492 matches
-
Se pare dar că demnitățile de Curte au luat naștere, după model bizantin, în urma morții lui Mircea. Tocmai sub Vlad Dracul găsim logofeți, spătari, stolnici, paharnici, comiși etc. Se 'nțelege, Vodă trăise la Curtea polonă, la cea ungurească, la cea bizantină, la cea turcească, la toate pe rând, pe când bătrânul Mircea nu fusese nicăiri din țară afară decât o dată la Brașov, la încheiarea unui tractat de alianță cu regele Ungariei. Dar a numi pe Vlad Țepeș emancipatorul poporului, național liberal etc.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vro dregătorie. Așa era lumea pe atunci, cuminte. Azi, în vremea drepturilor imprescriptibile ale cetățeanului, nu putem opri ca ăl mai cocoșat să fie mai mare în gardă și să ajungem de râsul chioarei. Pe zi ce merge însă istericalele bizantine se urcă crescendo. Astfel în cel din urmă număr Pseudo "Romînul" ajunge a ne zice că nu ne-a crezut atât de răi și atât de cruzi încît să fim în contra înființării de spitale în sate. N-aibă grijă "Romînul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teoriei Lamarck-Darwin, ca și când noi am fi de vină că cei mai mulți dintre roșii sânt cațoani vicleni și malonești, incapabili de-a se amesteca cu rasa română, incapabili de-a o pricepe chiar. În sfârșit, pe zi ce merge se urcă istericalele bizantine. În furia care i-a apucat, foetor caprinus, putoarea de țap pe care-o răspândesc, cu minciunile ce numai ei sânt în stare a le născoci, e de-a dreptul nesuferită. Astfel în cel din urmă număr "Pseudo-Romînul" ne zice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un om să fie recompensat pentru că sub auspiciile lui s-au vărsat în deșert sângele cel mai generos al poporului, pentru că sub a lui auspicii s-au pierdut o provincie. Dar în România și aceasta e cu putință. Luminele civilizației bizantine au pătruns atât de adânc în noi încît privim lumea ca ceva supus unei ordine pur mecanice de lucruri, unde nici inteligență, nici merit, nici caracter nu mai valorează nimic și unde oarba întîmplare domnește, distribuind... cununi? Nu cununi; bani
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
comentar. La începutul anului 1871, Ion Ghica, fostul bei de Samos, era ministru-prezident. (A nu se confunda cu prințul Dimitrie Ghica, un credincios dinastic). Ion Ghica a trecut pururea în țară drept om care-a studiat înalta școală de politică bizantină la izvor, în Turcia. Modul cu care, în ianuarie, fevruarie și martie 1871, a tratat cestiunea Strousberg, căutând a-l compromite pe principele Carol, dădea ocazie la temerile cele mai {EminescuOpXI 448} tele. Lucrul s-a sfârșit c-un fel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
catifea sau de mătase, peste care îmbrăcau mantii din brocart, lungi până la boftori. Unele mantii aveau mâneci, altele fără mâneci, lăsând să se vadă mânecile iilor, din pânză fină, înflorate cu fir de aur și de mătase. Iia de tradiție bizantină va dăinui până în zilele noastre. Se purtau gulere cu blană de sobol, șiraguri de mărgăritare (secolul al XVI-lea va fi secolul mărgăritarelor) sau cu pietre scumpe și cercei lungi și grei. Erau și podoabe mai modeste, unele dintre ele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Buckle chiar, n-a putut defini ce este civilizația, atât de varie este ea în formele ei, dar presupunând că ea este definibilă, că s-ar găsi o formulă generală care să cuprindă civilizația greacă alături cu cea chineză și bizantină, teza rămâne neadevărată, căci civilizația e intelectuală, fără cuprins moral, de aceea ea poate fi coruptă. Astfel cea bizantină, cea mai însemnată în vremea ei, a fost coruptă atât în formele vieții dinlăuntru ale statului, cât și în arte și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că ea este definibilă, că s-ar găsi o formulă generală care să cuprindă civilizația greacă alături cu cea chineză și bizantină, teza rămâne neadevărată, căci civilizația e intelectuală, fără cuprins moral, de aceea ea poate fi coruptă. Astfel cea bizantină, cea mai însemnată în vremea ei, a fost coruptă atât în formele vieții dinlăuntru ale statului, cât și în arte și științe; asemenea, barbaria goților e mult mai preferabilă în întregul ei decât civilizația Romei decăzute. Tot astfel de generală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vestiarii quibus ianuensibus devetum non faciet eundi intra majus mare et redeundi cum mercibus vel sine mercibus, sed libere possint ire et expediti ab omni commergio et redire“; A. Sanguinetti, G. Bertolotto, Nuova serie di documenti sulle relazioni coll’Impero Bizantino, Roma, 1902, p. 796. cele, deloc neglijabile, ale ținuturilor riverane dar, mult mai însemnat încă, legăturile directe care se stabiliseră pe această cale cu sursele produselor orientale a căror comercializare era aducătoare de venituri fabuloase. Exploatate în condițiile înscrise în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care limba de cult era latina. Abia după intrarea bulgarilor în familia creștină 8 și delimitarea tot mai clară a sferelor de influență dintre Constantinopol și Roma în spațiul sârb și croat 9, românii au început să fie asimilați comunității bizantine. Dacă alte popoare din partea noastră a continentului au fost încorporate creștinismului de rit oriental prin acte de voință ale unor potentați locali, cuprinderea definitivă a românilor în aria de civilizație creștin-ortodoxă a fost urmarea firească a unor contacte de durată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vol. ÎI/1, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 97, Jean Bernardi, Grigorie din Nazianz. Teologul și epoca să (330-390), Traducere: Cristian Pop, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 62, Stelianos Papadopoulos, Viața Sfanțului Vasile cel Mare, Traducere: Diacon Cornel Coman, Editura Bizantina, București, 2003, p. 7-11.} {\footnote 8 Jean Bernardi, op. cît., p. 62.} ale Imperiului român. Așadar era deschisă comerțului, ideilor din afară, informațiilor și culturii. Regiunea iese dintr-o lungă izolare și începe să se distingă. Mulți dintre capadocieni ocupă
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
pe cei ce au o astfel de părtășie. Căci cum e natura la care participi, în aceea te transformi și tu, pentru că bine {\footnote 67 Stelianos Papadopoulos, Vulturul rănit, traducere de preot dr. Constantin Coman și diacon Cornel Coman, Editura Bizantina, București, 2002, p. 38.} {\footnote 68 Vladimir Lossky, Teologia Mistica a Bisericii de Răsărit, studiu introductiv și traducere din lb. franceză de Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bonifaciu, 1998, p. 79.} {\footnote 69 Sf. Grigorie de Nazianz, op. cît
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cu totul altă perspectivă estetică, pe linia b., apărea în poezia lui Adrian Maniu, a cărei configurație internă, retorică și stilistică, individualizată de mărci ale hieratismului, de voite disonanțe și „stângăcii”, tinde să creeze echivalențe verbale, poetice ale artei religioase bizantine: poemul-„icoană”, stilizare care își subliniază propria convenție estetică (în special refuzul perspectivei: cale a spiritualizării și a idealizării, la antipodul tratării realiste). Pitorescul galeriei de portrete ale deținuților din arghezienele Flori de mucigai (1931), de la șarlatani și escroci ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
oglinzile principilor” și „cărțile de înțelepciune” în cultura română); texte juridice (Valentin Al. Georgescu - manuscrisele juridice românești din secolele XV-XIX); carte și societate (Paul Mihail - circulația în Țările Române a psaltirii slavone; Corneliu Dima-Drăgan și Mihail Caratașu - scrierile de istorie bizantina în biblioteca lui Constantin Brâncoveanu; Ćedomir Denić - circulația gramaticii slavone de la Râmnic din anul 1755 a lui Meletie Smotrițki; Iacob Mârza - o listă de cărți interzise în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea; Cătălina Velculescu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
fondul popular balcanic. Teme universale - moartea ca „trecere”, călătoria în „lumea de dincolo” - sunt preluate de omiliile la înmormântarea, învierea, înălțarea și coborârea lui Iisus în iad. Iadul personificat se tânguie într-un discurs ce cuprinde repetiții anaforice, proprii retoricii bizantine. Rituri funerare și elemente de bocet popular stau alături în „plânsul Maicii Domnului”; durerea Mariei capătă proporții cosmice și rezonanțe mioritice. Filoane populare conțin și predicile la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Adunarea țării. Mult mai precisă este constituirea Dietei în Serbia pe vremea Nemanizilor 173, care cuprindea stările în Diete generale (sbor) și provinciale. Infleunețele occidentale în organizarea Dietei generale, îndeosebi cele ce corespund Ungariei ultimilior arpadieni, se intersectează cu cele bizantine în privința constituirii Dietelor locale din perioada lui Ștefan Dușan. Impactul acestor influențe este vizibil și în spațiul românesc. Adunările de stări din Moldova și Țara Românească Marea Adunare a țării, Sfatul de obște -, cunoscute la început și sub denumiri asemănătoare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
etapei secolelor VIII-XI (îndeosebi culturii Dridu). Ceilalți, enumerați mai sus, au ajutat, prin piesele descoperite, la completarea corpusului descoperirilor de pe teritoriul actual al județului Vaslui (spre exemplu, C. Buraga, în perieghezele sale din 1965-1967, a găsit o cataramă din bronz, bizantină, de tip Sucidava, care ulterior s-a dovedit a fi din inventarul unui mormânt de înhumație de la Dănești). Amatori, însă pasionați de arheologie, unii au colecționat obiectele depistate prin cercetările de suprafață și le-au publicat în articole ori monografii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a defuncților: poziția scheletului pe spate, orientat V-E, cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul lipsește sau este sărăcăcios (maxim două obiecte de port), păstrând aceleași obiecte de podoabă sau vestimentare: brățări din bronz (M2-Secueni), catarame din bronz, bizantine, una pentru centură (M2-Săbăoani), iar alta de tip Sucidava având placa ornamentată cu cruce și semilună ajurate (mormântul de înhumație de la Dănești). Ultimul exemplar se evidențiază prin ornamentul creștin, crucea cu brațe drepte sau ușor rotunjite, însoțită de o semilună
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Reșca; plumb - Hlincea, Traian, Celei) și datare (Traian, Celei, Reșca pentru secolele VI-VII; Dodești pentru secolele VIII-IX; Hlincea pentru secolele IX-X și Murgeni pentru secolele X-XI). În perioada veacurilor VI-XI, în mediul autohton, au pătruns obiecte de cult bizantine și, mai târziu, de origine veche rusească (produse la Kiev și Halici), precum crucile simple sau cele duble-relicviar (encolpioane/engolpioane), din bronz sau os (cazul celei de la Bogdănești), cu reprezentări de personaje biblice, asemenea celor de la Dănești (redată Maica Domnului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aur, ultimele fiind găsite mai degrabă în arealul dobrogean sau ca părți componente ale unor tezaure, precum cele descoperite la Obârșeni - Vaslui, Dolhești - Iași și Cleja - Bacău (ultimul format din 38 de monede din bronz și una de argint, toate bizantine, emise în secolele IX-X). În altă ordine de idei, moneda măruntă din bronz, care circula în mod curent în Imperiul Bizantin, a fost întrebuințată și de locuitorii provinciilor nord-dunărene, pentru operații de schimb, ea neavând valoare intrinsecă. Spre deosebire de aceste regiuni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în Moldova, așezată pe drumul comercial ce lega Califatul de nordul Europei. Pe fundalul evenimentelor economice (scăderea monedei bizantine), religioase (reforma iconoclastă), politice (limitarea puterii bizantine și înființarea Primului Țarat Bulgar) din Imperiu, moneda arabă o substituie temporar pe cea bizantină, în anumite regiuni (în Moldova, în perioada anilor 700-971, ponderea circulației dirhemilor arabi era de 40%). Fapt dovedit prin raritatea monedei bizantine și ca urmare a scăderii numărului monetăriilor de la Constantinopol, în perioada crizei economice (secolul VIII), dacă la Tiberius
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte, dintre care unele produse local, iar altele de proveniență străină. Pe baza caracteristicilor, analogiilor și a spațiului de circulație a pieselor respective, am încercat să le distingem, pe de-o parte cele autohtone, iar pe de altă parte cele bizantine. Deși, în unele așezări s-au găsit mai multe cuptoare speciale de topit (Dodești, Gura Idrici, Bârlad-Prodana) și câteva tipare, cu forme diferite de prelucrare, îndeosebi pentru piese de port, majoritatea acestor artefacte veneau din Bizanț, iar multe obiecte de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gen de exegeză, rezultat al unui efort hermeneutic considerabil, ne arată că bogomilismul s-a dezvoltat Într-un climat de rafinament intelectual, perfect identificabil În cel al călugărilor bizantini din vremea respectivă. 6. Creștinii din Bosnia Această erezie de proveniență bizantină este atestată pentru prima oară În Bosnia la anul 1199. Însă Încă din 1167 preotul Nicetas/Nichinta, prezent la Conciliul Cathar de la Saint-Félix-du-Lauragais, menționa existența unei biserici cathare dalmate, iar scrierea De haeresi catharorum in Lombardia (datînd din jurul anului 1200
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și M. Redmond, New Jersey, 1969; Substratum, București, 1970; Ochiul lui Zamolxe, pref. Emil Manu, București, 1972; Oglinda lui Cagliostro, pref. Eugen Barbu, Cluj, 1972; Călătoriile lui Sindbad marinarul, București, 1972; Levky, București, 1973; Stema din inimi, București, 1973; Scrisori bizantine, București, 1974; Țara ca meditație, București, 1975; Bunul cetățean Arhimede, București, 1975; Lunea cea mare, postfață Dinu C. Giurescu, București, 1977; Dans sub spânzurătoare, București, 1978; Ipoteca și alte povestiri, București, 1979; Lumea ca literatură, Timișoara, 1979; Vara și iarna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
informației și o popularizare a acesteia. La toate acestea se adaugă și diversificare imaginii oficiale, deschidere care poate determina variații interpretative și comportamentale. Deschiderea culturală specifică universităților are loc în perioada carolingiană, când prin comparație cu lumea arabă și cea bizantină Carol cel Mare s-a hotărât să realizeze din imperiul său un exemplu cultural pentru lumea occidentală. El îl aduce din York pe Alcuin care împreună cu elevii săi organizează sistemul de școli pe lângă biserici și ulterior învățământul pentru clerici 62
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]