentate atât de personalitățile paradigmatice, cât și de cele din umbră. Personalitatea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
întunecată. Perioada Inchiziției, a arderii pe rug a ereticilor (Giordano Bruno) și a vânătoarei de vrăjitoare, reprezintă o epocă de exaltare a misticismului, conducând la frânarea științelor și triumful exaltării transcendentale. Dintre personalitățile paradigmatice ale Evului Mediu, spiralogia menționează aportul biomedical al următorilor: Ibn Sina Avicenna, Rhazes, Rayhan Biruni, Ali ibn al-Abbas, Aruzi Samarqandi, Averroes, Moses Maimonide, Frederic al II-lea al Siciliei, William din Ockham și Johannes Gutenberg. Pūr Sină Avicenna (980-1037), persan, cunoscut sub numele de Ibn Sīnă, ori
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
explicând mecanica, dinamica și forța musculară, ceea ce prefigurează biomecanica modernă. Face observații gerontologice asupra efectului vârstei asupra anatomiei și fiziologiei organismelor. Are studii de anatomie comparată asupra cailor, bovinelor, păsărilor, maimuțelor și broaștelor. "Om vitruvian" sau geometria omului Pentru spiralogia biomedicală, Leonardo reprezintă omul de știință capabil să studieze, la ființa umană, anatomia corpului, fiziologia mișcării, geometria, gândirea, arta vie a frumosului și a macabrului. Leonardo moare la vârsta de 67 de ani, la 2 mai 1519, și este înmormântat în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
să fie atins. La aceste două păreri, Spinoza adaugă fericirea și bucuria de a ajunge la adevăr. Bacon moare în mod stupid, contractând o pneumonie în cursul "experimentării" efectului de păstrare a cărnii prin înghețare. De la acești trei filosofi, spiralogia biomedicală adoptă bucuria de a descoperi adevărul prin rațiunea deductivă și inductivă a experimentului, ca pârghii care urcă cunoașterea și conștiința pe spiralele progresului științific în biomedicină și în restul domeniilor. Spiralogia biomedicală 1. Spira anatomo-fiziologică Andreas Vesalius (1514-1564), marchează epoca
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cărnii prin înghețare. De la acești trei filosofi, spiralogia biomedicală adoptă bucuria de a descoperi adevărul prin rațiunea deductivă și inductivă a experimentului, ca pârghii care urcă cunoașterea și conștiința pe spiralele progresului științific în biomedicină și în restul domeniilor. Spiralogia biomedicală 1. Spira anatomo-fiziologică Andreas Vesalius (1514-1564), marchează epoca anatomică a medicinei. Născut la Bruxelles, pe atunci parte din Olanda habsburgică, într-o familie cu tradiție medicală, studiază medicina. Se dedică anatomiei, scrie un tratat despre Structura corpului omenesc. Devine profesor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Gogh), care nu au cunoscut celebritatea decât postmortem. Pasteur primește mai toate onorurile și premiile din epocă și este înmormântat onorific în Catedrala Notre Dame din Paris. Joseph Lister (1827-1912), chirurg englez, pionierul chirurgiei antiseptice sau pasteuriene. Prin el, spirala biomedicală pătrunde în secolul XX. Este fiul lui Joseph Jackson Lister, un cunoscut producător de lentile microscopice. Ca elev, studiază matematica, științele naturale și limbile străine. Ca student, obține diploma de botanist (la vârsta de 20 de ani) și diploma de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
confruntare ca fiind necivilizat. 5. Spira eredității Gregor Johann Mendel (1822-1884), călugăr, întemeietorul geneticii, deschide drumul care a condus la descoperirea genomului uman, un un secol și jumătate mai târziu. Acest călugăr se înscrie cu litere de aur în spiralogia biomedicală. În timp ce milioane de oameni mâncau mazărea în liniște, el devine obsedat de minunatele ei combinații de culori, și, pentru a o observa mai atent, o plantează și începe să-și pună întrebări. Gregor Johann Mendel După studii de teologie, intră
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1817), rămâne un studiu fundamental în zoologie ; * Histoire naturelle des poissons, scrisă între 1828-1831, conținând descrierea a 5000 de specii de pești, este acva "biblia" și piscicultura. Din toate aceste motive, merită să fie încadrat în spirala ascendentă a progresului biomedical. 7) Spira bioelectricității Luigi Aloisio Galvani (1737-1798), medic și fizician italian din Bologna, este descoperitorul bioelectricității. Cu un secol înainte, William Gilbert descoperise existența electricității statice (sau a magnetismului) prin modul în care atrăgea fragmentele de chihlimbar prin frecarea unei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Ramón y Cajal și tânărul Franz Nissl. În absența spirei descoperirilor lui Sacharias Janssen și ale lui Antonie van Leeuwenhoek de la sfîrșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, această spiră nu putea fi înscrisă în spiralogia biomedicală. Camillo Golgi (1843-1926), medic italian născut într-un sat din Lombardia care aparținea Imperiului Austro-Ungar. Azi, satul poartă numele său. Își termină studiile de medicină la Universitatea din Pavia și începe să lucreze în laboratorul de patologie experimentală al Profesorului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
superior. Aproximativ 87% din pacienți cu transplant supraviețuiesc un an, 75% supraviețuiesc 3 ani și 60% peste 3 ani. Spiralogia, în conformitate cu legile ei, impune următoarele observații în domeniul chirurgiei transplanturilor. Pentru a înscrie paradigma transplantului de organe pe spirala progresului biomedical, o serie de personalități, deschizători de orizont științific, se înscriu în spiralogia "umbrei". În India secolului al VIII-lea au fost executate (în cazuri de arsuri) câteva grefe de piele (dintr-o parte a corpului în alta). În secolul al
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
gravitației de către Newton, a emiterii unui cuantum de energie fotonică de către Niels Bohr și a transformării materiei în energie de către Einstein, biomedicina nu ar fi făcut giganticii pași ai progresului, de aceea acești trei fizicieni își găsesc loc în spiralogia biomedicală. 14) Spira biofizică a medicinei Sir Isaac Newton (1642-1727), fizician, matematician, astronom, filosof, alchimist și teolog. Considerat autist (Sindromul Asperger) de către unul din psihologii săi, este victima unei educații trunchiate, care nu-l împiedică însă să-i citească pe Descartes
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
elaborează, în 1980, ideea inflației cosmice realizată de o energie negativă, un fals "vid. Măsurătorile făcute de el la Universitatea Stanford confirmă teoria, iar descoperirea modului " B" de polarizare din 17 martie 2014 dovedește adevărul ipotezei lui Guth. SPIRALOGIA Spiralogia biomedicală 94 93
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și incapabile să-și protejeze convenabil propriile interese și sunt susceptibile de a fi exploatate sau neglijate. COMITETELE DE ETICĂ A CERCETĂRII Au apărut odată cu dezvoltarea cercetării în scopul evitării abuzurilor, a studiilor neetice sau neconforme cu normele cercetării științifice biomedicale. Ele există în toată lumea unde se desfășoară studii epidemiologice medicale. La noi în țară, comitetele de etică medicală a cercetării sunt organizate la nivelul spitalelor sau centrelor de sănătate publică unde se desfășoară cercetări epidemiologice (în special studii clinice) și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
art. 18 punctele 1 și 2) și cercetarea în regim de urgență (art. 20). DOCUMENTE ÎN CERCETAREA MEDICALĂ Cele mai utilizate documente în cercetarea medicală rămân Declarația de la Helsinki și Ghidurile Etice Internaționale de Bună Practică Clinică și pentru Cercetare Biomedicală care implică (vizează) Subiecții Umani. În colaborare cu OMS, Consiliul pentru Organizațiile Internaționale a Științelor Medicale (CIOMS = The Council for International Organisations of Medical Sciences) a editat Ghidul de Etică Internațională pentru Cercetarea Biomedicală asupra Ființelor Umane la Geneva în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Bună Practică Clinică și pentru Cercetare Biomedicală care implică (vizează) Subiecții Umani. În colaborare cu OMS, Consiliul pentru Organizațiile Internaționale a Științelor Medicale (CIOMS = The Council for International Organisations of Medical Sciences) a editat Ghidul de Etică Internațională pentru Cercetarea Biomedicală asupra Ființelor Umane la Geneva în anul 1993, document fundamental concentrat pe problemele de siguranță a pacienților și de consimțământ informat. Ghidurile CIOMS au fost proiectate în ideea utilizării lor pe plan mondial în definirea politicilor naționale asupra eticii cercetării
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
asupra Ființelor Umane la Geneva în anul 1993, document fundamental concentrat pe problemele de siguranță a pacienților și de consimțământ informat. Ghidurile CIOMS au fost proiectate în ideea utilizării lor pe plan mondial în definirea politicilor naționale asupra eticii cercetării biomedicale care vizează subiecții umani. Ele își doresc să aplice standardele etice în condițiile locale (specifice fiecărei țări) în scopul implementării sau ameliorării mecanismelor de revizie etică. Țintind să reflecte starea și nevoile țărilor cu resurse limitate, ghidurile stimulează implicarea cercetării
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și documente cu prevederi specifice pentru studiile epidemiologice, clonare, adresate protecției și conservării demnității umane a persoanelor cu dezordini mentale, în special a celora plasate involuntar în instituții psihiatrice. În aprilie 1979, Comisia Națională pentru Protejarea Subiecților Umani ai Cercetării Biomedicale și Comportamentale din Statele Unite ale Americii de Nord elaborează Raportul Belmont, care cuprinde Principiile etice și ghidurile pentru protecția subiecților umani ai cercetării. Raportul a fost chintesența a patru ani de dezbateri lunare și a afirmat principiile și ghidurile etice de bază
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
informat, evaluarea riscurilor și a beneficiilor și cercetarea subiecților. Tehnologia genetică beneficiază de efectele Convenției asupra Drepturilor Omului și Biomedicină elaborată de Consiliul Europei și completată de următoarele documente: Interzicerea Clonării Ființelor Umane și de Protocolul Adițional referitor la Cercetarea Biomedicală. Parlamentul European a contribuit cu o rezoluție asociată Convenției în interesul biotehnologiei și geneticii. ORGANISMELE DE APROBARE, REVIZUIRE ȘI CONTROL A CERCETĂRII / BIROUL DE CERCETARE A INTEGRITĂȚII CERCETĂRII (OFFICE OF RESEARCH INTEGRITY) Modul de asigurare a respectării principiilor de etică
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
prin așezarea în poziție forte - la început de frază, paragraf, titlu - a unor cuvinte cu potențial informativ important. Contrar uzajului literar este bine să punem o virgulă chiar înainte de „și”; această politică a fost adoptată de cele mai mari jurnale biomedicale. Et caetera, așa cum și de exemplu sunt imprecise, în afara cazului în care cititorul poate deduce logic tot ceea ce este subînțeles. Abrevierile internaționale de unități sunt licite, chiar recomandate, când urmează unui număr, dar nu și în alte cazuri. Ortografierea unei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
3), 2004. Russell, John, "Art View; Rauschenberg and Johns: Mr. Outisde and Mr. Inside", în New York Times, 15 februarie, 1987. Smith, Barry "An Essay in formal ontology", în Grazer Philosophische Studien, 6 (1978), pp. 39-62. Smith, Barry, "New Desiderata for Biomedical Terminologies", în Katherine Munn și Barry Smith (eds.), Applied Ontology. An Introduction, Ontos Verlag, Frankfurt, Paris, 2008. Steen, Gerard, "Genres of Discourse and the Definition of Literature", în Discourse Processes, Lawrence Erlbaum Associates, 1999, 28 (2), pp. 109-120. Stevenson, Charles
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]