441 matches
-
totalitatea indivizilor din aceeași specie care ocupă o arie precisă. Întrucât este compusă din indivizi distincți populația păstrează caracteristicile lor, dar în același timp apar noi proprietăți care nu sunt proprii indivizilor izolați. Aceste proprietăți apar în strânsă legătură cu biotopul și sunt dimensionate și determinate în mare măsură de mediul înconjurător. Una din caracteristicile de bază a populației o constituie densitatea, adică numărul de organisme raportat la o unitate de suprafață, de lungime sau de volum. Pentru estimarea densității, care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
orezului (brown plant hopper) ar fi mai bine controlat de către unii prădători cum ar fi păianjenul-lup (wolf spider) dacă nu ar fi distrus de pesticide. Ca urmare, se acordă o atenție deosebită luptei integrate, care asigură menținerea echilibrului între populațiile biotopului agricol. De asemenea, s-au introdus atât în țările Comunității Europene, cât și în celelalte țări indicatorul limita maximă admisă pentru pesticide (numai pentru o parte dintre alimente), care este impus și în România. În țara noastră există o preocupare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
12 va fi prezentată o schemă orientativă de combatere a patogenilor la măr. Produsele inhibitoare ale sintezei ergosterolului: Anvil 5 E, Rubigan 40 EC, Rubigan 12 EC, Saprol, Topsin M 70 și alte fungicide sistemice utilizate repetat, favorizează apariția de biotopuri noi rezistente. Folosirea lor este recomandată în perioadele de maximă sensibilitate a plantelor și în condițiile unui potențial mare de infecții cu rapăn și făinare (pre-floral și post-floral). În condițiile unor infecții puternice, favorizate și de factorii climatici se recomandă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ai factorilor sociale cu efect direct sau indirect, imediat sau tardiv, asupra viețuitoarelor și a activității umane”. Suprafețe mai mari sau mai mici din natură formează un ecosistem populat de plante și animale (biocenoză) în interacțiune cu mediul de viață (biotop, habitat). Totalitatea ecosistemelor la scară planetară alcătuiesc biosfera. Stabilitatea biosferei, supusă unor schimbări naturale, dar mai cu seamă intervențiilor de exploatare tehnico-industriale, interesează ca problemă vitală popoarele, societatea și fiecare om. Existența individului și mediul său de viețuire preocupă colective
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
doi specialiști, arhitectul peisagist și medicul, două domenii inseparabile condiției umane - arta și știința despre natură. Mediul în care evoluează viața oamenilor și a animalelor conține un șir de parametri atmosferici, fizici, chimici, geografici, biologici a căror totalitate creează un biotop ce se oferă în corelația om - natură, condiționând starea de confort și dezvoltarea psihosomatică. În prezent, este mobilizată întreaga atenție pentru depistarea, măsurarea și definirea tuturor poluanților care, pe termen scurt sau pe perioade lungi de timp, sunt responsabilii deteriorării
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sau prin mijloace audiotehnice. În peisaj avem în vedere valorile acustice ale pădurii, ale arborilor solitari, vibrațiile sonore ale păsărilor și insectelor, murmurul apelor, zgomotul cascadelor, care nu alterează cu nimic liniștea, ci chiar o adâncește. Urbanizarea neechilibrată, prin distrugerea biotopului natural, a redus vibrațiile naturale ale mediului și zgomotul orașului ia locul liniștii naturii. Arta arhitecturii poate crea peisaje veridice, poate corecta disonanța construcțiilor, raporturile volumetrice și sistematiza artere de circulație, umanizând microcosmosul colectivităților urbane. Peisajul unei localități, cu precădere
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
constatat că puricele brun al orezului ar fi mai bine controlat de către unii prădători, cum ar fi păianjenullup dacă nu ar fi distrus de pesticide. Ca urmare, se acordă o atenție deosebită luptei integrate, care asigură menținerea echilibrului între populațiile biotopului agricol. Problemele care apar în urma folosirii pesticidelor Utilizarea pesticidelor a evidențiat o serie de neajunsuri în ceea ce privește combaterea eficientă a agenților patogeni și dăunătorilor agricoli cum ar fi: prin utilizarea erbicidelor s-au eliminat unele gazde specifice pentru fauna auxiliară sau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de timp. Astfel, se constituie o compensație ecologică care contribuie la o ofertă alimentară diversă pentru auxiliari și la protejarea insectelor utile pe timpul iernii, reducând procentul de mortalitate. La alegerea metodelor preventive, trebuie să se țină cont că în aceste biotopuri naturale trăiesc o serie de micromamifere (șoareci, hârciogi, cârtițe), care pot migra în culturile legumicole. De asemenea, unele specii perene sau spontane din aceste covoare ierboase sunt gazde intermediare pentru patogeni (Solanum nigrum, Raphanus raphanistrum) sau pentru dăunători. Stimularea activității
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
asupra viabilității și longevității pomilor atacați. Dintre acestea, rapănul, făinarea și monilioza sunt cele mai frecvente și se manifestă anual, astfel încât, necesită o atenție deosebită. Prevenirea și combaterea dăunătorilor la măr în livezile de măr este posibil de realizat un biotop favorabil prădătorilor și paraziților principalilor dăunători ai acestei culturi. Astfel, benzile înierbate cu plante spontane, situate fie între rânduri, fie pe margini favorizează dezvoltarea auxiliarilor. Atragerea păsărilor prădătoare poate fi o măsură de reglare a populațiilor de insecte dăunătoare. O
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
auxiliarilor. Atragerea păsărilor prădătoare poate fi o măsură de reglare a populațiilor de insecte dăunătoare. O pereche de pițigoi (Parus major) cu puii lor consumă într-o perioadă de vegetație până la 3 kg de insecte. în livezi se pot crea biotopuri favorabile păsărilor prin instalarea unor suporturi, garduri vii sau de căsuțe. Dimensiunile căsuțelor diferă în funcție de mărimea păsărilor. Astfel, pentru pițigoi și vrăbii (Passer domesticus), diametrul intrării va fi de 32 mm, 5/ha, iar pentru pițigoiul albastru, diametrul va fi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
arată că până în anul 2100, între 10-50% din speciile tundrei arctice vor fi înlocuite de păduri. Încălzirea climatică poate afecta direct plantele, influențând creșterea acestora precum și productivitatea biologică. Biomasa plantelor s-ar schimba de la speciile tradiționale la asociații specifice unor biotopuri mai calde și mai umede. Creșterea productivității plantelor ar fi o consecință a prezenței azotului și a altor nutrienți rezultați în urma transformărilor din cadrul circuitelor hidrologice cauzate de dezghețul permafrostului. Creșterea temperaturii aerului ar determina și topirea mai accentuată a zăpezii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
din secolul al XV-lea. Numai după o lungă dezvoltare istorică, adevăratele origini se lasă descoperite. Oamenii și-au modificat mediul natural timp de secole, fără să aibă nevoie să se gîndească la efectele acestor modificări. Noțiunile de "mediu", de "biotop", de "echilibru" nu puteau apărea decît după un anume volum de producție industrială care să afecteze echilibrele dobîndite, pînă atunci considerate naturale. Baza naturală a dezvoltării economice nu are nimic "natural"; există o istorie socială a naturii, dar pentru a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
tratăm ideile ca pe niște lucruri, ci ca pe organisme vii, adică pentru început ca pe niște relații, și nu ca pe niște entități. Nici o ființă vie nu-și este suficientă sieși, depinde tot timpul de un mediu, de un biotop care o modifică și pe care îl modifică. Prin nutriție, competiție, stil de pradă. Remarcați, vă rog, că fondatorii "ideologiei" sau ai științei ideilor, Cabanis, Destut de Tracy, la începutul secolului al XIX-lea, nu spuneau nimic altceva: prin "idei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din oameni, instrumente de transmisie și instituții. Fiecare din aceste elemente este distinct, dar asta nu înseamnă că depinde mai puțin de celelalte două. Oameni: militanți, conducători, teoreticieni. Instrumente: școală, ziar, carte. Instituții: asociații, secte, partide. Acest ecosistem formează un biotop determinat, sau mai degrabă un sociotop, un mediu de viață, de gîndire și de reproducere a celor două. Cel de-al treilea, exclus de ideologie și istorici, mediul profesional al tipografiei, a făcut legătura între teoria proletariatului și condiția muncitorului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Thorez și Blum, opere alese de Lucrețiu în franceză, iar elefantul socialist din ziua de azi citește best-seller-ul verii și un cotidian în frangleză. Dacă 1-ar citi pe Lucrețiu, și nu ultimele sondaje, și-ar pierde foarte repede scaunul. Biotopul face pe animal, și nu invers. Chestie de mediasferă. COTIDIANUL NOSTRU SACROSANCT Ideea republicană are trei stîlpi de susținere: învățămîntul gratuit, cartea pentru toți, ziarul cu preț accesibil. Ideea socialistă deplasează accentul principal asupra celui de-al treilea. În Franța
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
provocat această schimbare de climat (și deci a florei și a faunei), concurența cu reptilele zburătoare și cu alți brahiozauri de 50 tone nu era pur și simplu posibilă, atît era de mare disproporția dintre mijloacele de supraviețuire ale speciilor. Biotopurile culturale au și ele un echilibru foarte delicat, și în jungla ideilor sociale, supraviețuirea celui mai puternic presupune o anumită proporție a mijloacelor de luptă. Marx a beneficiat de o penurie bine temperată, cea a grofosferelor preindustriale. Populației reduse a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
747 al Companiei Air France, a fost liniștit și plăcut și drumul de la aeroport la reședința de la Siboney o explozie de verde, sănătos și tonic, palmierii imperiali făcându-ne la tot pasul reverențe. După recunoașterea de rigoare a noului meu "biotop" și așezarea bagajelor, sub îndrumarea expertă a soției, care nu mai prididea cu inspectarea celor 10 camere și 20 de dulapuri, având în vedere diferența de fus orar ce nu mă trăgea la somn, am început să răsfoiesc o carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
rostul și semnificațiile acestei inegalități, vom discuta cu un alt prilej. Și atunci, putem simplifica Încă o dată, reducând fiecare grup de organisme la o specie, dar păstrând relația biocenotică dintre ele: un heterotrof și un autotrof ce locuiesc Împreună un biotop. Un model convenabil pentru discuție este, din acest punct de vedere, un lichen. Dar, vom renunța la el, alegând acum un altul numai și numai pentru a mai oferi o informație și pentru că prezintă un interes direct pentru om, anume
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În azot aminic pe care-l oferă plantei, iar planta Îi oferă În schimb hidrații de carbon, condiții În care poate fi mai binevenită stabilirea sediului acestei asociații În frunze. Însă, asociatul bacteriei, adică planta, constituie În același timp și biotopul, adică mediul. Pentru un heterotrof ca bacteria, mediul trebuie să fie reducător, iar planta poate asigura aceste condiții doar la nivelul rădăcinii, de asemenea heterotrofă. Caracterul biocenotic al relației plantă- bacterie fixatoare de azot Îi conferă o mare productivitate. Anume
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Și totuși, și despre apă se pot spune multe, mai ales dacă luăm În considerare faptul că ea alcătuiește trei sferturi din materia vie și e, prin urmare, elementul comun majoritar dintre cele două componente ale ecosistemului: biocenoza, viul și biotopul, mediul. În atare situație, apa e și principalul purtător de informație Între cele două componente ale ecosistemului. Și, voi folosi de astă dată acest prilej Într’un domeniu ideatic, de ecologie socială, mai concret relațiile dintre diferitele ecosisteme cu ghilimele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și specie. Mai mult, chiar rocile poroase, precum tufurile vulcanice, pot realiza o absorbție deci o separare selectivă a tipurilor de apă; cel ce vă vorbește acum a obținut chiar un brevet În această privință. Ca urmare, o regiune, un biotop adică, va cuprinde, datorită structurii sale geologice specifice și a vegetației, de asemenea specifice ce-l acoperă, o apă cu calități caracteristice și net deosebite de altele. Desigur, populația umană, căci ea ne interesează astăzi, este, În mod necesar, adaptată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul, unii spun că el nu e Caucazul, ci Carpații; eu cred În asta, dovadă expresia românească “a-i mânca cuiva ficații”. Cu ce a păcătuit Prometeu? Furând focul zeilor, a salvat omenirea. Ce a păcătuit planta? Furând focul Soarelui, a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
afecțiune doar de ea știut. Pe om Îl lăsăm deocamdată deoparte. Și, dacă am amintit de plante și animale, putem vorbi deja de biocenoză. Iar cum asta nu se hrănește și nu stă “În aer”, trebuie să adăugăm spațiul, adică biotopul, deci să implicăm ecosistemul; și, mai departe, la scară planetară, ecosfera. E cumva ecosfera bolnavă? Și dacă da, cât de grav? Ne vom da seama de asta În primul rând dacă cunoaștem părțile. Deci să coborâm la ele. Din ecosferă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox caracteristic biotopului, a solului ce adăpostește biocenoza. Pentru că optimele fiecărui segment sunt relativ depărtate, nici unul dintre segmente nu se simte chiar În largul său, dar o duce acceptabil. Dacă intervenim cu un poluant de acest fel, vom deplasa acel echilibru. Să vedem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În 1866, Haeckel introducea termenul “ecologie”, era departe de a prevedea dezvoltarea pe care avea s’o ia noua știință, aș Îndrăzni a spune, mai ales ca suprafață; pentru că, În sens literal, ecologia este doar știința habitatului, adică doar a biotopului. Fiind cu mult mai mult, ecologia, ca aceea ce studiază relațiile dintre organisme și dintre acestea și mediu, s’a Împărțit, la un moment dat, În două, din ecologia teoretică desprinzându-se ecologia aplicată, dacă vreți, ingineria ecologică sau, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]