1,026 matches
-
de pe loc”. Datorită creșterii populației și apariției unor tot mai stringente cerințe economice, pădurile s-au restrâns, făcând loc așezărilor umane și suprafețelor agricole, fenomenul reflectându-se sugestiv în toponimie. Semnalăm, mai întâi, localitățile Buda din comuna Oșești, Alexandru Vlahuță, Bogdănești. Inițial s-a crezut că semnifică o groapă, o așezare adâncită. Profesorul Mircea Ciubotaru (5, 6) a demonstrat, însă, o altă origine. în Europa medievală albirea pânzelor și stofelor se făcea cu o substanță numită potosă, rezultată din arderea lemnului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Oșești, Delești și Bălteni, Racova (localitățile Pungești, Ivănești, Poienești, Laza) și Simila (localitățile Simila, Băcani, Alexandru Vlahuță), care dispune și de acumularea Râpa Albastră. De asemenea, în Simila se varsă pârâul Bogdana, care trece prin localitățile Bogdana, Bogdănița și tangențial Bogdănești. Lista afluenților continuă cu Tutova (localitățile Dragomirești, Aldești, Iana, Pogana, Perieni, Ivești), pe care se află și acumularea Cuibul Vulturilor, iar în pârâul Tutova se varsă Iezerul, care se învecinează cu localitățile Ivănești, Voinești și Gherghești. Doi dintre afluenții ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
legătură și cu înmulțirea numărului gropilor de provizii, în care se depozitau, de regulă, cereale. Instalații de foc asemănătoare, situate în afara sau în interiorul locuințelor, uneori cu câte două cuptoare în dotare, s-au descoperit în apropiere, la Horga și la Bogdănești − Vaslui. Asemenea cuptoarelor din piatră, și cele din lut, pentru copt, reflectă o tradiție romană; ele au fost atribuite localnicilor. Eficiența lor a permis perpetuarea și menținerea respectivelor instalații de foc, pe parcursul celei de-a doua jumătăți a mileniului I d
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perioada veacurilor VI-XI, în mediul autohton, au pătruns obiecte de cult bizantine și, mai târziu, de origine veche rusească (produse la Kiev și Halici), precum crucile simple sau cele duble-relicviar (encolpioane/engolpioane), din bronz sau os (cazul celei de la Bogdănești), cu reprezentări de personaje biblice, asemenea celor de la Dănești (redată Maica Domnului, prin incrustații în tehnica niello), Codăiești, Șuletea (pe o parte este Iisus Hristos, iar pe cealaltă Maica Domnului cu pruncul în brațe) - Vaslui, Bâtca Doamnei - Neamț, Lunca - Botoșani
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, datate în veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 80-81; Teodor 1997c, p. 51. 16. Bogdănești (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Corlătești-Mănăstirea: pe panta aflată pe stânga Pârâului Bogdănești, pe locul unui sat dispărut (Corlătești-Mănăstirea) s-au identificat fragmente ce aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare profesor I. Calciu, 1965; verificare Gh. Coman, 1968, 1977. Materialul donat Muzeului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu striuri orizontale și vălurite, datate în veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 80-81; Teodor 1997c, p. 51. 16. Bogdănești (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Corlătești-Mănăstirea: pe panta aflată pe stânga Pârâului Bogdănești, pe locul unui sat dispărut (Corlătești-Mănăstirea) s-au identificat fragmente ce aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare profesor I. Calciu, 1965; verificare Gh. Coman, 1968, 1977. Materialul donat Muzeului Județean „Ștefan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman și R. Maxim-Alaiba, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 80-81; Teodor 1997c, p. 51. 16. Bogdănești (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Corlătești-Mănăstirea: pe panta aflată pe stânga Pârâului Bogdănești, pe locul unui sat dispărut (Corlătești-Mănăstirea) s-au identificat fragmente ce aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare profesor I. Calciu, 1965; verificare Gh. Coman, 1968, 1977. Materialul donat Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 83, nota 2; Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare C. Cihodaru, 1931; verificare Gh. Coman, 1975, 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 23, nota 45; Coman 1980c, p. 161, nota 15; Teodor 1997c, p. 58. 24. Buda (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Marginea nordică a satului: pe interfluviul din marginea nordică a localității s-au găsit fragmente de vase din secolele VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI, VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 310; Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 98. 70. Horoiata (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Marginea de nord-nord-vest a satului: pe pantele din preajma pârâului localității, din marginea nord-nord-vestică, s-au descoperit fragmente de vase caracteristice secolelor VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
preoteasa Maria „face curvie cu popa Vladislav, dar și cu un fecior al Pa raschi vei, dar și cu alții...“. Tot comunitatea este cea care îl demască pe popa Stoian pentru că întreține relații netrebnice cu fina sa. Atât sătenii din Bogdănești, județul Vâlcea, cât și cei din Urluiani, județul Teleorman, se plâng mitropolitului, cerând pedepsirea celui care încercă să scape fugind din județ în județ. De remarcat cum cele două tabere, de o parte preotul și familia sa, de cealaltă parte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cei mari cari veniau pela Mircești: Niculai Pisoschi, care era sotnic și pe care Alecsandri îl iubea ca pe un frate. Apoi Catargi dela Muncel, Lupu Bogdan dela Gădinți, Sturdza dela Miclăușeni, toți cu cucoanele lor. Apoi, Smărăndița Docan, Sturdza-Șcheianu, Bogdăneștii, cei trei frați: Lupu care ținea pe Mărioara, fata Docanului, Gheorghe care a luat pe fata lui Alecsandri și Leon dela Dobreni care a ținut pe duduca Lucica, fata lui Mihalache Kogălniceanu. Mai veneau Roseteștii, Cantacuzineștii, Ghiculeștii - toți cu cucoanele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
date arheologice din paleolitic și până în secolul al XVIII-lea, ca urmare a unor sondaje făcute în zonele Pogonești - Stănilești - Igești - Blăgești, Mălușteni, Fruntișeni, Igești-Scăndureni, Stoicani-Aldeni, Rai-Gura Hulubei, Murgeni, Poșta Elan- Vutcani, Horincea-Elan-Prut, Găgești, Șuletea, Chircești, Bârzălești, Gura Bustei, Fedești-Lătești- Bogdănești, Valea Albiei etc. Cartea readuce valoarea documentară a operei altor cercetători în domeniu: Mircea Petrescu Dâmbovița, Ghenuță Coman, Vasile Palade, Eugenia Popușoi, M. Paucă, I.T. Dragomir, Dan Monăh, D.N.Popovici, C.Vulpe, Vasile Ursachi, Ruxandra Maxim Alaiba ș.a. Ce ne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu aveau condiții de dezvoltare. Au fost scoase din nomenclator următoarele sate care aveau sub 10 clădiri: 1. Ciorâța de la comuna Dănești, integrându-se satului Dănești; 2. Cârlești de la comuna Dracseni, contopindu-se cu satul Rebricea; 3. Corlătești de la comuna Bogdănești, integrându-se satului Bodgănești; Onești de la comuna Lălești, integrându-se la Puiești; 5. Sâmzănești de la Avrămești, contopindu-se cu satul Voinești. Următoarele 52 de sate au fost și ele scoase din nomenclatorul localităților, contopindu-se cu altele, după cum urmează: 1
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la comuna Bacani s-a contopit cu Drujești; 2. Ezeru de la comuna Băcești s-a contopit cu satul Băcești; 3. Capul Rediului de la comuna Bălteni s-a contopit cu Bălteni Deal; 4. Horinceni de la Berezeni devin Berezeni; 5. Foltești de la Bogdănești devin Bogdănești; 6. Cernați de la Bogdănița devin Cepești; 7. Bârjoveni de la Bogdănița devin Rădăești; 8. Viișoara de la Boțești devin Boțești; 9. Cârja de Jos de la Cârja se contopește cu Cârja de Sus; 10. Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bacani s-a contopit cu Drujești; 2. Ezeru de la comuna Băcești s-a contopit cu satul Băcești; 3. Capul Rediului de la comuna Bălteni s-a contopit cu Bălteni Deal; 4. Horinceni de la Berezeni devin Berezeni; 5. Foltești de la Bogdănești devin Bogdănești; 6. Cernați de la Bogdănița devin Cepești; 7. Bârjoveni de la Bogdănița devin Rădăești; 8. Viișoara de la Boțești devin Boțești; 9. Cârja de Jos de la Cârja se contopește cu Cârja de Sus; 10. Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care a domnit Iancu Sasul, Petru Șchiopul a zidit o nouă mănăstire în anul 1582 pe un loc pe culmea dealului, care prezenta sub aspectul năruirii mai multă siguranță. Ctitoria aceasta venea să cinstească și victoria sa din luptele de la Bogdănești. Nereușita ctitoriei din vale l-a determinat pe Petru Șchiopul să aducă și câțiva meșteri pricepuți din Țara Românească, unde avea relații de pe când fusese domn. Împreună cu meșterii moldoveni, aveau să facă un lucru temeinic. Este biserica ce s-a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
, Vicențiu (6.II.1942, Bogdănești, j. Vaslui - 16.VII.2001, Iași), prozator. Este fiul Sofiei (n. Gâlea) și al lui Constantin Donose, profesor. A urmat clasele primare în comuna natală, fiind înscris apoi la Școala generală din Costești. După terminarea liceului, la Vaslui (1955-1959), a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
satul Sodomeni, Com. Pașcani. Cu soția dintâi a avut 3 copii. Unul a murit de mic și unul În război și unul Mihai cu gradul de colonel invalid trăiește la Piatra Neamț. Soția dintâi a fost fiica Învățătorului Neculai Cârlănescu din Bogdănești. Cu soția a II-a a avut 11 copii, unu a murit de mic și pe 10 i-a Învățat. Are acum o fată Ioana căsătorită cu Învățătorul ștefan Țintilă și ea fiind tot Înv. În Com. Cristești, jud. Iași
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Chișinău și avea meseria de brutar. Din păcate, declarase același lucuru ca și alții și anume că fusese luat „cu forța de către germani”. Scurtul lor sejur în Vechiul regat, început la 25 martie 1944, fusese petrecut tot în comuna Bogdănești de unde, probabil, au fost trimiși sub escortă la Bârlad din ordinul impasibililor ruși încadrați în C.AL.C. Chiar dacă părea a avea un nume rusesc, cetățeanul Bâkov Serghei (1886, Tighina) se declarase a fi român. Față de alții care se plângeau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
știu, ce-mi amintesc și ce mi s-a povestit despre ÎNVĂȚĂTORII de pe meleagurile Frasinului; pe lângă ei să povestesc despre cât mai mulți oameni din această frumoasă comunitate - Frasin. Leocadia-Georgeta Carp Familia M-am născut în refugiu, în 1944, la Bogdănești - Râmnicu Vâlcea, din părinții Olga și Macarie Grosu - învățători. La acea vreme, tata era pe front, în linia întâi, mama era la catedră, în Bogdănești, Râmnicu Vâlcea. Locuiam la directorul școlii, la familia Predescu, care mau și botezat. Cu noi
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
această frumoasă comunitate - Frasin. Leocadia-Georgeta Carp Familia M-am născut în refugiu, în 1944, la Bogdănești - Râmnicu Vâlcea, din părinții Olga și Macarie Grosu - învățători. La acea vreme, tata era pe front, în linia întâi, mama era la catedră, în Bogdănești, Râmnicu Vâlcea. Locuiam la directorul școlii, la familia Predescu, care mau și botezat. Cu noi mai erau bunicii din partea mamei, Ștefania și Ioan Pițul. În acel an, la bătălia de la Mărășești, tata a fost rănit. L-au găsit localnici inimoși
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
4.000 de fișe. Pregătește o monografie închinată ilustrului folclorist de la Spătărești. Părerea sa - pe care o împărtășesc și eu - este că contribuția lui Lupescu la folcloristica fălticeneană e mult mai mare și trebuie pusă în lumină (apariția „Șezătorii”). La Bogdănești, mai trăiește învățătorul Holban, care și a susținut definitivatul cu o lucrare asupra lui M. Lupescu. O sursă de ultimă oră am găsit-o la Tg. Neamț, la familia Nicolae Platon (str. Mărășești, nr.110). Doamna Platon este soră cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Copilăria și adolescența (1957); Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu (1966); Vânătoare domnească (1963); Stele și luceferi (1969). Traduceri din N. A. Ostrovski, Balzac, Cehov etc. 237 Mihai Lupescu (n. 5 septembrie 1862, Spătărești, jud. Suceava - m. la 17 august 1922, Bogdănești, jud. Suceava), învățător, folclorist. Redactor al revistelor „Șezătoarea” și „Ion Creangă”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta săteanului”, „Lumina pentru toți”, „Românul” (Arad) etc. A fost director al Orfelinatului agricol din Zorleni, jud. Vaslui, între 1898 1920. 171 Răspund abia acum la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu cele trei surori Cârlănescu, pe care am reușit s-o fotocopiez. Vă rămân profund recunoscător. În altă ordine de idei, îndrăznesc să vă adresez o rugăminte: soția Dv. are, cred, multe amintiri din perioada când trăia M. Lupescu la Bogdănești. Dacă v-ar povesti aceste întâmplări, ați fi dispus să le scrieți Dv.? Aceasta, în timp, fără zor. Ne-ar fi de mare folos. De altfel eu voi mai trece prin Tg. Neamț și nu voi uita să vă vizitez
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dirijorul fanfarei militare de la Reg. 16 Dorobanți din localitate. 392 Alexandru Arșinel lucra la un medalion Ilie Mihăilescu, destul de amplu. 393 Mihai Lupescu, cunoscutul folclorist care a văzut lumina zilei în Spătărești, la 3 kilometri de Fălticeni. 317 casa de la Bogdănești și, după ce terminase cu Zorlenii 394. Acest document nu l-am cunoscut și nici nu știu cum l-a aflat „omul meu”. Cred că, după moartea lui Kirileanu s-a publicat corespondența sa. Iată pasajul cu pricina: „În sfârșit (sublinierea îmi aparține
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]