2,286 matches
-
în al său voievodat, Din ținuturile străbune ale sfintelor trainicii Moldovene: ce prin jertfe scris-a granița Țării. În fața celei mai mari primejdii dușmane, Pe când Europa ascunzându-se de turbane, Apare în Moldova un om atât chibzuitor, Ce-nfrânează nelegiuite biruinți pilduitor! Cu sabia într-o mâna, iar crucea-n cealaltă, “Athleta Christi” cu o dragoste cât mai curată, Muncea asiduu cu o sârguință ne-mai-aflată, Mai mult de vreo altă domnie știută vreodată... Un voievod cu mult prea profundă iubire, Împrăștiind
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1432299701.html [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
ca și omul, urcă și coboară trepte nevăzute. De acolo din locuri nebănuite cândva, el a stat de vorbă cu generații și generații de strămoși la umbra timpului, pe coloana veacurilor, potolind cursul zilelor. Arborele, ca și lumea existentă, are biruințe și înfrângeri, doruri și dureri, și-o îndârjită luptă pentru existență ce stă ascunsă sub coaja sa de o liniște apararentă. Asemăn arborii cu semenii mei care prin cuvinte uneori nasc și dezbină, zidesc și dărâmă, învie ori sfarmă, cântă
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1406632854.html [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
groasă a iernii au reușit să-și înalțe capetele și să privească în jur cum primăvara a fost o simplă iluzie de moment și mai trebuie să aștepte până ce vor zâmbi din nou soarelui și se vor bucura de lumina biruinței. În această atmosferă de vrajă am deschis calculatorul și am început să tehnoredactez o carte, o carte ce a adunat în filele ei primăveri și muguri, raze de soare și verdeață, cromatica toamnei și puritatea iernii, o carte a speranței
ANTOLOGIA „MICUŢII SCRIITORI DIN BANATUL MONTAN“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1425679040.html [Corola-blog/BlogPost/382670_a_383999]
-
cuvânt, Să ne unim români și alte neamuri Ce ni le-a dat sorocul pe pământ! Și-așa suntem străini și dezbinați În rugăciuni, în fapte și-n credință, Să-ntindem hora păcii în Carpați, Fără ea nicicând nu-i biruință! La început de lume Dumnezeu A pus aici atâta armonie! Unește-te cu tine, neamul meu Și să rămâi unit în veșnicie! Referință Bibliografică: Să ne unim... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1119, Anul IV, 23
SĂ NE UNIM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sa_ne_unim_nicolae_nicoara_horia_1390471255.html [Corola-blog/BlogPost/361582_a_362911]
-
vorbeșlefuite sonor pe hârtia zilelor.... XIX. PELERINUL ÎNȚELEPT, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017. Venind ca un pelerin risipitor cu toată istoria pe umeri, dă semne de înțelept în genunchi căzând la fiecare biruință ce-și face loc în suflet. În zilele setoase semințe de rod seamănă prin cuvânt ruga botezând-o cu apă sfințită. Încremenind în inima pietrei putere dăruindu-i de scăpărare, iubește fulgerul focului ca și pe cel al apei. Punând
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
leagă de cer, E firul iubirii divine, Maranata strigăm când speranțele pier, Curând Domnul Isus revine! Lucrează Tu, Doamne, dă omului har, Lumină-ndurare, credință, Și lăsând jos la cruce ce-i rău și murdar, Să le dai sfânta Ta biruință! 19/07/16, Barcelona -Lucica Boltașu Referință Bibliografică: E clipa din urmă, e ultimul zbor / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2027, Anul VI, 19 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucica Boltasu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
E CLIPA DIN URMĂ, E ULTIMUL ZBOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1468885342.html [Corola-blog/BlogPost/382105_a_383434]
-
Țepeș, defăimat de dușmanii săi și poreclit cu numele Dracula de un scriitor care habar nu avea de istoria noastră, nume „promovat” cu satisfacție de străini, dar și de idioțenia unor români. Apoi, un Ștefan cel Mare, care, cu toate biruințele sale în războaie, refuzat de principalele puteri, nu a reușit să fie un jucător de prim plan în politica europeană, fiind nevoit până la urmă să plătească tribut turcilor. Sau,un Mihai Viteazul, care a „pohtit” reunirea provinciilor românești în vechiul
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Nepământescu-Ți tată, voința își îndrumă Către curat ogorul, cu numele Marie, Sortită dintre toate, să-ți fie Ție mumă Și să Te zămislească, spre-a lumii bucurie. Pe Iosif l-a pus strajă, la toată biruința De a Te naște-n iesle, pe paiele sărace Și gazdă pentru Magii, care-și strigau credința, Că Fiul Celui veșnic, s-a pogorât cu pace. Ți-ai împlinit destinul, scriind învățătura Cu sânge-n cartea vieții, ca pavăză rușinii
TU, REGE AL LUMINII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1428558167.html [Corola-blog/BlogPost/350344_a_351673]
-
mine colțul meu dorit de rai. Bobu-nchis în ignoranță, la răscruce de idei, Mugurește azi căldură și-nțeles în gând de stei. Mă desprind cu ușurință de pe-ntunecații rugi - Orb căzut către lumina de la pieptul unei rugi. Însetat de biruința înțelegerii de-a fi, Din fântânile credinței voi sorbi în orice zi! Referință Bibliografică: ORB CĂZUT / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul V, 17 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Georgeta Muscă Oană : Toate
ORB CĂZUT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1447759017.html [Corola-blog/BlogPost/374916_a_376245]
-
și cântec nepieritor : “poezia cântă mai mult/ decât valurile mării./ poezia este mai frumoasă/ decât închipuirea inimilor noastre./ poezia vorbește mai mult/ decât vorbesc oamenii;/ poezia dorește mai mult/ decât tot ce este firesc;/ de viață/ de dragoste/ de virtute” (Biruința poeziei). Însemnătatea poeziei este zugrăvită sugestiv și cu nemăsurată profunzime pentru a sublinia grandoarea acestei frumuseți literare care învinge timpul și cunoaște absolutul. Iata cum acuarela lirică descrie universul său lăuntric, accentuând emoția ce o străbate pe poetă cufundată în
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
-n așternut. Înaripez un vis abia născut, să-mi poarte dorință sufletească prin rugăciune dusă-n așternut. Pentru Înpărăție Cerească. Să-mi poarte dorință sufletească, viața mi-o leg de sfântă credință. Ca în Împărăție Cerească, sufletul să-și afle biruință. Viața mi-o leg de sfântă credință, cu gându-n călătorie sacră. Sufletul să-și afle biruință, când pe calea morții o să treacă. Cu gându-n călătorie sacră mă rup de al vremelniciei timp, când pe calea morții o să treacă
CĂLĂTORIE SACRĂ -PANTUM- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1424271585.html [Corola-blog/BlogPost/377288_a_378617]
-
Pentru Înpărăție Cerească. Să-mi poarte dorință sufletească, viața mi-o leg de sfântă credință. Ca în Împărăție Cerească, sufletul să-și afle biruință. Viața mi-o leg de sfântă credință, cu gându-n călătorie sacră. Sufletul să-și afle biruință, când pe calea morții o să treacă. Cu gându-n călătorie sacră mă rup de al vremelniciei timp, când pe calea morții o să treacă sufletu-n al eternității chip. Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Călătorie sacră -pantum- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare
CĂLĂTORIE SACRĂ -PANTUM- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1424271585.html [Corola-blog/BlogPost/377288_a_378617]
-
albe, În amfiteatre purtai straie dalbe. Romanii și-au trimis al lor poet Să-i cânte Mării Negre un duet, Al Tristelor și Ponticelor rime, Melancolia dorului s-anime. Ai fost și vatră veche de credință, Ai tăi întâi creștini cu biruință Și-au dus cu cinste crucea lor de piatră, Îngenunchiați prin vremuri să răzbată. Ți-a dat apoi un nume Dobrotiță, Ori poate fiica lui cu grea cosiță De grâne aurii cu unde line, Sub briza mării-albastre și senine. Iar
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_patriotice.html [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
intitulat ”Boboc al fericirii”. Pentru poeta-bunicuță, venirea pe lume a nepoțelului, îi aduce pentru a le nemuri în cuvinte, trăiri născute în roua privirii care, în strai de cuvânt, sună astfel: ”A răsărit sub cerul vieții noastre, / Visu”-mplinind, iubirii biruință,/ El, ce-nsorește clipele sihastre” și, doar deși în aceste trei versuri vorbește și în numele părinților lui Toni, numai Maria simte, cu adevărat, înțelesul profund, copleșitor al versului” El, ce-nsorește clipele sihastre”. Ca trimis, mesager al Cerului, poetului îi este îngăduit
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1422949406.html [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
pierdere, dimpotrivă cu un uriaș câștig, omniprezentul stil șablonard de vorbărie plină de paralelisme paradoxale, de tonuri difuze, de incisivități fără conciziune, de acuarelări ale vieții în nuanțe artificiale. În emisiunile Iulianei Marciuc viața este oglindită în adevărul, forța și biruința vieții. Emisiunile Iulianei Marciuc nu sunt tapetate cu aclamări fariseiste cu ochi injectați de egocentrism, cu principii autoritare și inculte ori cu aberații pronunțate ca axiome ce nu trebuie demonstrate și care afirmă toate prostiile de pe lume ca fiind teoremele
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443943483.html [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
Tată ca să lucrez ogorul, Chiar de e greu pe cale și-adesea merg plângând. Atât aș vrea Părinte, să-mi dai înțelepciune, Să pot vorbi mulțimii despre al Tău Cuvânt, În dreptul lor fă Doamne chiar astăzi o minune Și dă-le biruință prin Duh Tău cel Sfânt! 06/ 11/15, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Armonii divine / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2085, Anul VI, 15 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucica Boltasu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1473961637.html [Corola-blog/BlogPost/375174_a_376503]
-
minunații ai în câte mii culori, Să vrei numai să le vezi și să mori, De-i ea că cea mai aprigă dorința, Căci n-o poți trăi fără a ei căința, Dar c-ai putea ști că e o biruința, Să te știu ar fi cu-adevărat o știință. Și-am înțeles c-ar fi și mai dificil Niciodată n-am gândit c-ar fi facil!.. Mi-aș fi dorit și eu ceva apropiat, Ceva din ce vreodată n-am
ADMIRANDU-TI OCHII!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_ti_admir_ochii_valerian_mihoc_1360758959.html [Corola-blog/BlogPost/351875_a_353204]
-
și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Ipocrizia_infatisarea_si_purtarea_noastra_cea_de_toate_zilele_.html [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Ipocrizia_infatisarea_si_purtarea_noastra_cea_de_toate_zilele_.html [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
vieții fiecăruia dintre noi, privită dintr-o perspectivă pur firească, naturală, are aspectul unei drame cu un sfârșit tragic sau un fiasco. Privită însă, din punctul de vedere al credinței, ea este o victorie asupra suferinței și a lumii, o biruință și o depășire a lor, în Hristos, indiferent de activitățile și acțiunile pervertite și pervertitoare ale unora dintre semenii noștri!... Așa stand lucrurile, trebuie să realizăm faptul că ispitele și necazurile noastre pot face rugăciunea noastră tot mai curată și
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Ipocrizia_infatisarea_si_purtarea_noastra_cea_de_toate_zilele_.html [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
însoțiți de dragostea Lui, vom cunoaște toate darurile ei și-ale Lui. Iar în ceea ce-l privește pe Sfântul Ioan Sinaitul, „țelul pedagogiei lui filocalice“ stă în iubire și în nimic altceva. Iubirea este izvorul și puterea urcușului, este deopotrivă biruință și slavă. „Iubirea este izvorul focului. Cu cât țâșnește mai mult, cu atât îl arde mai tare pe cel însetat. Iubirea este statornicia îngerilor, este înaintarea veacurilor”(XXX, 18). logica inimii mai mult decât prin logica intelectului.” Reținem așadar că
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Iisus Hristos și unul este potirul spre unirea cu sângele Lui; unul este jertfelnicul, după cum unul este episcopul dimpreună cu preoții și diaconii, cei împreună cu mine robi; pentru ca ceea ce faceți, s-o faceți după Dumnezeu". De bună seamă, lupta și biruința mucenicului se articulează în lucrarea Bisericii lui Iisus Hristos, într-o dorință neîncetată spre dobândirea "pâinii lui Dumnezeu, care este trupul lui Hristos, iar băutura devine sângele Lui, care este dragoste nestricăcioasă". De asemenea, experiența martirică poate fi aplicată întru
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
în Biserică în ajutorul fraților și surorilor lor. Viețile sfinților au fost transmise Bisericii în scris ca să arate urmașilor modul de a se conduce în viață după poruncile lui Dumnezeu. Astfel, "luptele atleților credinței, eroismul lor victorios în atâtea încercări, biruințele pe care le-au avut împotriva demonilor, victoriile pe care le-au obținut asupra vrășmasilor nevăzuți și coroanele pe care le-au dobândit în aceste lupte"rămân pentru creștini o experiență demnă de urmat și o amintire veșnică. Cinstirea lor
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
săi. Biserica a practicat chiar de la începuturile creștinismului asemenea forme de cult, așa cum arată Sfântul Apostol Iacov în rugăciunea drepților, mult insistente și stăruitoare. Această manifestare interpersonală de afecțiune și cinstire reciprocă ajută pe orice creștin să treaca cu toată biruința pragurile vieții, depășind și bine gestionând toate obstacolele, încercările, piedicile și cursele ori capcanele acesteia, dacă, bioneînțeles, nu suntem prea comozi, leneși și lași, ignoranți sau aroganți... Sfântul Ioan Evanghelistul lămurește aceasta trăire eclezială când spune: "cei 24 de bătrâni
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
Balcanică și din Dacia Nord-Dunăreană, adică partea cea mai mare a anticei Dacii Burebistane/Regaliene), stat de care s-a temut și pe care l-a ocolit însuși Genghis Khan (1206 - 1227), ale cărui armate au făcut cale-ntoarsă imediat după biruința-i de la râul Kalka, din 31 mai 1223, când au zdrobit mai numeroasa armată de sub conducerea prinților Rusiei (de-atunci înrobită de mongoli pentru vreo trei veacuri). Așadar, în 1807, elita/intelectualitatea Valahimii (nu cum cea de azi) păstra în
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]