587 matches
-
diversificare și complementaritate. Însă el nu merge până la asumarea antinomiei, până la intrarea în paradox 784, așa cum face raționalismul ecstatic al lui Blaga. Bachelard însuși, după cum am văzut, se așeza sub semnul complementarității, care se construiește pe disjuncția inclusivă. Raționalismul ecstatic blagian nu stă, însă, sub semnul disjuncție inclusive, specifice principiului complementarității, ci al conjuncției contradictorii. De aceea, raționalismul ecstatic poate fi interpretat drept un supraraționalism, dar nu de tip bachelardian, ci alături de acesta. Fac parte ambele din încercările de deschidere a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ultima parte a secolului al XX-lea care urmăresc "cea de a treia cale", trecerea dincolo de extreme 827. Cu prilejul participării la simpozionul prilejuit de centenarul Lucian Blaga 828, Schrag descoperă similarități între noțiunea sa de "raționalitate transversală" și conceptul blagian al "antinomiei tranfigurate". Cu această ocazie, el reia problema situației filosofiei la sfârșitul secolului al XX-lea, zugrăvind tabloul complex al înfruntării dintre tradiția modernității și forțele contrare ale postmodernității. Concluzia sa este că cerințele timpului solicită o "reconsiderare a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre teoriile conflictuale într-o "perspectivă a complementarității, articulată prin intermediul unei noi logici a opoziției", una care evită atât "ireconciliabilitatea teoriilor conflictuale, cât și sublimarea lor hegeliană într-o de nepătruns unitate de sinteză superioară"830. Schrag vede în metoda blagiană a antinomiei transfigurate un instrument care, împreună cu noțiunea propusă de el, ar putea contribui la depășirea crizei în care se află filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea, confruntată cu antinomia dintre cele două perspective culturale și filosofice de care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în schimb, asumă un drum al identității contradictorii, în care afirmarea radical-antinomică a unității ideilor opuse scoate rațiunea din cadrele logice obișnuite. Din acest punct de vedere, este destul de dificil să asimilăm rațiunea transversală a lui Schrag cu intelectul ecstatic blagian. Dincolo de acest lucru, considerarea valorii metodei lui Blaga la această trecere dintre secole este deosebit de importantă. Filosoful român prognoza o epocă în care colaborarea dintre doctrine opuse va înlocui discordia acestora, întrerupând succesiunea de sisteme contradictorii. Chiar dacă, deocamdată, filosofii nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicii clasice, "contradicția cu sens extensiv apare ca un mijloc de spargere a modelelor preformate ale reprezentării, ca un mod de acces original și percutant spre o ordine a lumii prea des erodată de obișnuințele culturale"906. Cred că tematizarea blagiană a antinomicului ar putea trece drept una din formele de manifestare ale "rațiunii contradictorii" de care vorbește Jean-Jaques Wunenburger. Ideea lui Blaga cu privire la antinomiile transfigurate, ca și cea a metaforei revelatorii, ar putea fi alăturate suitei de scheme, procedee și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rațiunii contradictorii" de care vorbește Jean-Jaques Wunenburger. Ideea lui Blaga cu privire la antinomiile transfigurate, ca și cea a metaforei revelatorii, ar putea fi alăturate suitei de scheme, procedee și figuri ce compun gândirea alternativă contradictorială identificată de profesorul francez. Metoda dogmatică blagiană poate fi așezată printre acele încercări de ieșire în afara "paradigmei identitare", pe care Wunenburger le identifică în istoria ideilor. Inventarul blagian al paradoxiilor gândirii ar fi fost, probabil, primit cu bucurie de către acesta. Bibliografie *** Dicționar de filozofie, Editura Politică, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi alăturate suitei de scheme, procedee și figuri ce compun gândirea alternativă contradictorială identificată de profesorul francez. Metoda dogmatică blagiană poate fi așezată printre acele încercări de ieșire în afara "paradigmei identitare", pe care Wunenburger le identifică în istoria ideilor. Inventarul blagian al paradoxiilor gândirii ar fi fost, probabil, primit cu bucurie de către acesta. Bibliografie *** Dicționar de filozofie, Editura Politică, București, 1978. *** Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. *** Encyclopédie Philosophique Universelle. Les Notions Philosophique. Dictionnaire 1. PUF, 1990
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice pentru elaborarea studiului ulterior: Cunoașterea luciferică..." (Teodor Dima, op. cit., p. 17). 53 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în op. cit., p. 224. 83 Ibidem, p. 222. 84 Teodor Dima, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987, pp. 73-76. 85 O descriere sistematică și detaliată a tuturor inovațiilor conceptuale blagiene realizează Angela Botez în studiul "Conceptele filosofice integrative la Lucian Blaga", publicat în Categorii și concepte în filosofia științei, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 365-393. 86 De fapt, chestiunea aceasta e dificil de decis. Blaga face în lucrările sale trimiteri
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sporește în cazul în care omul de știință are și convingeri religioase. În acest caz, el operează cu trei seturi diferite, chiar contradictorii, de explicații și semnificații pentru lucrurile la care se raportează. 188 S-a observat că întregul sistem blagian se construiește pe această dimensiune (Alexandru Tănase, op. cit., p. 16). 189 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în op. cit., p. 446. 190 Ioan Biriș, " Criza intelectuală și transcendența", în Meridian Blaga, vol. 2, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, p. 54. 191
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, p. 54. 191 "Nu credem să greșim dacă vom afirma că antinomia originară, arhetipală de care am amintit mai înainte și care exprimă însăși condiția umană, reprezintă aria de confluență, centrul focalizator al Trilogiilor blagiene" (Ibidem). 192 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în op. cit., p. 447. 193 Ibidem, p. 449. 194 Ibidem, pp. 450-451. 195 Geo Săvulescu, " Coincidența transcendentului cu transcendentalul", în Contemporanul, nr. 35, 2000, p. 8. 196 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în op. cit., p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
903 Ibidem, p. 142. 904 Ibidem, p. 144. 905 Ibidem, p. 152. 906 Ibidem, p. 151. ----------------------------------------------------------------------- ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 151. ----------------------------------------------------------------------- ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
italiană - de la modelul bucolicii elegante și al sonorităților vergiliene la modelul poeziei prețioase, obscur-strălucitoare - covârșesc substanța genuină a imaginarului. Lirica se desfășoară de-acum pe două coordonate destul de amestecate, inclusiv valoric: pe filiera neotradiționalistă, de inspirație religioasă, trecută prin expresionismul blagian, și pe aceea a unei poezii cu un tipar clasico-italian de factură barocă, picturală, cu elemente narative sau biografice (în jurul motivului călătoriei sau al memoriei), în care se ascund aspirația către înnoire stilistică sau deschiderea către fluxul vieții imediate, concrete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
spirit tipic romantică, reactualizată de suprarealiști. Printr-o particulară forță a tensiunii („neliniștii”) lăuntrice, el aspiră, ca și aceștia din urmă, la permanentizarea inspirației, la realizarea unei neîntrerupte reverii, a unei stări de grație care să permită - ca să folosim expresia blagiană - o „supremă intimitate cu Totalul”. Formula lui Breton, a „vaselor comunicante”, nu lipsește de altfel din vocabularul poetului nostru, iar năzuința transgresării frontierelor dintre înalt și adânc, real și imaginar etc., într-o coincidentia oppositorum concentrată în conceptul de suprarealitate
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
este Plâng, nu plâng (1995), o experiență ce stă sub semnul unei literaturi „filoromâne” (Adrian Dinu Rachieru), în sensul că marele model, Nichita Stănescu, alături de Blaga și Arghezi, guvernează universul său liric. Este o poezie modernistă în linia neoexpresionismului tradiționalist blagian, frământată de îndoieli și revolte argheziene, uneori încărcată de o tristețe bacoviană și mai ales de un puternic lirism, care irupe în maniera impetuoasă a lui Nichita Stănescu. Lirica, directă, de tipul confesiunii adresate unei persoane anume (poemele sunt datate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
imagini-acumulări sintactic simple, care au un vârf în melancolia ratată, căci poetul disimulează tensiunea într-un fel stenic, iar evanescența lumii fenomenale este la el doar o replică a focului rece interior. Secțiunea de aur (1973) aduce poezia rigorii: căutarea, blagiană, și-a găsit liman în întrezărirea ordinii estetice superioare, orfic solară. Lângă „părelnicul foc”, trop al iluziei transfigurate în ordine și „joc secund” la acest poeta artifex, „un alexandrin” în esență (Petru Poantă), stă oglinda. Volumul Întâlnire în oglindă (1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
XX", constituie o lectură accesibilă, chiar și pentru cititorul dotat cu informații temeinice de literatură, teorie literară și filosofie. Cartea vizează cel puțin nivelul unor oameni cu instrucție universitară și face deliciul scriitorilor, studioșilor de texte rare, baroce, europene, eminesciene, blagiene ș.a.m.d. Familiarizată și cu limbile și literaturile sferei romanice, expertă în cele anglo-saxone și americane, Maria-Ana Tupan, prin forța de a-și ordona lecturile și ideile, de a le expune și a le sintetiza într-o masă critică
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a fi în contrapartidă un paseist al reîntoarcerii conform celebrului declic proustian. Momente în care Mircea Zaciu este un veritabil fenomenolog al originilor, dar și al propriului eu proiectat cosmic, un visător bachelardian al arhetipului copilăriei, dar și un peisagist blagian și senzor al lumii concrete, calde, tandre, sevoase, dezmințind imaginea aparent aseptică și monocordă a istoricului literar abstras din contingent, devreme ce stilul său capătă valențe policrome, forfotitoare, luxuriante, chiar dacă marcat de acea neasfințită mâhnire a finitudinii: "Nicăieri nu e
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
estetizant al lui Maniu". În cazul lui Crainic, discipol al unei estetici poetice de tip bremondian, se aduce în discuție conceptul de artă ca substitut teandric ("Iisus în țara mea", "Sensul teologic al frumosului"); se oferă argumente pentru orfismul poeziei blagiene sau al sinelui profund, poetic și cosmic, în defavoarea eului biografic. Acest tip de lirism obiectivat se verifică și la Adrian Maniu, la V. Voiculescu ce excelează în conceptualizarea emoțiilor, la Radu Gyr, la Aron Cotruș (cu lirismul său oracular). Nu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din plicul care conține datele biografice ale autorului. Cel de-al doilea concurs este de artă plastică, de grafică și ex-libris. Acesta este destinat artiștilor plastici din întreaga țară și se referă la realizarea unor lucrări având ca nucleu opera blagiană, precum și graficienilor care pot realiza ilustrații, desene sau grafică la poeme de Lucian Blaga. Pentru ambele competiții termenul limită de înscriere este 29 aprilie 2005, iar plicurile vor fi trimise la Centrul Cultural „Lucian Blaga”, str. Lucian Blaga nr. 42
Agenda2005-13-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283535_a_284864]
-
puritatea iubirii ideale, cu rezonanțe de Cântarea Cântărilor ("Frumoasă ești iubita mea/ Mâinile tale caută-n părul nopții..."), ajungând la "lumina dintîi a izvorului" (Frumoasă ești), ca metaforă a revelației demiurgice. Poeziile Ninei Cassian (mai ales ultima, Obârșii, de coloratură blagiană), constituie poarta de intrare în transcendență - prin cunoaștere și iubire -, a celui de-al doilea și ultimul ciclu pe versuri de Alexandru Miran - Incandescențe. Poetul zboară "până-n slava oceanului de veci al luminii" (De ce?), după ce "s-a desprins de lucruri
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
Au spart în mine toate butoaiele cu vin?” (Romanță, II). Dacă despre o relație cu poezia bacoviană (poetul însuși trimițând spre autorul Lacustrei - „Toamna bacoviană gemen-n ferestre: of -” ) s-a vorbit, nu s-a observat concordanța cu imagistica poeziei blagiene. Tăcerea apare ca motiv recurent, cu mare forță sugestivă în imagini ce amintesc poezia lui Lucian Blaga. Poetul hipertrofiază prin asocierea unor sensuri opuse - tăcere/sunet („și-mi place-n urechi tăcerea cum scârțâie” (Romanță, III), auz/tăcere - „Tăcerea se
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
iederi și urzici,/ plină cu somn de bufniți cârne, cu ochii mici,/ nimeni nu știe toamna când a intrat în casă,/ și anii de când surpă pereții, ca să iasă./” (Urâtul). Sinonimia (tă- cere/liniște) funcționează fertil și poezia curge în ritmuri blagiene: „E-atâta liniște în câmp -/că poți s-auzi în noua primăvară,/ crăpat de umezeală și de seară/ cum crește spicul grâului în câmp.”// (Seară mistică) Poezia erotică din Priveliști oscilează pe un registru larg, de la ingenuitate și un imagism
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]