8,109 matches
-
bizantin de Crăciun declara: „Am căutat muzica psaltică, la început muzica bisericească a secolelor XVIII și XIX. După aceea am trecut înapoi la muzica bizantină lucrată după documente din secolul XIII”. Într-un interviu ulterior se va referi la notația bizantină despre care spune că „este extrem de interesantă. Am studiat-o îndelung. Ea deschide noi perspective gândirii și aduce o nouă sistematizare muzicală, în ceea ce privește combinațiile modale”. Documentele restituite de lucrările în discuție aduc argumente suplimentare în sprijinul acestei ipoteze privind cunoașterea
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Ea deschide noi perspective gândirii și aduce o nouă sistematizare muzicală, în ceea ce privește combinațiile modale”. Documentele restituite de lucrările în discuție aduc argumente suplimentare în sprijinul acestei ipoteze privind cunoașterea din perioada ploieșteană, de către tânărul muzician a unor elemente ale muzicii bizantine, al căror admirator și explorator va rămâne toată viața. Numai așa se poate explica preferința compozitorului pentru substanța melodică de sorginte bizantină, care-i guvernează creația: Două studii în stil bizantin (1929 - Ploiești, când nu era încă student la Conservator
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
suplimentare în sprijinul acestei ipoteze privind cunoașterea din perioada ploieșteană, de către tânărul muzician a unor elemente ale muzicii bizantine, al căror admirator și explorator va rămâne toată viața. Numai așa se poate explica preferința compozitorului pentru substanța melodică de sorginte bizantină, care-i guvernează creația: Două studii în stil bizantin (1929 - Ploiești, când nu era încă student la Conservator), urmate de canonul Aliluia, de fuga la 2 voci Bogații au sărăcit..., de un heruvic și un chinonic (toate datate 1930), urmate
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
ploieșteană, de către tânărul muzician a unor elemente ale muzicii bizantine, al căror admirator și explorator va rămâne toată viața. Numai așa se poate explica preferința compozitorului pentru substanța melodică de sorginte bizantină, care-i guvernează creația: Două studii în stil bizantin (1929 - Ploiești, când nu era încă student la Conservator), urmate de canonul Aliluia, de fuga la 2 voci Bogații au sărăcit..., de un heruvic și un chinonic (toate datate 1930), urmate de Liturghia psaltică (1935), de Variațiunile libere asupra unei
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Ploiești, când nu era încă student la Conservator), urmate de canonul Aliluia, de fuga la 2 voci Bogații au sărăcit..., de un heruvic și un chinonic (toate datate 1930), urmate de Liturghia psaltică (1935), de Variațiunile libere asupra unei melodii bizantine din sec. XIII (1939), de Sonata bizantină (1940) și apoi depășirea momentului ce a urmat presupusei distrugeri a primei versiuni a celui dintâi dintre oratorii și înlocuirea, într-un timp record, a întregii substanțe melodice din secolele XIII - XIV, cu
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Conservator), urmate de canonul Aliluia, de fuga la 2 voci Bogații au sărăcit..., de un heruvic și un chinonic (toate datate 1930), urmate de Liturghia psaltică (1935), de Variațiunile libere asupra unei melodii bizantine din sec. XIII (1939), de Sonata bizantină (1940) și apoi depășirea momentului ce a urmat presupusei distrugeri a primei versiuni a celui dintâi dintre oratorii și înlocuirea, într-un timp record, a întregii substanțe melodice din secolele XIII - XIV, cu una neagreată, dacă nu cumva chiar disprețuită
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
pentru urmărirea destinului creator al muzicianului, ce se apropie tot mai mult, cu trecerea timpului, de steaua geniului enescian, prin lărgirea și aprofundarea orizontului deschis de fiul Livenilor, mai ales în ceea ce privește legăturile cu creația populară și cu cea de factură bizantină, specifice spiritualității românești. Așa cum arată în prefața citată muzicologul Viorel Cosma, documentele originale, scanate și transcrise, dau posibilitatea de a „pătrunde în intimitatea omului”, ele oferind „portretul nefardat al unui artist”, reconstituit pe baza unor amintiri și documente, „peste care
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
trebuie urcate, pentru a reconstitui dimensiunile reale ale creatorului poemului coral Miorița, a celor 4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, a Nunții în Carpați, a Nopții furtunoase, a Simfonietei și Simfoniei ploieștene, a Liturghiei psaltice și a monumentalelor oratorii bizantine. Parcurgând prețioasele documente ale cărților, am putea spune împreună cu Geo Bogza, ascultând același Triplul concert: „Plecat dintre noi, muritori, într-o duminică, Paul Constantinescu s-a întors iarăși între noi, nemuritor, în duminica următoare: «Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele,/ Căci
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
120 - 5, editat de Asociația Culturală „Paul Constantinescu” și Editura Premier, Ploiești, 2009.} {\footnote 8 - Bădulescu, Al. I. și Dumitrescu, Nicolae - Ploiești - Viața muzicală de ieri și de azi, Ploiești, Editura Karta - Graphic, 2008.} {\footnote 9 - Vasile, Vasile - Integrarea muzicii bizantine în creația enesciană, în: Biserica Ortodoxă Română, București, An CXXII, nr. 9 - 12 septembrie - decembrie 2004, pp. 645 - 660; republicat integral în: Glasul Bucovinei, Cernăuți - București, Institutul cultural Român, An XII, nr. 1/2005, nr. 45, pp. 76 - 96 și
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
muzicală, 2009.} {\footnote 11 - Paul Constantinescu - Corespondență și alte documente, ediție îngrijită, adnotată și comentată, studiu introductiv de Al. I. Bădulescu și Nicolae Dumitrescu, cuvânt înainte: Viorel Cosma, Ploiești, Editura Karta - Graphic, iunie 2009. } {\footnote 12 - Vasile, Vasile - Istoria muzicii bizantine și evoluția ei în spiritualitatea românească, București, Editura Interprint, vol. II, 1997, pp. 257 - 258.} {\footnote 13 - Vasile, Vasile - Muzica religioasă în creația lui Paul Constantinescu; în: Analele Universității din Craiova, Seria Teologie, Anul VI, nr. 8/2001, pp. 25
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
mai vechi izvoare de înțelepciune, pentru a le opune apoi romantismului victorios și spiritului european. El pleacă de la motive literare indiene, ajunse la noi prin intermediar grecesc, de la romane antice sau medievale (Paris et Vienne pentru Noul Erotocrit), de la istorii bizantine (Povestea poamelor) și turcești (Nastratin Hogea), de la cîntece goliardice medievale (în îndreptătorul bețivilor) sau de la Erasmus din Rotterdam (în Hristoitia, după o variantă grecească). Cînd e vorba de literatura română, preferințele i se îndreaptă spre Ienăchiță, Alecu și Iancu Văcărescu
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
mișcare, n-a mai depins decît de zelul aderenților ca numărul "dovezilor" să crească exponențial și, împreună cu ele, credulitatea naivilor. S-a ajuns pînă acolo încît, în unele desene rupestre, să se deslușească imagini de nave cosmice, iar aureolele sfinților bizantini să reprezinte căști de astronauți. Fiecare explicație în parte ar putea constitui un eventual obiect de discuție; luate împreună, ele se compromit prin stereotipie. A intervenit, evident, și factorul comercial. Poveștile cu și despre extratereștri îngroașă frumușel conturile autorilor specializați
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
personalitate de asemenea calibru, dar ne consolăm la gândul că în lumea în care a pășit acum, va avea un loc de cinste, alături de cei care au trăit pentru a dărui ceva din ființa lor culturii și artei românești. Muzică bizantină Festivalul de muzică bizantină și contemporană de anul acesta, ajuns la a noua ediție, a devenit o manifestare tradițională în peisajul muzical românesc și străin (el cuprinde concerte susținute și pe alte meleaguri europene). Actuala ediție constituie unul dintre cele
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
dar ne consolăm la gândul că în lumea în care a pășit acum, va avea un loc de cinste, alături de cei care au trăit pentru a dărui ceva din ființa lor culturii și artei românești. Muzică bizantină Festivalul de muzică bizantină și contemporană de anul acesta, ajuns la a noua ediție, a devenit o manifestare tradițională în peisajul muzical românesc și străin (el cuprinde concerte susținute și pe alte meleaguri europene). Actuala ediție constituie unul dintre cele mai reprezentative evenimente muzicale
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
de anul acesta, ajuns la a noua ediție, a devenit o manifestare tradițională în peisajul muzical românesc și străin (el cuprinde concerte susținute și pe alte meleaguri europene). Actuala ediție constituie unul dintre cele mai reprezentative evenimente muzicale cu rezonanțe bizantine, din cultura muzicală autohtonă și străină. Concertul de la Ateneu a fost o manifestare dedicată exclusiv muzicii bizantine: autentice - din repertoriul românesc de Paște, cu Macarie ieromonahul (aranjament de D.G.Kiriac), Ioan Popescu-Pasărea (aranjament N.Lungu), Constantin Dragușin și Marcel Spinei
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
și străin (el cuprinde concerte susținute și pe alte meleaguri europene). Actuala ediție constituie unul dintre cele mai reprezentative evenimente muzicale cu rezonanțe bizantine, din cultura muzicală autohtonă și străină. Concertul de la Ateneu a fost o manifestare dedicată exclusiv muzicii bizantine: autentice - din repertoriul românesc de Paște, cu Macarie ieromonahul (aranjament de D.G.Kiriac), Ioan Popescu-Pasărea (aranjament N.Lungu), Constantin Dragușin și Marcel Spinei - interpretate de Corala de muzică psaltică condusă de pr. compozitor Constantin Drăgușin, și muzică contemporană de influență
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
autentice - din repertoriul românesc de Paște, cu Macarie ieromonahul (aranjament de D.G.Kiriac), Ioan Popescu-Pasărea (aranjament N.Lungu), Constantin Dragușin și Marcel Spinei - interpretate de Corala de muzică psaltică condusă de pr. compozitor Constantin Drăgușin, și muzică contemporană de influență bizantină, cu lucrări de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu, Petros Franghistas, Felicia Donceanu, Dimitri Nicolau, Doru Popovici și Marcel Spinei, în rezonanța ansamblului CONTEMPORAN condus de compozitorul Marcel Spinei. Concertul a avut invitați de excepție din Grecia, din Italia - violistul și violonistul
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
Spinei - prim-solist al Filarmonicii din Palermo, iar din România, soliști de talie mondială, precum: soprana Georgeta Stoleriu, flautistul Nicolae Maxim, pianista Sanda Spinei, violoncelistul Marcel Spinei și percuționistul de la Cluj Marian Micu. Am ascultat lucrări pornite de la: 1. cântarea bizantină autentică turnată în tipare românești, începută din secolele XIII-XIX - cu muzică vocală, 2. la vocal-instrumentală din secolul XX, 3. iar prin revoluția tehnologică din secolul XXI, la teritorii arar întâlnite - cu clopote și toacă autentice de la Muntele Athos și sunete
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
tradiția creștin-ortodoxă. Am audiat (în ordinea programului): clasica Sonată bizantină pentru viola/violoncel de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu - Litanie pentru violoncel cu 5 corzi (tip Bach-Spinei), o lucrare deosebit de interesantă, interpretată magistral, Sonata op.40 “Per Mihai Spinei” în stil bizantin, pentru viola d’amore, de Marcel Spinei - cantata cu o un sunet extraordinar și o fervoare fascinantă, compozitorul grec Petros Franghistas - “Doro, from Athos Mount”, pentru flaut și CD în care instrumentul solist aduce, foarte expresiv, cântări și fragmente de
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
și fragmente de cântări din Evul Mediu, la lucrări pentru ansamblu: de Felicia Donceanu - “ Invocare către Sfânta Maria”, în care soprana - ca și în lucrarea lui Doru Popovici - “Imn pentru Sfânta Fecioara Maria”, alături de ansamblu, ridică pe culmi amețitoare melosul bizantin turnat în suflu contemporan, concertul ajungând la final cu Dimitri Nicolau - “Choefore” op.147 / compozitorul Italian, prieten al ansamblului nostru (recent plecat dintre noi), pentru viola și violoncel, interpretat într-o împletire pătimașe cu polemici și reconcilieri, terminând cu Finale
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
de la biserica Podeanu din București, oblăduită de părinții acestei biserici: paroh pr. Vasile Ailoaiei, pr. C-tin Strugariu și pr. C-tin Drăgușin, care a fost Invitata ansamblului CONTEMPORAN, a interpretat cu multă acuratețe și profundă aplecare spre tradiția autentică bizantină, lucrări de Marcel Spinei - Lumină lină , în eh 1, Constantin Drăgușin - Heruvic , eh 6 și Pe tine Te lăudăm , eh 5, Macarie ieromonahul (aranjament de D.G.Kiriac) - Îngerul a strigat , eh 5 și Ioan Popescu-Pasarea (aranjament N.Lungu) - Ziua învierii
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
pagini, în creion, scriitură pe sisteme de 4 portative. Face parte din muzica filmului documentar Țara moților. CINE O MENȚIONEAZĂ: nu este menționată TIPĂRITĂ: ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: pian PRIMA AUDIȚIE ISTORIC: OBSERVAȚII: 44. TITLUL LUCRĂRII: Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (temă culeasă de I. D. Petrescu) - varianta pentru violoncel și pian DURATA APROXIMATIVĂ: 12 minute ANUL TERMINĂRII: 5 IX 1939 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 526 DESCRIERE: F. sp. 526: manuscris în creion, 16 pagini
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Lucrări muzicale, p. 4, rubrica Prima execuție. footnote>, Sala Dalles. Interpreți: Theodor Lupu (v-cel), Constantin Silvestri (pian) ISTORIC: OBSERVAȚII: Tema este Cântarea din Săptămâna Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. 44a. TITLUL LUCRĂRII: Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (temă culeasă de I.D. Petrescu) - varianta pentru violoncel și orchestră DURATA APROXIMATIVĂ: 12 minute ANUL TERMINĂRII: Mangalia, 13 august 1940 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 492 DESCRIERE: F. Sp. 492: manuscris în creion, 33
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Foto nr. 30) ISTORIC: s-a mai cântat la 7 martie 1968, Dirijor, Constantin Bugeanu, solist, Götz Teutsch.<footnote Octavian Lazăr Cosma, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casa Radio”, Buc. 1999. footnote> OBSERVAȚII: 44b. TITLUL LUCRĂRII: Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (temă culeasă de I. D. Petrescu) - varianta pentru violoncel și orchestră - reorchestrată în 1951. ANUL TERMINĂRII: 3 septembrie 1951, Herculane UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 492 bis, DESCRIERE: F. Sp. 492 bis: manuscris de 15
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
a cântat la Timișoara, dirijor Mircea Popa; la Botoșani, dirijor Max Weber; Fragmente din suită au fost prezentate coregrafic la Teatrul UGS, București.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 371. footnote> OBSERVAȚII: 46. TITLUL LUCRĂRII: Sonata bizantină pentru violoncel (violă) solo I. Praeludium II. Passacaglia III. Finale DURATA APROXIMATIVĂ: 8 minute ANUL TERMINĂRII: 18. III. 1940 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2712 F. Sp. 502 DESCRIERE: F. Sp. 2712: manuscris în creion, probabil schița
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]