1,166 matches
-
a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă muzicii folclorice oșenești o dragoste fără de
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
când răsare luna Poate ne-am mai întâlnit Printre alte lumi în zbor Toate dorurile dor Adevărul e un mit! Dragul meu coleg, surprins Observația sagace Numai omul care tace O remarcă într-adins Și pe puntea asta nouă Cu blazonul la catarg, Cap compas un punct în larg Să tăiem oceanu-n două! Drept aceea îmi și mut Orizontul și speranța Cum spunea și doamna Banța: Zbor, înseamnă azimut! Și mă leg încă dator Cumințel ca un școler Ori prin trudă
UN COCOR DINSPRE PUIEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362067_a_363396]
-
ambalajul care-i deopotrivă jilț, bunului Cotnari, ca un strămoș șezând înaintea popasului din pahar în care-și va spune dulcea poveste : „Vin vechi, vin generos, buchet de vise, bătrân sfătos, de-nțelepciune plin, rugină nobilă cotnar senin, tu porți blazon de soare-n sticlele-nchise.” Cotnariului i se datorează lumina găsirii drumului cuvintelor din cărți, duhului din cântece și aroma ce pune la frământarea lor! Îi este cunoscută participarea la actele de cultură și artă care numai prin sine, chiar
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
frați și frați, între clerici și clerici, între clerici și mireni pentru tiară și cârje, între biserici și biserici, între primaturi și primaturi, între biserici și confesiuni, între cruce și stea, între cruce și semilună, între aristocrați și aristocrați pentru blazon și tron, între ciocoi și ciocoi, între burghezi și burghezi pentru putere și moșii, între proletari și proletari pentru socialism și anarhie, între atei, gnostici, sectanți și creștini, între intelectuali și oameni de cultură pentru supremația materiei sau a spiritului
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
sfinte ciolane,/ Sus pe lumina din urmă-a furtunii,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// (Radu Gyr, Anotimpul Umbrelor, Ed. Vremea, București, 1993, p.6) O altă lămurire binecuvântată a graiului, care s-a împlântat ca un hrisov ceresc pe blazonul veșniciei Neamului daco-român a fost /este și poetul Șesurilor natale din Țara de peste veac: Nichifor Crainic. Liturghia creației lirice în care s-a intonat psalmodic viața ilustrului poet, teolog, eseist, filosof și tenace român mărturisitor al dreptei credințe străbune, Nichifor
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
parafrazez o reflecție a lui Nichita Stănescu) ce nu mint niciodată, cumulând și rană și neîntrerupt de viață. Ca un miez al cărții, Mariana Cristescu reproduce cuvintele înscrise pe Monumentul victimelor din satul Boian: Golgota lor ni-i rană și blazon. Pământul care doare - Cealalată Românie este o carte densă, solemnă, cu o vădită abilitate a dezvoltării subiectului ( autoarea știe să fie ea însăși) și a ilustrației grafice. Imaginile cu Vlaicu -Vodă deshumat, cu isusiacul Grigore Vieru văzut de artistul plastic
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
a avut o deosebită importanță istorică, ca participant la fapte dar și ca martor la ele. La doar trei zile de la cea de-a 70-a aniversare a independenței Statelor Unite aici a fost ridicat, pentru prima dată steagul Californiei, un blazon având drept semn heraldic principal ursul, semn că statul californian a devenit liber. Peste încă patru ani mai târziu, pe aceeași clădire încă pitică a micii localități de pe coasta Pacificului este arborat tot pentru întâia oară, steagul Uniunii având de
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
2012), scrie jurnalista Marilena Rotaru, „la 8 noiembrie, la Londra, sub patronajul Reginei Elisabeta, Regele Mihai a fost omagiat ca nici un alt rege din afara granițelor Marii Britanii. În prezența aristocrației londoneze, în capela personală a Reginei Elisabeta și a Ordinului Victorian, blazonul Regelui Mihai (stema României Regale) a fost amplasat alături de blazonul Reginei Marii Britanii. Suprem gest de recunoaștere și prețuire!”. Regele, ultimul bastion în calea sovietizării României Adevărul despre evenimentele de la 23 august 1944 începe cu alăturarea României Germaniei în războiul antisovietic
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
sub patronajul Reginei Elisabeta, Regele Mihai a fost omagiat ca nici un alt rege din afara granițelor Marii Britanii. În prezența aristocrației londoneze, în capela personală a Reginei Elisabeta și a Ordinului Victorian, blazonul Regelui Mihai (stema României Regale) a fost amplasat alături de blazonul Reginei Marii Britanii. Suprem gest de recunoaștere și prețuire!”. Regele, ultimul bastion în calea sovietizării României Adevărul despre evenimentele de la 23 august 1944 începe cu alăturarea României Germaniei în războiul antisovietic, urmare a pierderilor teritoriale de către români ale Basarabiei, Bucovinei de
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
mai puțin decât un inorog! Poate că, dacă regele ar fi fost un om obișnuit, precum olteanul din snoavele noastre, ar fi rostit ca și acesta: iată un animal ce nu există! Daaa, dar el era un rege și pe blazonul său era exact un inorog pe un câmp de aur, ceea ce simboliza bogăția, onoarea și curățenia sufletească a casei sale. Deci inorogul exista și cel mai normal lucru i se păru acum să-l împuște, pentru că altfel nu avea cum
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
fi râs. Un râs cam ironic, dar și plin de tristețe... - Nu pot să înțeleg cum de poți fi atât de tâmpit! Eu ies din negura legendelor ca să vezi că degeaba porți imaginea mea pe amărâtul ăla al tău de blazon, iar tu, ca ultimul idiot din lume, vrei să mă omori și asta doar ca să te poți lăuda în fața nemernicilor pe care i-ai poftit la masacru cu iscusința ta de criminal odios... Și când te gândești că simbolul imaginii
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
văzut deasemenea și alte decorațiuni din aur masiv, săbiile de ceremonie, veselă și toate accesoriile ce sunt utilizate doar la ocazii foarte speciale de către regina Marii Britanii. Când am intrat în clădirea care adăpostește aceste bijuterii, prima încăpere era decorată cu blazoanele tuturor monarhilor de până acum. Sub forma unui diapozitiv erau proiectate imagini de la încoronarea reginei Elisabeta a II-a și imagini în detaliu ale bijuteriilor pe care urma să le văd acolo. Am realizat că ce va urma să văd
JURNAL LONDONEZ (6) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351232_a_352561]
-
Lujin” (1930), „Ochiul” (1930), „Glorie” (1932), „Un hohot în beznă” (1932), „Disperare” (1934), „Invitație la eșafod” (1938), „Darul” (1937-1938). După stabilirea în Statele Unite, începe strălucita sa carieră de romancier în limba engleză. Publică „Adevărata viață a lui Sebastian Knight” (1941), „Blazon de bastard” (1947), „Lolita” (1955), „Pnin” (1957), „Foc palid” (1962, roman în versuri, cu adnotări), „Ada sau ardoarea” (1969), „Lucruri transparente” (1972) și „Ia priviți la arlechini” (1974). În 1967 îi apare volumul autobiografic „Vorbește, memorie”. Pentru activitatea sa literară
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
atacă bezmetic ... m-am trezit că sunt admonestat și chiar înjurat, cu o vulgaritate greu de imaginat.” Mulți îl urăsc pe Preda nu numai că e un mare scriitor ci și că vine din lumea țărănească. Astăzi ne trebuie un blazon de aristocrați, să fie os domnesc ... ” Referință Bibliografică: „Băiete, ăștia vor să mă omoare!” interviu despre MARIN PREDA cu prof. Ion Ionescu-Bucovu / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 557, Anul II, 10 iulie 2012. Drepturi de Autor
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
nesfârșite pe umerii lor cerul să-l sprijini și-mi răscumperi păcatul de început, arată-mi calea de urmat transparentă dincolo de noapte, unde porți fac scut de tăcere în cuvântul spre rai, doar de sfinți deschizător. Cu heraldice litere celeste, blazon în numele Tatălui scrise în ochii împietriți de teamă pe un unghi de lumină iertător unde-i gest de taină în crez, zidește-mă să ai sufletul viu. Referință Bibliografică: Zidește-mă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ZIDEŞTE-MĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345735_a_347064]
-
și cu alte stele - Conexiuni exotice bizare. Cu vervă debordând la cafenele Se țes mereu curente literare; Maeștrii poartă plete inelare, Idei extravagante și rebele. Miraje, străluciri nebănuite, Cu farmecul deschiderii în goană, Și ritmurile se succed grăbite - Imagini cu blazoane vechi, coroană, Prin lumi pulsând capcane și ispite... Revine gând la vechea lor icoană. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Revenim mereu... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
REVENIM MEREU... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356369_a_357698]
-
și artistice, care fac mândrie României. Dar nu există pădure fără uscături. Nici printre noi nu găsim totul poamă bună, bob numărat. Ar mai fi de zis câte ceva despre ponderea (mult) mai ridicată a fructelor stricate și care au pătează blazonul etnic. Și nemții, elvețienii, finlandezii dacă vreți, au și ei rebuturile lor. Dar nu au cerut și nu vor cere din cauza aceasta să nu le mai spunem nemți, elvețieni sau finlandezi. Dacă eu mă apuc de furat, mă numește lumea
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
castelului. Prințesa își dedică cu pasiune timpul și fondurile personale pentru renovarea castelului și grădinilor înconjurătoare. Elemente din decorațiunile castelului de la Banlocau au devenit pentru prințesa sursă de inspirație pentru decorarea Palatului Elisabeta din București. Grifonul înaripat, întâlnit atât pe blazonul familiei Karatsonyi cât și la piesele de mobilier în stil Empire din castel, poate fi văzut și în decorațiunile palatului din București în diferite ipostaze. Frumusețea gotica a castelului era accentuată și de parcul din aripa dreapta a satului; la
A FOST ODATA UN CASTEL de MARA CIRCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346222_a_347551]
-
atacă bezmetic ... m-am trezit că sunt admonestat și chiar înjurat, cu o vulgaritate greu de imaginat.” Mulți îl urăsc pe Preda nu numai că e un mare scriitor ci și că vine din lumea țărănească. Astăzi ne trebuie un blazon de aristocrați, să fie os domnesc ... Câteva date biografice Copilăria La 5 august 1922, în comuna Siliștea-Gumești, plasa Balaci, județul Teleorman, se naște Marin Preda, fiu al lui Tudor Călărașu, „de profesie plugar", și al Joiței Preda. Copilul va purta
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
și abia își amintea de Bucovina natală, ținea să-și ebraizeze numele. Fiul cel mare își alesese un nume de copac, fiica se măritase, alt fiu, după stagiul militar nu mai vroia nici el Wonzenkeisser.Tatăl venea cu argumente, cu blazonul familiei, cu unchiul din Triest, cu ce o să zică originarii din orășel, pe scurt, îl conjura pe băiat că măcar el să păstreze numele. Și atunci fiul n-are ce face și-i spune: „Nu am vrut să te necăjim
UN NUME DOMNESC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371038_a_372367]
-
Articolele Autorului Se înalță azi făclie Și în inimi de români Înfrățite peste glie Se-aud glasuri din străbuni. Ridică-te iar Ioane Să dai țării iarăși glas, Fără jalbe și plocoane Să scoți țara din impas! Doamne, saltă sus blazonul Moștenit din moși-strămoși, Că ne-am dat destul obolul Celor ce-au fost nemiloși! Și ne scoate din noroaie Unde-am fost mereu scuipați, De trufași și de gunoaie Să ne faci iarăși scăpați! S-avem pace în hotare, Nu
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
martie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt un vlăstar dintr-un copac milenar Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Port semn de săgeată pe ramul crescut. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Din amintirea unui sfârșit și nou început. Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Cetățile renasc din întuneric și din ruini Ostași
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
Un steag cu dragonul lup șuieră în rădăcini. Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar , Albastru e sângele neamului de atlanți Revin sarcedoții pe Kogaionon, în sanctuar Sunt sevă din neamul zeilor din Carpați. Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Rădăcini adânci ce cresc în rocă de granit Pe aici nu se moare, pe aici nu se trece Suntem apă și ram, piatră și rodnic pământ. Port semn de săgeată pe ramul crescut, Mi-e frate bun gorunul
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
sună, străbunii ne dau binețe Sunt ram milenar de stejar, un cântec de nai. Din amintirea unui sfârșit și nou început, Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Port semn de săgeată pe ramul crescut Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Sunt un vlăstar dintr-un copac milenar. Referință Bibliografică: Glossă / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
unor familii de vechi glăjari (sticlari) din Ardeal, membru al Asociației Artiștilor Plastici Mureș, susținut de Centrul de Creație și Conservarea Artei Populare Mureș, vine la târg îmbrăcat în costum de nobil ardelean, de culoare neagră pe care se află blazonul sticlarilor, cu cele șapte coline, cu cele șapte cetăți reprezentative din Ardeal, cuptorul de topit sticlă cu două țevi încrucișate, de fasonare a sticlei, mâna care controlează focul, soarele ce simbolizează lumina care este deasupra tuturor și călăuzește sticlarii, lupul
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]