905 matches
-
ale foulingului biologic. Cele două ultime forme morfologice (3, 4) sunt responsabile în special de efecte mecanice, hidraulice și termice, nu neapărat de inițierea coroziunii, prin aspectul pâslos, rugos, ușor de îmbâcsit cu particule abiotice, pe care îl capătă depunerea biotică; în cele din urmă hifele, care sunt relativ lungi, constituie un fel de armătură a depozitului. Dacă la toate acestea adăugăm faptul că unele ciuperci au membrana gelificată [84], cele arătate capătă o relevanță mai mare. Rămâne să mai subliniem
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
le mai repetăm. Trebuie, ca o concluzie a paragrafului dedicat protozoarelor, să recunoaștem și un rol benefic al acestora. Anume, ele contribuie la controlul foulingului biologic, prin consumarea unei părți a bacteriilor, algelor și unora dintre protozoare, deci a componentei biotice a foulingului biologic. Câteva date rezumative privind flagelatele sunt prezentate în tabelul 5. 2.3.2.2.1.4. Briozoarele Poziția filogenetică a briozoarelor este încă în dispută. Unii le consideră ca o clasă din încrengătura Lophophorata, alții ca o
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
eficace variante ale acestora reducând foulingul biologic cu doar 50% [78]. Având o mare putere de adaptare în ceea ce privește natura substratului, briozoarele au o poziție privilegiată între speciile componente ale foulingului biologic [78]. Ele se pot fixa practic pe orice material, biotic sau abiotic: cel puțin formele marine se pot fixa pe alge (pluricelulare), fanerogame, moluște, crabi, piatră, lemn, sticlă, metal, beton, cauciuc, textile [78, 94, 95]. Coroziunea provocată de briozoare este bazată în special pe mecanismele aerare diferențiată [78] (v. §2
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a microorganismului, respectiv a substratului solid sunt electronegative cel mai adesea [85], același autor atribuind în plus unor cationi bivalenți rolul de punte de legătură, fapt care a generat o interpretare quasicoloidală a procesului. Din caracterul electronegativ al suprafețelor implicate - biotică și abiotică - am putea afla indirect că o electronegativitate exagerată a suprafeței substratului - e cazul polarizării catodice (v. §3.2.3.2) - ar putea fi benefică pentru protecția antifouling. Această primă etapă în instalarea foulingului biologic este una activă, materializată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
desprins cauzează înfundări, mai ales în zone înguste, precum coturi, fitinguri, armături. înfundările cauzate de foulingul biologic sunt cu atât mai grave cu cât materialul are atât o granulometrie deosebit de variată (partea abiotică) cât și calități plastice și fibroase (partea biotică), astfel încât o „armătură“ realizată inițial de câteva bucăți de material căzut este rapid completată până la înfundarea completă. Dar, cum foulingul biologic este manifestarea tendinței vieții de a coloniza orice spațiu, noțiunea trebuie tratată într’o tendință generalizatoare, depășind cazul concret
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ambele doar de legi de nivel fizic și chimic caracteristice unui anume nivel de organizare a materiei, în al doilea caz între metal și mediu se interpun organismele; sistemul binar metal- mediu devine ternar, iar noul element, de astă dată biotic, aduce în sistem și legi biologice, caracteristice unui nivel superior de organizare a materiei. Iată de ce convingerea noastră este că în stadiul actual al cunoașterii nu putem tenta unul, ci o sumă de mecanisme - fiecare luând în seamă o latură
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de apă între ea și metalul suport (i), respectiv restul apei (e). Într’un astfel de sistem - chiar abiotic ca natură a membranei - cationii migrează întotdeauna din faza reducătoare spre cea oxidantă [22], condiții ce sunt îndeplinite de sistemul concret, biotic. Anume, la interfața metal-apă, apa suportă un proces de reducere pe seama oxidării (ionizării) metalului (v. și §3.2.1), în vreme ce în volum apa păstrează caracterul redox obișnuit, evident mai oxidat [112, 113]. Stratul de fouling biologic împiedică difuzia dintre cele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de fouling, adică să amplifice efectele foulingului biologic, generând și consecințe fizice prin precipitate. Depunerea neuniformă (din punct de vedere cantitativ) a foulingului biologic face ca accesul la stratul laminar (necesarmente, din punct de vedere fiziologic, a exista între stratul biotic și metal) a electrolitului reprezentat de ionii din apă să fie diferit de la o zonă la alta. Concluzia se impune de la sine. Depunerea poate fi neuniformă și din punct de vedere calitativ în ceea ce privește compoziția biocenotică a foulingului biologic, mai precis
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
respectiv CO2 - ca produși de „catabolism“ (în sensul generic de deșeu al viețuirii) -, ci și a unei largi diversități de substanțe alelopatice secretate de acele organisme, fiecare putând genera un gradient de concentrație. Motiv pentru care neuniformitatea unui strat (pelicule) biotic este mai nocivă decât aceea a unei pelicule abiotice. 2.3.4.4.5. Mecanismul depolarizare Depolarizarea sau deplasarea echilibrului este favorizată de prezența organismelor, cu atât mai mult cu cât, în foulingul biologic, ele sunt și diverse și organizate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aducă rH-ul soluției la nivelul care asigură stabilitatea termodinamică a metalului. 4. ASPECTE CONCLUZIVE Instalarea foulingului biologic într’o instalație conduce la complicarea sistemului metal-mediu agresiv, pe care-l transformă într’unul ternar prin implicarea și a unor aspecte biotice, extrem de complexe și implicit greu de prevăzut și controlat; de exemplu, pentru părțile ascunse ale instalației - cele mai importante din punct de vedere investițional -, efectul nociv al foulingului biologic este mai marcant în cazul deplasărilor accidentale de temperatură orientate spre
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
spre creștere decât spre scădere. Efectele corosive, dar și celelalte aspecte agravante, de ordin mecanic și fizic, se majorează și amintim doar câteva: coroziunea provocată prin gradientul de concentrație consecutiv neuniformității depunerilor este mai nocivă în cazul acelora de natură biotică decât abiotică; deplasarea curbelor de polarizare, cu efect direct în depolarizare, afectează întotdeauna ambele curbe în cazul instalării unei biocenoze, în antiteză cu influența factorilor abiotici, adesea activi doar asupra uneia dintre curbe și, evident, astfel coroziunea biotică este mai
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de natură biotică decât abiotică; deplasarea curbelor de polarizare, cu efect direct în depolarizare, afectează întotdeauna ambele curbe în cazul instalării unei biocenoze, în antiteză cu influența factorilor abiotici, adesea activi doar asupra uneia dintre curbe și, evident, astfel coroziunea biotică este mai activă. Cauza apariției foulingului biologic este existența unui circuit deschis al apei, mai mult, aerat intens. Ca urmare, în condițiile în care nu se poate pune problema utilizării unui alt sistem de răcire, închis, cum ar fi cel
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
al evoluției dar și al cunoașterii, există fotoautotrofe, care folosesc energia solară (radiativă) și chemoautotrofe care folosesc energia fixată chimic în alte substanțe reduse, anorganice sau organice, dar rezultate întotdeauna prin fixarea energiei radiative a Soarelui pe calea abiotică sau biotică, în trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în aceea chimică, organică, redusă a substanțelor macroergice, pe care o folosesc pentru ele însele dar și, prin intermediul lanțului trofic, o pun la dispoziția heterotrofelor bacterie - organism unicelular, de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai vechi forme de viață existente, ele poartă in nuce toate funcțiile vitale, materializate nu în organe, ci în organite celulare batracian - reprezentant al unei clase de vertebrate intermediară evolutiv între pești și reptile; de exemplu, broasca, salamandra biocenoză - componenta biotică a unui ecosistem, o asociație de organisme, autoși heterotrofe, care populează/exploatează un biotop; acțiunea lor asupra biotopului este complementară, astfel încât biocenoza se poate conserva indefinit, mai mult evolua, în detrimentul biotopului, care suferă un proces de degradare; include trei funcții
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ΔHf − entalpie de evaporare ΔrH - diferența de rH al mediului între două momente sau două spații E - extincție E0 - potențial redox standard Eh - potențial redox ecosistem - unitatea de bază a existenței vieții, care integrează un subsistem abiotic - biotopul - și unul biotic - biocenoza - în cadrul căruia are loc un circuit de substanță și unul energetic; rolul său evolutiv rezidă, în ultimă instanță - ca materializând o joncțiune între abiotic și biotic - în degradarea segmentului abiotic compensată de dezvoltarea formei superioare de mișcare a materiei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de bază a existenței vieții, care integrează un subsistem abiotic - biotopul - și unul biotic - biocenoza - în cadrul căruia are loc un circuit de substanță și unul energetic; rolul său evolutiv rezidă, în ultimă instanță - ca materializând o joncțiune între abiotic și biotic - în degradarea segmentului abiotic compensată de dezvoltarea formei superioare de mișcare a materiei, reprezentată de biotic; poate fi natural sau antropogen (agroecosistemul, respectiv subiectul lucrării de față) epibioză - dezvoltarea unor organisme pe substraturi solide, de regulă indiferente din punct de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
căruia are loc un circuit de substanță și unul energetic; rolul său evolutiv rezidă, în ultimă instanță - ca materializând o joncțiune între abiotic și biotic - în degradarea segmentului abiotic compensată de dezvoltarea formei superioare de mișcare a materiei, reprezentată de biotic; poate fi natural sau antropogen (agroecosistemul, respectiv subiectul lucrării de față) epibioză - dezvoltarea unor organisme pe substraturi solide, de regulă indiferente din punct de vedere trofic eucariot - organism cu nucleu celular tipic, izolat prin membrană celulară, ulterior evolutiv procariotului eutrofizare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un gen; nivelurile de integrare sunt - în mare -, în raport cu unitatea de bază - specia: genul, familia, subordinul, ordinul, subclasa, clasa, încrengătura, subregnul, regnul; la rândul ei, specia integrează, în sens descendent: subspecia, cultivarul, populația, individul sistem redox celular - particularizare la nivel biotic a conceptului global de sistem redox, adică un sistem echimolecular al formei oxidate, respectiv reduse a unei specii chimice; acesta poate fi reprezentat de două săruri cu anion comun dar cu cation de valență diferită ((Ce3+/Ce4+)2(SO)3
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu cation comun dar anion de bazicitate diferită ((Na+)2(SO32-/SO42-)), de două substanțe organice (acid ascorbic/acid dehidroascorbic) sau chiar de una singură care cuprinde o funcție reducătoare și una oxidantă, precum O=(C6H4)-OH (chinhidrona); particularizarea la biotic este deosebit de vastă din punct de vedere biochimic specie - v. sistematică spongier - reprezentant al unei încrengături de nevertebrate pluricelulare acvatice, sedentare, solitare sau coloniale; exemplu: buretele de mare; unii formează un schelet silicios, calcaros sau cornos soredie - grup mic de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
baza unor agregate naturale. Dacă se pune accentul pe populație, factorii ecologici pot fi grupați în trei grupe: mediul abiotic care cuprinde factorii pur fizici și chimici în care se dezvoltă populația, inclusiv teritoriul ocupat și care constituie biotopul; mediul biotic sau organic, care cuprinde materia organică și populațiile care ocupă biotopul și care constituie biocenoza; din punctul de vedere al unui individ, mediul exterior include nu numai biotopul și biocenoza ci și pe ceilalți membrii ai populației. În cadrul relațiilor care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
atribuite unui grup specializat (task-group), par să fie generate de grupuri de foragers de mici dimensiuni, probabil sub limita medie actuală (2530), poate chiar considerabil mai mici. footnote>, ca și exploatarea unor contexte topografice aparte, eterogene, cu o mare diversitate biotică (Soffer 2009). Etiologic, prima regulă se verifică în cadrul tuturor carnivorelor care dețin vârful piramidei trofice și, după toate datele, acesta era statutul Neanderthalienilor. Fragilitatea inerentă acestui mod de viață, care nu putea asigura traversarea efectivă a unor perioade climatice dure
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
baza unor agregate naturale. Dacă se pune accentul pe populație, factorii ecologici pot fi grupați în trei grupe: - mediul abiotic care cuprinde factorii pur fizici și chimici în care se dezvoltă populația, inclusiv teritoriul ocupat și care constituie biotopul;mediul biotic sau organic, care cuprinde materia organică și populațiile care ocupă biotopul și care constituie biocenoza; - din punctul de vedere al unui individ, mediul exterior include nu numai biotopul și biocenoza ci și pe ceilalți membrii ai populației. În cadrul relațiilor care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
dinamice care îl vor orienta spre dezechilibru, cu efecte negative în întreaga structură sau unitate spațială. Geosistemul este un suprasistem deschis care are o desfășurare spațială și o existență desfășurată de-a lungul timpului. Este alcătuit din sistemul abiotic, sistemul biotic și sistemul social-economic. Sistemele naturale (abiotic și biotic) sunt alcătuite din componente aparținând Pământului, viețuitoarelor (organisme vegetale și animale) și raporturilor tuturor acestora cu Cosmosul. Unele componente ale sistemului abiotic au un caracter primar: substratul geologic, aerul, apa, fluxurile de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
efecte negative în întreaga structură sau unitate spațială. Geosistemul este un suprasistem deschis care are o desfășurare spațială și o existență desfășurată de-a lungul timpului. Este alcătuit din sistemul abiotic, sistemul biotic și sistemul social-economic. Sistemele naturale (abiotic și biotic) sunt alcătuite din componente aparținând Pământului, viețuitoarelor (organisme vegetale și animale) și raporturilor tuturor acestora cu Cosmosul. Unele componente ale sistemului abiotic au un caracter primar: substratul geologic, aerul, apa, fluxurile de energie cosmică și terestră. Altele sunt derivate: relieful
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
un caracter primar: substratul geologic, aerul, apa, fluxurile de energie cosmică și terestră. Altele sunt derivate: relieful și solul. Ele constituie suportul material și energetic capabil să genereze și să susțină alte componente din suprasistem, fie parțial abiotice (solul), fie biotice (comunitățile vii), fie biosociale (omul și societatea umană). Aparent aflate în rezerve infinite, aceste componente primare prezintă totuși secvențe cu caracter finit, fiind uneori neregenerabile sau foarte vulnerabile față de intervenții antropice neraționale. Utilizarea lor ca resurse utile implică o gospodărire
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]