674 matches
-
care în România este mult mai rară decât cea rurală, după părerea mea. Un alt exemplu clasic de pictura naivă urban este pictorul Emil Pavelescu din București. În lucrările domniei sale apar cu regularitate străzi și intersecții din capitala României, diverse birturi renumite și pitorești, mulți oameni, femei și bărbați, în costume de epocă interbelică. Într-una dintre lucrările lui Emil Pavelescu se poate recunoaște cafeneaua veche și capătul străzii Covaci, aproape de Hanul lui Manuc. Vasile Savonea, reputat critic de artă naivă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
am pomenit de diverse obiceiuri sau tradiții de la țară, apar în tablourile pictorilor naivi și nunți, înmormântări, sau șezători. Se mai pot vedea țărani la munca câmpului, la arat, la semănat, la coasă, la seceriș, sau seara la petreceri, la birt, în diverse ipostaze, care mai de care mai vesele. Am mai văzut de asemenea tăietori de lemne, pescari, vânători, moara satului, și multe alte meserii tradiționale în mediul rural. Animalele din curtea țăranului sunt prezente în mai multe tablouri, deoarece
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nerușinate și mai revoltătoare” ; <endnote id="cf. 363, p. 168"/>), Mihail Kogălniceanu În 1844 („bordeie acoperite cu paie, nevăruite, locuite de un roi de jidani stremțuroși” ; <endnote id="cf. 501, p. 59"/>), Dimitrie Bolintineanu În 1857 („Ne duserăm la un birt [evreiesc] ținut de acești necurați oameni, dar Îndată ce intrarăm În casa lor, furăm nevoiți a ieși, atât era aerul de stricat ; hotărârăm să dormim În trăsură” ; <endnote id="cf. 276, p. 122"/>) și Calistrat Hogaș la Începutul secolului XX : „Când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sătească a lui Avrum (Liviu Rebreanu, Ion, 1920), „slujnica freca cu nisip [mesele și băncile] și le spăla În fiecare vineri de se făceau albe ca varul” <endnote id="(737, p. 35)"/>. La fel era tratat vineri după- amiaza un „birt cușer” din Sighetul interbelic : „Mesele de lemn [erau] proaspăt frecate cu șumuiogul de paie”, iar „podeaua, ce suferise aceeași operație ca mesele, era galbenă ca lămâia” <endnote id="(791, p. 73)"/>. Iată o scurtă mărturie din care rezultă importanța excepțională
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
subiectivism etnic. Iată cum este descrisă o cârciumă ținută de un evreu, de data aceasta Într-o snoavă populară românească (Ce a pățit jupăn Ițic) culeasă În a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Bucatele erau gătite cu gust, birtul era ținut foarte curat și serviciul era prompt, lucruri ce cu greu se găsesc la români” (3, p. 23). Evident, nu toate hanurile și cârciumile ținute de evrei arătau astfel. În 1857, de pildă, trecând prin „orașul evreu” Fălticeni (Bucovina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și cârciumile ținute de evrei arătau astfel. În 1857, de pildă, trecând prin „orașul evreu” Fălticeni (Bucovina), poetul Dimitrie Bolintineanu și Însoțitorii săi au vrut să rămână peste noapte Într-un han ținut de niște evrei : „Ne duserăm la un birt ținut de acești necurați oameni, dar Îndată ce intrarăm În casa lor, furăm nevoiți a ieși, atât era aerul de stricat ; hotărârăm să dormim În trăsură” (Dimitrie Bolintineanu, Călătorii, vol. I, Editura Minerva, București, 1915 ; apud 276, p. 122). Tot „clasica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au depărtat în direcții depărtate de șosea, așa că ne-am hotărît să mergem unde-om vedea cu ochii, pînă ce vom găsi un loc plăcut pentru masa de prînz. Am găsit acest loc agreabil într-un cătun minuscul, cu un birt modest, unde am mîncat inevitabilele midii cu cartofi prăjiți, mîncare națională și tradițională a Nordului. Erau bine gătite și gustoase, așa că ne-am simțit foarte bine și ne-am hotărît că e momentul să ne îndreptăm spre casă. Era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
venit -, dar nucleul a rămas constant. Ora 2 a zilei de miercuri a devenit o oră la fel de importantă ca cea a serialului preferat, ora «clubului» cum i-am mai spus în glumă, mai ales după ce am primit o invitație de la birtul din sat de a face întrunirile acolo (ca un club englezesc în toată regula), birtașul oferindu-se chiar să închidă barul pe durata întâlnirilor noastre. Tradiția românească spune însă că o femeie «de treabă» nu are ce căuta la birt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
birtul din sat de a face întrunirile acolo (ca un club englezesc în toată regula), birtașul oferindu-se chiar să închidă barul pe durata întâlnirilor noastre. Tradiția românească spune însă că o femeie «de treabă» nu are ce căuta la birt, așa că am rămas la școală, unde am încercat să punem bazele unei mici afaceri cu lucru de mână. În vară am avut norocul de a fi remarcate de o doamnă inimoasă de la «Cânepa Românească». Aceasta s-a arătat interesată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Versuri simple: „Episcopul Spaniei adună / Adepți pentru altarul său. / Pe a munților sălbatică cunună / Plopii sînt ai mei“ Pe 7 martie 1952, În Valparaíso, cei doi se Întîlnesc cu nedreptatea: victima sa este o bătrînă astmatică, clientă a unui mic birt numit La Gioconda: „Sărmana ființă se găsea Într-o stare de tot plînsul, respirînd mirosul acru și stătut de transpirație și de picioare nespălate care Îi umplea Încăperea, amestecat cu praful făcut de două fotolii, singurele obiecte de lux din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Într-acolo. Era un fel de piețișoară cu trei rânduri de tarabe din șipca vopsită verde, ocupate cu cinci-șase țărani cu grămăjoare de poame-n față. Peste drum văzusem trecând un tramvai, iar undeva În spatele tarabelor era grătarul, lângă un birt ori cantină ale cărei mese se vedeau prin geamul vitrinei. De-acolo venea mirosul, sfârâiau niște cârnați pe grătarul ăla, dar mai dura până să fie gata, așa că am intrat În birt. Chiar simțeam nevoia să ne așezăm, ah, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
iar undeva În spatele tarabelor era grătarul, lângă un birt ori cantină ale cărei mese se vedeau prin geamul vitrinei. De-acolo venea mirosul, sfârâiau niște cârnați pe grătarul ăla, dar mai dura până să fie gata, așa că am intrat În birt. Chiar simțeam nevoia să ne așezăm, ah, nu mai stătusem demult la o masă. — Părințele, iar e bine, iar mâncăm... Rânjea părințelu’ cu gura până la urechi. Uite-l ajuns departe și cu o grămadă de bani În buzunar, după ce s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nici nu prea vedeam la ce ne-ar fi de folos. Tot ce i-a mai rămas lui Pepino din lichidare abia de ne-a ajuns ca să luăm câte o halbă de bere și un coș cu chifle la un birt din spatele gării. După ce ne-am ospătat astfel, am mai zăbovit destulă vreme acolo la masa aia. Ai fi zis că ne așteptăm unul pe altul, care o fi dispus să dea tonul la spart vitrine, când a nimerit În birt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
birt din spatele gării. După ce ne-am ospătat astfel, am mai zăbovit destulă vreme acolo la masa aia. Ai fi zis că ne așteptăm unul pe altul, care o fi dispus să dea tonul la spart vitrine, când a nimerit În birt un prieten de-al lui Hansi. Carol Îl chema, iar Hansi părea să aibă ceva credit la el, de vreme ce mai luă un rând de halbe pentru toți, iar la sugestia lui Pepino câte o porție de iahnie de fasole și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de la mesele din jur, dar acum se aplecă peste halbe și coborî glasul: Au arestat o grămadă, Hansi. I-au arestat pe Gabi Roșu și pe soră-sa, pe Vrabie și Melinte și Caragea... Astfel puneam țara la cale În birtul ăla din spatele gării Timișoara, la o halbă de bere și ascultându-l pe Carol șușotind că dacă nu dăm foc la țară acuma când e momentu’ și-apucă ăștia de ne Încalecă, o să fie vai și-amar de oasele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cinci-șase luni, dar văd că nu mi s-a luat Încă de ea. Las-o dracului de aschimodie, conchise el, iar cât am ronțăit biscuiți și napolitane am constatat În treacăt că tot ce am pus noi la cale În birtul ăla din spatele Gării Timișoara nu s-a Înfăptuit Întru totul, și-a luat o Întorsătură destul de urâtă și periculoasă pentru cine are ochi să vadă. Se vedea de altfel cu ochiul liber, Însă prea puțini sunt În stare să vadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mîncare și acționează ca un tonic pentru organism. Nu știu nimic altceva care să-ți stîrnească atît de clar apetitul. Pot să fumez un băț de iarbă și să servesc cu plăcere un pahar de sherry și o masă la birt. Cu iarbă am scăpat o dată de-o dependență de marfă. A doua zi fără marfă m-am așezat și am luat masa cap-coadă. De obicei, după ce mă las, nu pot mînca opt zile. Iarba nu predispune pe nimeni să comită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
din aceste pagini, îmi vine greu să separ ceea ce este vetust de ceea ce continuă să se mențină ca destin permanent al studentului medicinist. Mai seamănă colegul de odinioară, mâncând pe apucate, la cantine și bucătării improvizate sau la câte un birt care se chema "Ca la mama acasă", cu consumatorul blazat al pițelor (sic!) de astăzi? Nu știu care coardă trebuie să consoneze una cu alta între cele două persoane consacrate aceluiași ideal. Nici nu știu dacă se pune problema în acest fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ne comunică amintiri minore și răutăcioase insistând asupra unor aspecte nefavorabile acestuia: la „abatorul vechi“ de la Colentina autorul Scrisorii pier dute se ospătează prin 1886 cu „hălci mari de ficat negru și frigărui“; în 1892 plânge în hohote în grădina birtului Enache și apoi pe stradă de spaima holerei care amenința Capitala; în 1900 neagă în public, la Ateneu, o afirmație pe care totuși mai înainte, o făcuse („Nu, mă, în România nu trebuie să fii om de litere! Eu dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să fiu înscris în clasa a IV-a a unui liceu din București. Am tras la Hotel Concordia-veche1, de pe strada Germană, astăzi strada Smârdan. Era pe seară. Am prânzit la restaurantul hotelului, iar a doua zi dimineața am dejunat la birtul lui Hristodor 2, cel dintâi birt din București pentru bucătăria zisă orientală. Coana Uța, soția sa, femeie frumoasă și cu virtute intransigentă, bucătăreasă de mâna întâi, mâna dreaptă a bărbatului pentru cârmuirea fondului de comerț și prietenă de mâna stângă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
IV-a a unui liceu din București. Am tras la Hotel Concordia-veche1, de pe strada Germană, astăzi strada Smârdan. Era pe seară. Am prânzit la restaurantul hotelului, iar a doua zi dimineața am dejunat la birtul lui Hristodor 2, cel dintâi birt din București pentru bucătăria zisă orientală. Coana Uța, soția sa, femeie frumoasă și cu virtute intransigentă, bucătăreasă de mâna întâi, mâna dreaptă a bărbatului pentru cârmuirea fondului de comerț și prietenă de mâna stângă pentru mulți clienți pe alese, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Uța, soția sa, femeie frumoasă și cu virtute intransigentă, bucătăreasă de mâna întâi, mâna dreaptă a bărbatului pentru cârmuirea fondului de comerț și prietenă de mâna stângă pentru mulți clienți pe alese, era îngerul tutelar al acestui local gastronomic. Acest birt era instalat într-o căsuță joasă pusă în colțul stradei Râureanu 3 cu Calea Victoriei, atunci Podul Mogoșoaiei. Astăzi casa nu mai este, în locul ei s-a clădit o casă cu etaj în care e instalată Librăria Hertz. Când am intrat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu exista, în locul pe care e clădită era Liceul Sf. Sava. Casa din colțul stradei Râureanu, în care se află instalată Librăria Ignatz Hertz nu exista. În loc era o căsuță joasă fără etaj, în care se afla cel mai bun birt de mâncări orientale, vestitul pe atunci birt Hristodor, cum am mai spus. Casa Prager era, pe atunci, o veche casă boierească, casa baronului Barbu Bellu 101. N avea prăvălii, era un mic palat particular, reședința baronului rămas vestit prin aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era Liceul Sf. Sava. Casa din colțul stradei Râureanu, în care se află instalată Librăria Ignatz Hertz nu exista. În loc era o căsuță joasă fără etaj, în care se afla cel mai bun birt de mâncări orientale, vestitul pe atunci birt Hristodor, cum am mai spus. Casa Prager era, pe atunci, o veche casă boierească, casa baronului Barbu Bellu 101. N avea prăvălii, era un mic palat particular, reședința baronului rămas vestit prin aceea că, sub domnia lui Cuza-Vodă, ucisese în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
curte împrejur și cu un grilaj de fier înconjurată. Strada Sărindar nu exista.110 Marea clădire în care este instalat Hotel Luvru 111 nu fusese înălțată. În loc era o mică căsuță cu un etaj, în care se mutase mai târziu birtul Hristodor. 114 bucureștii de altădată 105. Librăria Socec a funcționat din toamna anului 1856 într-o clădire de pe Podul Mo goșoaiei (atunci la nr. 7), alături de casa baronului Meitani, în care se afla Prefectura Poliției Capitalei (astăzi sediul Poliției Capitalei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]