1,370 matches
-
elaborarea unor lucrări de referință cu privire la istoria și cultura locală, la personalitățile locului, la fapte și evenimente de importanță locală, zonală sau națională, apelează la această publicație a bibliotecii. De exemplu: dr.ist. Mihai Vișan și pr.dr. Daniel Crecan în volumele: Bocșa - istorie și adevăr. Centenarul electrificării. Timișoara. Mirton. 2011 și Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Timișoara. Mirton. 2011, prof.dr. Ioan Tomi în Muzicieni din Banat: Lexicon. Timișoara. Eurostampa. 2012; prof. Petru Ciurea și prof.dr. Constantin Falcă în volumele (18 vol
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
fapte și evenimente de importanță locală, zonală sau națională, apelează la această publicație a bibliotecii. De exemplu: dr.ist. Mihai Vișan și pr.dr. Daniel Crecan în volumele: Bocșa - istorie și adevăr. Centenarul electrificării. Timișoara. Mirton. 2011 și Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Timișoara. Mirton. 2011, prof.dr. Ioan Tomi în Muzicieni din Banat: Lexicon. Timișoara. Eurostampa. 2012; prof. Petru Ciurea și prof.dr. Constantin Falcă în volumele (18 vol) “Cărășeni de neuitat” volume apărute la Timișoara, editura Eurostampa ș.a. Iată, măcar o parte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
ș.a. Iată, măcar o parte, o mică parte din utilitatea acestei publicații. Dincolo de faptul că adună în paginile ei întreaga activitate a unei instituții, promovează actul cultural și lectura, valorile locale și zestrea spirituală locală, stimulează creativitatea și talentul. Revista „Bocșa culturală” apare la editura TIM din Reșița cu ISSN 1582-9375, în format A4, coperta color, în peste 200 de exemplare și circulă în țară și străinătate. Se bucură de aprecierea unor importanți colaboratori din Bocșa, Reșița, Caransebeș, Timișoara, Lugoj, Cluj
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
stimulează creativitatea și talentul. Revista „Bocșa culturală” apare la editura TIM din Reșița cu ISSN 1582-9375, în format A4, coperta color, în peste 200 de exemplare și circulă în țară și străinătate. Se bucură de aprecierea unor importanți colaboratori din Bocșa, Reșița, Caransebeș, Timișoara, Lugoj, Cluj, București, dar și din Banatul Sârbesc, Germania, SUA. Prin rubricile permanente deținute, revista promovează tinere talente, turismul (local, zonal, național și internațional), activități literare, sportive și educaționale, arta, profesionalismul, talentul și excelența. Este una dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
profesionalismul, talentul și excelența. Este una dintre cele mai frumoase „întâmplări” culturale ale bibliotecii. 15 ani. E mult? E puțin? Vă lăsăm pe dumneavoastră, cititorii, să apreciați. Noi știm doar că e frumos, că e o bucurie, iar pentru orașul Bocșa este un record (nici una dintre publicațiile de după 1990 din Bocșa nu au rezistat decât foarte puțin timp)! Mai știm că nouă, truditorilor, ne oferă o anume doză de satisfacție! Că a fost greu, că „nebănuite sunt căile...” și ale unei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
întâmplări” culturale ale bibliotecii. 15 ani. E mult? E puțin? Vă lăsăm pe dumneavoastră, cititorii, să apreciați. Noi știm doar că e frumos, că e o bucurie, iar pentru orașul Bocșa este un record (nici una dintre publicațiile de după 1990 din Bocșa nu au rezistat decât foarte puțin timp)! Mai știm că nouă, truditorilor, ne oferă o anume doză de satisfacție! Că a fost greu, că „nebănuite sunt căile...” și ale unei publicații, că nu a fost întotdeauna soare și că, uneori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
în lucrări importante, că revista este citată și cuprinsă în bibliografiile unor volume necesare, că se face trimitere la date și informații din această publicație în lucrări de referință, ne bucură și ne dă încredere. Încredere într-un viitor. Pentru că Bocșa culturală are viitor! Iar, pentru trecut, pentru prezent și pentru viitor se cuvine ca măcar acum, la ceas aniversar, să mulțumesc personal tuturor colaboratorilor, tuturor prietenilor care ne-au sprijinit și ne-au încurajat, ne-au fost alături la bine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
celor care s-au străduit să mențină această pagină de istorie locală ieri, care încă se străduiesc s-o continue azi și care se vor strădui pentru ziua de mâine, celor care cred în viitorul acestei reviste. La mulți ani, Bocșa culturală, mândria bibliotecii bocșene! Gabriela Șerban Director Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa Redactor șef revista Bocșa culturală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
ieri, care încă se străduiesc s-o continue azi și care se vor strădui pentru ziua de mâine, celor care cred în viitorul acestei reviste. La mulți ani, Bocșa culturală, mândria bibliotecii bocșene! Gabriela Șerban Director Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa Redactor șef revista Bocșa culturală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
străduiesc s-o continue azi și care se vor strădui pentru ziua de mâine, celor care cred în viitorul acestei reviste. La mulți ani, Bocșa culturală, mândria bibliotecii bocșene! Gabriela Șerban Director Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa Redactor șef revista Bocșa culturală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
cristalin de copil ce nu mult după această vârstă avea să intre în laboratorul de șlefuire al profesorilor de muzică Ion Românu și Miron Șoarec. Se pare, fără a avea date certe în legătură cu aceasta, că ministrul Carol Loncear, originar din Bocșa Montană, ar fi sprijinit-o să se lanseze în lumina, splendoarea, dar și asperitățile carierei artistice. Fapt este că în 1950, Aurelia Fătu-Răduțu ia admiterea la Conservatorul din București, dovadă a nivelului superior de studiu, și ardoarei de a și
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
să-i fie de cheltuială, iar dacă va merge dumneaei logofeteasa la sat și va videa moșia, îmi va face plata deplin trecît va fi prețul. i cîndu am făcut zapisul acesta, s-au prilejit vornici de poartă dumnealui Dumitrașco Bocșa vornicul și Enachie și Scorîi și Chirilă jitnicerul și Poian uricarul și Ioca uricarul și mulți oameni buni. i pentru credință, am pus degitul și acești boieri au iscălit ca să se știe. * Fșrș dat Cîrstina Platoneasa și cei trei feciori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământul și cerul, păsările se opresc, copacii ascultă, ierburile se ridică spre soare: Ană, zorile se varsă/ Lasă-mă să merg acasă/ La copii și la nevastă... / Ană, zorile se varsă... E un cântec ardelenesc pe care-l cântă Ioan Bocșa, melodia e sfâșietoare, tristețea unui bărbat împărțit între nevastă și iubită, fredonează și regizorul, Ană, mândra mea frumoasă, prietenul lui cântă atât de frumos, că Laszlo ar vrea să plângă, amintiri vechi, tristeți de tinerețe, frânt între nevastă și Căpșuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
umplu de admirație și finalul aduce ovații îndelungi: „Bravo, Bravooo!!!”. Acesta a fost momentul în care Romeo a decis să schimbe direcția spre muzică clasică, cunoscută la nivel internațional, cât și numele din Șăulean în Saleno. Încurajat de îndrăgitul Ioan Bocșa, Romeo trece cu brio examenul de admitere și urmează Conservatorul din Cluj, după care urmeaza studii de master class la New York, cu celebra soprana Renata Scotto. Medicină și muzica se îmbină armonios. În toate timpurile, omul a combinat muzică și
ROMEO SALENO CÂNTÂND NICOLAE FURDUI IANCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364519_a_365848]
-
Calendarul UNESCO din 1999.Manifestarea, organizată de Fundația Culturală „Orient Latin” Timișoara, Consiliul Municipal Lugoj, Casa de Cultură a Municipiului Lugoj și Cenaclul „Anotimpuri”, a ajuns la cea de a XI-a ediție.Sunt invitați scriitori din Lugoj, Timișoara, Arad, Bocșa, Anina, Oravița, Reșița, Bozovici, Caransebeș, Deva, Hunedoara, Făget și Hațeg,a anunțat ziarul actualitatea.ro CHIȘINĂU.Pentru al doilea an consecutiv, poezia devine pentru o zi moneda de schimb. Julius Meinl va invita și în acest an, pe 21 martie
WORLD POETRY DAY.MANIFESTĂRI DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363326_a_364655]
-
în sens antifeudal, ale poporului nostru. Simion Bărnuțiu a fost bunicul lui Ioan Maniu și străbunicul lui Iuliu Maniu, marele om politic care a contribuit esențial la Unirea Transilvaniei cu România. S-a născut la 21 iulie 1808, în satul Bocșa Română, județul Sălaj, într-o familie săracă de plugari români. A început a învăța în școala comunală de la vârsta de 6 ani. De aici a trecut la gimnaziul din Careii Mari și apoi la Facultatea teologică din Blaj. Încă de
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
ghicit, zăpada, absența ei cu desăvârșire. Frustrarea aceasta “cosmică” este greu suplinită de orice altceva, mă face ușor descumpănit, chiar pustiit, niște colinde românești ascultate la mii de kilometri de țară mai drege, mai alintează, Hrușcă, Fuego, Tudor Gheorghe, Ioan Bocșa și “Madrigalul” ne scot într-o “sară pe deal”, un biet dâmb care să dea impresia că ascunde, măcar cu o muchie a lui, răsăritul sau asfințitul soarelui ... O biserică creștină conferă începutului marii sărbători a creștinătății, atributul solemn al
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
în 2009 a participat la Festivalul „Peștișorul de Aur”, Tulcea și a câștigat marele premiu. În prezent este studentă la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Pedagogie muzicală, anul II, în paralel frecventează un modul de canto popular cu domnul Ioan Bocșa și este solistă a Ansamblului „Mărțișorul” din Cluj-Napoca. În 2011 a lansat un CD de muzică populară, cu paisprezece piese de pe Valea Gurghiului, numit „Gurghiule, mândră vale”, o parte din ele culese de la bunica Panga Paraschiva și o parte au
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
din România 2. Lansarea cărții : 50 de ani în căutarea identității, apărută la editura ALTIP, Alba Iulia, prezintă autorul. 3. Primirea de noi membri în Academia Artelor Tradiționale din România: Sava NEGREAN BRUDAȘCU, Aloisiu (Nucu) PANDREA, Ioan COZMA Participă: Ioan BOCȘA, Aurel TĂMAȘ, Nucu PANDREA, Dorel ROHIAN și orchestra „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj, dirijor, Ovidiu BARTEȘ. Organizatorii invită pe toți clujenii interesați în cunoașterea unor aspecte indedite privind activitatea Academiei Artelor Tradiționale din România, precum și proiecte de conservare și valorificare
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364844_a_366173]
-
o scurtă poveste cu cowboy și indieni și a fost intitulat Copilărie (dura trei minute).” Așa a început povestea unei pasiuni de o viață. „A urmat cursurile primare la Școala Generală de 8 ani Ciudanovița, apoi Școala Profesională UCMMA din Bocșa, unde, la propunerea lui, s-a înființat un fel de cineclub și a realizat un filmuleț de trei minute. La 18 ani se angajează ca sudor, apoi instalator de conducte de linii electrice și de apă. Paralel cu munca își
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
așteptat taică. - Am venit deoarece ... - Știu, mi-a spus Ion. Vrei să scrii o carte despre oamenii acestor locuri. Bine faci. Nu strică să rămână mărturii despre vremurile care au trecut. - Unchiule aș vrea să-mi vorbești despre haiducii Anghel Bocșa, Vasile Doncea zis Badea și Ioan Ianoși zis Ivan și despre comoara ascunsă de ei în munte. - Erau trei, taică, parcă îi văd: Anghel înalt și voinic, Badea scund și îndesat, Ivan de statură medie. Anghel purta o căciulă brumărie
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
oameni de vază din orașele transilvane, avocați, notari, funcționari, preoți, medici, etc, se ofereau, pe rând să găzduiască Serbările, balurile, carnavalurile, concertele, mesele care urmau Adunării generale. Brașovul, Arad, Timișoara, Beiuș, Orăștie, Sibiu, Lipova, Sighet, Oravița, Săliște, Lugoj, Deva, Caransebeș, Bocșa Română, Turda, Satu Mare, Zalău, Reșița, Abrud, Alba Iulia, Blaj, Sebeș, etc. De altfel, după o vreme, când Vulcan a renunțat să mai tipărească revista la Budapesta, a ales Brașovul ca cel mai potrivit loc pentru sediul permanent al redacției. Au
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
încercat vreodată și înlăturarea Zinaidei Bolboceanu, dar pentru alți mari muzicieni ai speciei folclorice românești, mecanismele mentale ale invidiei nu activează. De pildă, Emilia Comișel, Mărioara Murărescu, Irina Dragnea, Elise Stan, Maria Mocanu, Constantin Arvinte, Grigore Leșe, Irina Loghin, Ioan Bocșa, Fuego, Gheorghe Roșoga, și alții expun considerații de valoare despre „privighetoarea Basarabiei”, cum e denumită Zinaida Bolboceanu. Invidia este simptomatică, valoarea e perenă. Încât concertul de la Lisabona, de ziua românilor din Portugalia, apropie pe Grigore Leșe și Zinaida Bolboceanu de
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER de Virgil BIROU Am auzit de romanul LUME FĂRĂ CER încă din anul 1966 când venisem la Moldova Nouă. Să nu credeți cumva că am auzit de la vreun literat, ci de la un muncitor miner din Bocșa, mai precis de la Orbulescu Gheorghe din Bocșa care era detașat aici. Un țigan analfabet zicea el, însă cu o memorie de invidiat. Îmi solicita să-i citesc din poeziile mele, iar după aceea le recita de parcă le citea din caietul
SCURTĂ PREZENTARE A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER DE VIRGIL BIROU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357901_a_359230]
-
BIROU Am auzit de romanul LUME FĂRĂ CER încă din anul 1966 când venisem la Moldova Nouă. Să nu credeți cumva că am auzit de la vreun literat, ci de la un muncitor miner din Bocșa, mai precis de la Orbulescu Gheorghe din Bocșa care era detașat aici. Un țigan analfabet zicea el, însă cu o memorie de invidiat. Îmi solicita să-i citesc din poeziile mele, iar după aceea le recita de parcă le citea din caietul meu. Iată deci că după mulți ani
SCURTĂ PREZENTARE A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER DE VIRGIL BIROU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357901_a_359230]