499 matches
-
întrebărilor pe care Pantagruel i le adresează lui Epistemon. Procedeul cedării responsabilității către un personaj-martor, altul decât naratorul, survine limpede în ambele cazuri. Singura deosebire majoră dintre cele două tablouri literare privește ideea pedepsirii, după moarte, a personalităților "de vază" (bogătași, conducători etc.), pe care Lucian din Samosata îi va fi amendat, de-a lungul viitoarelor vieți, uzând de introducerea unui decret fictiv, în care aduce, cu subtilitate și ironie, în discuție și principiul reîncarnării: "S-a pus rânduială în mai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de-a lungul viitoarelor vieți, uzând de introducerea unui decret fictiv, în care aduce, cu subtilitate și ironie, în discuție și principiul reîncarnării: "S-a pus rânduială în mai multe lucruri; iar în cele din urmă veni vorba și despre bogătași. Aceștia fură împroșcați cu multe și grele învinuiri: cum că sunt silnici, înfumurați, disprețuitori și foarte nedrepți. În sfârșit, unul dintre oratorii de vază de-acolo, ridicându-se, a citit următorul decret. DECRET "Cum în timpul vieții oamenii bogați săvârșesc multe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
au niciodată timp. " 5. Societățile aristocratice nu valorizează munca. Ele trăiesc de pe urma exploatării muncii. Ne întoarcem încă o dată la mănăstiri, pentru a întâlni o schimbare de mentalitate. Aici, deviza este ora et labora, roagă-te și muncește. Meșteșugarii, negustorii, comercianții, bogătașii, burghezii orașelor transformă munca într-o valoare, deoarece creează bogăție. În acest sens, ei disprețuiesc trândăvia nobililor. De fapt, Evul Mediu cunoaște o evoluție tehnologică remarcabilă. Să luăm moara de vânt, moara de apă, scripetele, diferitele instrumente optice, orologiul, imprimeria
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
căruță. Noi doi împreună cu Cezar Adimi, un foarte bun prieten, elev la liceul comercial, plecat și el în lumea drepților, am convenit să mergem cu uratul la prietena mea, Virginica Armașu din Dorohoi, aflată în vacanță la unchiul ei, un bogătaș care locuia într-un sat la vreo șapte kilometri de Dorobanți. A fost o hotărâre soră cu nebunia, luată probabil sub influența vinului și a prostiei, pentru că drumul până acolo, peste câmpuri înzăpezite, trecea pe lângă o pădure de unde ne au
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
incertă și misterioasă, nu mai poate zbura spre spațiile sălbatice și libere: „A uitat cum e să trăiești în sălbăticie, așa că totul e bine”. Salvată din fundul mării de un câine de vânătoare, după ce fusese lovită în aripă de alicele bogătașului Werle, rața își va duce traiul închisă în podul casei familiei Ekdal, devenit metafora întemnițării naturii între zidurile unei locuințe umane. Este același pod în care bătrânul Ekdal - el însuși întors de pe mare, unde scăpase dintr-un naufragiu - continuă să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tranzacția să se efectueze nu departe de un divan... Ca om liber, el caută calea de mijloc - ca mai toți filosofii Antichității. Afectarea mizeriei este pentru el perfect echivalentă cu etalarea bogățiilor. Modelele lui Aristip nu sunt nici cerșetorul, nici bogătașul. El nu vede mai multă virtute în straiele zdrențăroase decât în veșmintele de brocart și de mătase. Dacă într-adevăr banii nu contează sau, oricum, nu contează cine știe ce (lucru pe care Aristip îl crede), măcar să servească la ceea ce sunt destinați
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mai puțin 27. Chiar dacă cifrele acestea sînt supoziții, rezultă că adevărata pondere a gnosticismului nu era una numerică, ci intelectuală. Prin anii 215-217, Origen pune mîna pe condei pentru a readuce În sînul Bisericii o oaie rătăcită - pe prietenul său, bogătașul Ambrozie din Alexandria, care dădea semne că Înclină spre gnoza valentiniană 28. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Plotin adresează critici gnosticilor valentinieni prezenți În propria sa școală 29. Mai existau Încă gnostici În Egipt, la sfîrșitul secolului al IV-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
stare; statut; străinătate; suferință; la suflet; superficial; șmecheri; șofer; tati; toamna; trecător; tristețe; u-la-la; urît; valoare; vecin; vedete; voievod (1); 808/228/56/172/3 boier: bogat (189); bani (52); bogăție (42); șef (31); avere (27); avut (21); stăpîn (13); bogătaș (12); avar (10); avuție (10); istorie (10); înstărit (10); om (10); țăran (10); gras (8); nobil (7); rege (7); conac (6); aristocrat (5); aur (5); fudul (5); mare (5); moșie (5); moșier (5); patron (5); putere (5); sărac (5); bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și-nainte, da nu ca acu'! Octav: Așa e, doamnă, așa e... Cu ce vă mai servim? Femeia: Auzi, să mînjești frumusețe de monument cu fel de fel de... aduse de prin celea locuri străine... Octav: Ăsta-i cavoul unui bogătaș... boier mare... prinț... sau așa ceva... s-au șters literele... Așa că trebuia privatizat... Altul al rînd! Femeia: Mda... Și nu ți-e, iartă-mă că-ți spun..., nu ți-e oleacă de rușine? Octav: Vreau să văd cît rezist... vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
avea el, plus "secretele" burjuilor de la Malaxa! Cu o zi înainte de-a fi arestat, inspirat, Vornic s-a oferit să slujească, cu devotament, puterea proletară. Să cînte realizările ei mărețe!... Cu toate acestea, trebuie să facem o precizare: fostul bogătaș nu și-a trădat rasa, nici clasa socială, nici idealurile; el a ironizat mîrlănia bolșevică cu atîta pricepere, încît bieții semidocți, cocoțați pe baricadele epocii, habar n-aveau de viziunea distrugătoare a boierului. Tiberiu Vornic iubea prea mult viața ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de ritmul eposului, iar Răscoala, prin concentrarea progresivă din final, pare mai aproape de un ritm dramatic (Const. Ciopraga). Ion Subiectul romanului este relativ simplu: Ion, un tânăr sărac, o iubește pe Florica, fată săracă, dar se căsătorește cu Ana, fiica bogătașului Vasile Baciu, pentru a intra în posesia unor pământuri. Întâmpinând opoziție din partea viitorului socru, flăcăul o seduce pe Ana, se căsătorește cu ea, după care se îndepărtează și revine la Florica. Aceasta din urmă devenise soția lui George Bulbuc, om
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ion este un personaj realist, dinamic, multidimensional și exponențial. În locul viziunii idilice asupra satului și asupra țăranului, Rebreanu înfățișează țăranul în complexitatea lui, în simplitatea, brutalitatea, primitivitatea acestuia. Deși are anumite calități, Ion nu valorează nimic fără avere, în fața unor bogătași ca Vasile Baciu, care îl consideră o "flandură". El are structura de luptător și iubește pământul care i-a fost "mai drag ca o mamă", simte ritmurile lui, îl adoră, abandonează școala, fiind un om elementar, teluric, dominat de instincte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să pedepsească prin mine și să descurajeze astfel, pentru totdeauna, categoria asta de tineri, care, născuți într-o clasă inferioară și oarecum apăsată de sărăcie, are norocul să dobîndească o educație bună și îndrăzneala să se amestece în ceea ce orgoliul bogătașilor numește societatea înaltă. Iată crima mea, domnilor, și ea va fi pedepsită cu atît mai multă asprime, cu cît, de fapt, nu sunt judecat de semenii mei. Nu văd pe băncile juraților nici un țăran mai înstărit, ci numai burghezi indignați
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
blocuri), în comportamente tot mai vulgare și cu ținutele țepoase, neîngrijite, de sub care transpar și unele trăsături delicate ale unor femei, copii și tineri, iar uneori și ale câte unui bătrân care a reușit să nu-și umbrească complet ființa. Bogătași luxoși pe dinafară nu mai au ochi să privească la semenii lor, fără "norocul" de a poseda bolizii gonind nebunește pe șosele ori ocupând sfidător trotuarele înțesate. Ca și "majoritarii", "minoritățile" nu se mai ajută între ele ca altădată fiindcă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
libera exprimare al cetățenilor și a procedurilor constituționale de a asigura aplicarea legii, pentru guverne mixte și pentru eliberarea de "partide" și "facțiuni" în special de acelea care încurajau disensiunile interne și inițiativele "private" ale monarhilor, ale miniștrilor și ale bogătașilor ambițioși. *** Faza a doua: O dată cu creșterea puterii și a dinamismului economiilor capitaliste moderne, idealul sferei publice a ajuns să fie folosit mai ales pentru a critica monopolul producției și consumului de mărfuri asupra unor zone ale vieții civile considerate a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mult sânge, În cele din urmă se prăbușește. Dar după moartea lui, coana Ioana Își găsește alt concubin, un bărbat falnic și voinic, potrivit preferințelor sale, Îl chema Dumitru Blaga. Între timp, fiica, Ioana, se căsătorește În Toplița cu un bogătaș, proprietar al unei fabrici de cherestea. Îl chema Dușa Vasile și nu a avut noroc de nici un urmaș, În ciuda bogăției acumulate. Blaga Dumitru, concubinul, după ce este alungat din casă de fiica Mariei Lupului, Ioana Dușa, se retrage În Subcetate, unde
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la alte neamuri. Mai întâi, aproape toate femeile, care alcătuiesc jumătate din întreaga populație, iar acolo unde muncesc femeile, majoritatea bărbaților sforăie în locul lor. Apoi, droaia numeroasă și leneșă de popi și de călugări! Mai puneți la socoteală pe toți bogătașii, mai ales pe marii proprietari de pămînturi, așa-numiți oameni de neam și nobilii; adăugați la aceștia servitorimea lor, adică toată acea adunătură de pierde-vară în livrea și, în sfîrșit, puneți potopul de cerșetori voinici și zdraveni ce-și ascund
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
săraci car e se uitau cu jind la dulciurile sau jucăriile din vitrine. Atunci mai dădeam un bănuț micuțului, dar repede mi-am dat seama că asta nu reprezintă mai nimic și că nici dacă aș fi un m are bogătaș și aș face acțiuni de caritate, tot n ar însemna mare lu cru . Trebuia făcut altceva. Trebuia mers la cauză. Și întrebările au început să curgă. De ce sunt oameni bogați și oameni săraci,de ce su nt țări sărace și țări
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
condiția sa modestă, era mai aproape de adevăr decât omul m ode rn care este atras tot mai mult pe căi lăturalnice. Oare câte s ar putea face pentru nevoiași, cu bani i de pe o singură mașină de lux a unui bogătaș? Obiecte de lux care oricum nu-l ajută în nici un fel. Cel mult îl împing și mai mult spre decădere mo ral ă. Cam așa arată sistemul de valori din ziua de az i ș i chiar dacă nu ne convine
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
insultă pe cei din jur cu prostia lor, este jale pentru toți! În urmă cu câțiva ani, vedeam la televizor un documentar făcut de un cunoscut ziarist din Marea Britanie în Dallas ( statul petroliștilor Texas) din SUA. Era un documentar despre bogătașii din acest oraș, oameni care au făcut averi din petrol. În acest film mi a atras atenția un amănunt intere sant. Printre bogătași de toate mărimile și de toate soiurile, care-și etalau cu inconștiență ,,mărgeluțele colorate“ de care erau
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de un cunoscut ziarist din Marea Britanie în Dallas ( statul petroliștilor Texas) din SUA. Era un documentar despre bogătașii din acest oraș, oameni care au făcut averi din petrol. În acest film mi a atras atenția un amănunt intere sant. Printre bogătași de toate mărimile și de toate soiurile, care-și etalau cu inconștiență ,,mărgeluțele colorate“ de care erau foarte mândri, s a vorbit la un moment dat de niște oameni mai deosebiți. Erau oameni la fel de bogați, dar care trăiau la un
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de diacon. Gheorghe Bradin s-a născut la data de 3 februarie 1895, în satul Cuvin din județul Arad. Gheorghe Bradin menționează în autobiografia sa faptul că s-a născut într-o familie săracă dar care muncea din greu la bogătașii din Podgoria Aradului. Începând cu vârsta de 7 ani a urmat școala primară confesională din Cuvin. La vârsta de 15 ani a lucrat la primăria din Cuvin ca agent poștal. După mai multe frustrări și experiențe dramatice, a descoperit că
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
nuanțe portocalii, icre negre, cine avea bani mulți - prin cartierul Socola erau rari asemenea cumpărători - cornete cu înghețată și pânițe albe și calde, le simțeam căldura cu ochii doritori și cu simțirea înfometată. Și ne gândeam că Ursu este un bogătaș așa de mare, mai mare decât împăratul broaștelor sau a zânelor din poveștile noastre pe care începusem să le descifrăm. Dar nu despre Ursu am dorit ca să scriu. Prietenul meu, când mă vedea cu ochii sticlind la câte vreun cumpărător
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ba încercase într-o recreație să-i dea o felie de pâine cu unt. Pentru mine, ce-mi spusese Țuți, plus chestia cu cerneala pe care mi-o vărsase pe caietul de caligrafie, a aprins focul. Vechea ură pentru fiul bogătașului a izbucnit spontan, și dădeam în el orbește, fără milă. Băteam în el cu ură, încât cravata și cămașa lui frumos călcată erau acum pline de sânge. Iar Olga cu Elena râdeau într-un colț, lângă ușă, dar cu o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fiind acum și mai Închegată. Ginerele, care este un om de afaceri, cu bani, a venit În vizită după câteva luni de când o cunoștea pe fiica lor. - Îți dai seama când ne-a anunțat fii-mea că vine cu ditamai bogătașul, ce emoții am avut!Ne-am apucat să facem o curățenie generală; am văruit, am scuturat, am pus cuverturi noi și preșuri curate pe care le-am spălat la gârlă, măcar să vadă că suntem curați, că săraci, Își dădea seama
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]