970 matches
-
otava verde, uită-te! un iepuraș ce în lan se pierde. Fiecare-și are coasa gata pregătită și parcela lui cea verde toată-n flori gătită. Coasa fâșîie și iarba în cascade-i la pământ, un parfum divin înalță o boare de vânt. La amiază Soarele este-n bolta cerului și trimite fierbinți raze pe întinsul câmpului. Noi prânzim, ne odihnim, cu apă ne răcorim și mai facem câte-o glumă să ne veselim. Către seară strângem fânul și încărcăm carul
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
pe care le observăm îndeaproape când vom trece pe lângă sediul Primăriei orașului sau pe langă clădirile fostului depou metropolitan de tramvaie, ș.a. Zorii zilei de 18 aprilie, orele 5 și 55 de minute păreau să umezească și să preia cu boarea lor ultimele străfulgerări ale stelelor nopții, împânzind în haine matinale uscăciunea mototolita a orașului, locuitorii în majoritate nu-și lepădaseră “dulcile lentori” ale somnolentei, nu se dumiriseră asupra iureșului unei munci încă patriarhale cătrănita zilnic de soarele arzător și nici
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
tu arzi Pe drumuri chiparoșii Tînjesc cuprinși de dor... Mireasa mea eterna Ca pasarea în zbor... Vreau să te țin de mînă Și să plecăm pe drum, De ce ramne praful Iubirii ca un scrum? Și ce a fost iubirea, O boare, un parfum?! Mireasa mea... durerea Uitarea... doar un fum... @SONETE EROTICE joi 8 septembrie 2011 France Te-am văzut ieșind din valuri - Sculpturală, goală, udă. Mi-am simțit dorința crudă Ca valu-nghițit de maluri. Și sfioasă ți-ai pus iute
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
lui de clopoțel, A tot lătrat, voia să-mi demonstreze că el Își poate achita mâncarea ce i-am dat: De pază a stat la ușă, ca prieten devotat. Dar, culmea ironii, în zori... de dimineață, Cățelul se topise ca boarea de la ceață. „O fi prin fundul curții, sau poate-n fân?” Era o șură mare făcută de-un vecin, „Unde ar putea să-mi stea!?...Poate se plimbă? S-a plictisit să rămână o noapte tolănit în tindă”. L-am
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > DINTR-ODATĂ - TEIULUI LUI EMINESCU Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Este soare Peste floare De cicoare? Oare doare Când mai moare? Și din boare De răcoare, Și rumoare, Și splendoare, Și candoare, Iese-un flutur Și mi-l scutur Peste-un țurțur Din pridvorul casei mele, Părăsit de rândunele. Oare-n aur De balaur Șade-un faur Cât un graur, Pe tezaur? Oare vine
DINTR-ODATĂ – TEIULUI LUI EMINESCU de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368731_a_370060]
-
o umbră jertfind în zbor un flutur culorile-i de ambră sub sumbrul gri se scutur în strâmta-i crisalidă visa la ziua-n care pe aripa-i splendidă va găzdui un soare ursit de curcubeie și alintat de-o boare n-a pregetat să deie sărut gingaș pe-o floare dar tulburând înaltul un șturlubatic vânt i-a risipit cobaltul strivindu-l de pământ se trece vântul famen și-n urma lui tresare pătată fin de galben o prea gingașă
S-A PRĂVĂLIT O UMBRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363631_a_364960]
-
Storuri se mișcau viclene. Liniște deplină. Un chip furios s-a ițit printre perdelele aproape smulse. Un bărbat. La etajul doi. A privit amenințător prin sticlă. Toate figurile au dispărut. Nu se-ntâmplase nimic! Nici frunzele nu se clinteau în boarea serii. Voci? Nu existau... Referință Bibliografică: SEARĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SEARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364623_a_365952]
-
rănit de săgeată Mai rănește-mă încă o dată Este visul meu, eu l-am ales @CE PICIOARE AI FEMEIE Ce picioare ai femeie Vis amăgitor de vară Soare strîns între picioare Ca răcoarea în cămară Și mă cheamă doar o boare De parfum năucitor De pe trupul tău de floare Cu polen strălucitor Și mă doare dor de nufăr Cu petala efemeră Și de dorul tău mai sufăr Femeie cu trup de sferă Și mă stinge în răcoare Trupul tău năucitor Cînd
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
bronzați, fericiți. Pământul Planeta albastră-i Pământul înconjurat de ape și chiar scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele, în zori e plin de rouă, ziua surâde-n Soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când Soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
pe toți - Hristos ne lasă repetenți! an după an și viață după viață ratăm - și toată bezna vine-n față! multlăudatul om e o paiață: da - capodopera lui Dumnezeu e-n ceață! un gând - măcar un gând întru smerire: ca boare-am dobândi Via Simțire! nu : noi ne punem - singuri - moț și ne trezim - cenuși - la colț! ...din primăvară-n iarnă pribegesc și fericirea uit s-o caut - nu s-o găsesc! ADVERSARUL trag după mine un cadavru,-n salturi nu
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
preoți, părintele Stelică din Puranii de Sus și părintele Talaleu din Puranii de Jos, s-au întrecut în cântări, iar bunicuțu le ținea isonul în calitate de dascăl. La întoarcerea acasă, a început să ningă cu fulgi mari, filigranați și ușori ca boarea răsuflării unui prunc. Era prima ninsoare din an... - E darul pentru tine, darul trimis de îngeri cu ocazia împlinirii a 9 ani, mi-a șoptit bunicuțu surâzând. Te-ai născut la zi mare, fii fericită! - Da, da, da și te
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FLORICA BUD - MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Iene-iene, Caloiene Ia cerului torțile Și deschide porțile.” Vine toamna chiar dacă vară nu a prea fost, cel puțin pe meleagurile noastre Someș-Codru-Chiorene
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
problema secetei! Și, devenind internaționali, putem spune că, „Maurul și-a făcut datoria/ maurul poate să...” ... să facă ce vrea el, începat cum este! ------------------------------ Florica BUD Baia Mare 7 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Florica BUD - MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) / Florica Bud : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul VI, 08 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Bud : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
Din când în când Fă așa, fă așa! De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Îngrămădite pe polițele arteriale ale mașinii explozii de fugi, cârlige de artere și foșnet picioare greoaie sub rochia-apretată a domnișoarei bătrâne o neașteptată boare de farfurii, tacâmuri și crătiți. crănțănitul vaselor lăsate la uscat în mașină. Ușa se deschidea flămândă - domnișoara bătrână extrăgea precum dentistul din Strada Mare dinți venetici Unul câte unul, instrumentele aburite reflectau reînvierea - mergeau liniștite pe rafturi în dulapul multiplu
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
fiindcă aveam un drum lung de străbătut, peste 100 de km, până la următoarea oprire, prin imensa stepă rusă, o întindere fără sfârșit, fără nici un copac sau arbuști, numai cu scaieți și iarbă aproape sub un soare dogoritor. Nu adia nici o boare, nu se vedea zburând nici o pasăre, nici insecte nu bâzâiau în aer. În afară de zgomotele motoarelor nu era nici un alt sunet. În urma nostră rămânea un nor de praf, fiindcă mărșăluiam pe un drum de țară. Eram plini de praf pe haine
CONSTANTIN ZAVATI [Corola-blog/BlogPost/350360_a_351689]
-
fiindcă aveam un drum lung de străbătut, peste 100 de km, până la următoarea oprire, prin imensa stepă rusă, o întindere fără sfârșit, fără nici un copac sau arbuști, numai cu scaieți și iarbă aproape sub un soare dogoritor. Nu adia nici o boare, nu se vedea zburând nici o pasăre, nici insecte nu bâzâiau în aer. În afară de zgomotele motoarelor nu era nici un alt sunet. În urma nostră rămânea un nor de praf, fiindcă mărșăluiam pe un drum de țară. Eram plini de praf pe haine
CONSTANTIN ZAVATI [Corola-blog/BlogPost/350360_a_351689]
-
fiindcă aveam un drum lung de străbătut, peste 100 de km, până la următoarea oprire, prin imensa stepă rusă, o întindere fără sfârșit, fără nici un copac sau arbuști, numai cu scaieți și iarbă aproape sub un soare dogoritor. Nu adia nici o boare, nu se vedea zburând nici o pasăre, nici insecte nu bâzâiau în aer. În afară de zgomotele motoarelor nu era nici un alt sunet. În urma nostră rămânea un nor de praf, fiindcă mărșăluiam pe un drum de țară. Eram plini de praf pe haine
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VIAȚA NOASTRĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 870 din 19 mai 2013 Toate Articolele Autorului viața noastră e pe cale trecătoare ca o boare precum apa din izvoare ce curge mereu la vale azi ori mâine tot pierim plini de griji și de răsfățuri viața nu se ține-n hățuri se oprește-n țintirim. trecem cu ultimii cai printre foc și prin cenușă închizând
VIAŢA NOASTRĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350395_a_351724]
-
reia... În prima istorioară, Babacul mărturisește o poveste de iubire din anii tinereții, o poveste parcă fără început și fără sfârșit, un episod din viața sa ca un vis plăcut din care s-a trezit brusc, o iubire ca o boare de vânt. Unul dintre colegii săi, impresionat, meditează ca pentru sine: Oricum ar fi fost sfârșitul unei astfel de povești, aducerea ei aminte îți luminează lăuntrul, măcar pentru o clipă... știind că simbolul vieții e iubirea...” Din discuțiile personajelor se
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
pe teme actuale din viața publică a contemporanilor noștri mai mult sau mai puțin vestiți. Suspendate în echilibru incredibil între cer și pământ, amintesc parcă de judecata de apoi, ne fac să râdem sau să fim triști, lasă să adie boarea efemerului, pe fondul unei intuiții care nu ne mai dă pace. Descumpănit, privitorul oscilează ades între lacrimi și veselie, pentru a depune armele în final, abandonându-se frecvent unui râs nervos, care pare să pună stăpânire pe el, obsedant, irezistibil
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
vânt, Care vrea să ne răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna te -a învins Și când soarele apune, Retezându-ți orice vis. Plângi ființă trecătoare, Ce în zare se înclină, Fii doar cuget și lumină, Viața trece ca o boare. Plânsul încă ți-e izvorul Dorului de absolut, Suntem suflet, suntem lut Și prin lume călătorul. vineri, 11 iulie 2014 Referință Bibliografică: plângi... / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288, Anul IV, 11 iulie 2014. Drepturi de
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349213_a_350542]
-
prin gaura cheii la toată aroganța cu care ne întâmpină primăvara, ne strângem unii în alții precum copacii în frunziș ca un snop de limbi și devenim fără să vrem un fel de paranteză verticală între iarbă și cer; acum boarea nopții se apropie de stele, copacii mușcă din lumină, crește căldura primelor umbre care ne acoperă singurătatea, transformându-se-n trupuri de zeițe cu străluciri de lebădă trecând prin insomnaticele noastre nopți cu bucuria grăbită de cascade și râuri care
SENZAŢII DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348547_a_349876]
-
Acasă > Poezie > Delectare > CURG STELE Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Simți tu ce boare tandra că un poem șoptit Ne mângâie pe gene că într-un vis frumos? Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de roua, Brândușele
CURG STELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348548_a_349877]
-
din vis de fluturi, din roua umbrelor ce-și plânge rana roasă, un ham își fac din așteptări de luturi. Se-aprinde răsăritu-n ciob de soare, cetăți de vise-și spală somnu-n prag, prin flori de gânduri sapă trist o boare, ștergând amarul nins din ochi de mag! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: FLORI DE GÂNDURI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1909, Anul VI, 23 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FLORI DE GÂNDURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348621_a_349950]
-
verde” (poezii), “Vis despre dimineți liniștite” (poezii), “Puncte de inflexiune”(roman).A avut apariții periodice în cadrul Revistei “Dor de dor” Podul lui Dumnezeu, piatra sfântă de la Ponoarele... Zi de vară. În crepusculul timid simțea colții amenințători ai arșiței pândace. Nici o boare. Nici o mișcare. O încremenire așternută ca la-nceput de lume, gândi. Porni din Drobeta Turnu-Severin spre Baia de Aramă devreme, cu gând să ajungă la Tismana către amiază. Și acolo se găsea, după cum aflase, o certitudine pentru continuitatea neamului pe teritoriul românesc
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]