924 matches
-
atunci o putem ignora, oricum nu învățăm nimic de pe urma ei - aceasta e reacția cititorului la lectura cărții. Ți-e cu neputință să ți-l închipui pe autor lăudînd trecutul, în schimb ți-e la îndemînă să ți-l imaginezi criticîndu-l. Boia este un autor abil căruia spiritul critic i-a insuflat o mină malițioasă, a cărei expresie cultă e precumpănitor sarcastică. Mai mult, o adiere de îngăduință superioară îi însoțește considerațiile, Boia neavînd iluzii și nehrănind credințe, dar folosind trecutul ca
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
ți-e la îndemînă să ți-l imaginezi criticîndu-l. Boia este un autor abil căruia spiritul critic i-a insuflat o mină malițioasă, a cărei expresie cultă e precumpănitor sarcastică. Mai mult, o adiere de îngăduință superioară îi însoțește considerațiile, Boia neavînd iluzii și nehrănind credințe, dar folosind trecutul ca pretext de desfășurare a inteligenței sale analitice, impresionantă prin ușurința cu care întoarce o temă pe mai multe fețe, dar înfiorătoare prin demoralizarea pe care ți-o insuflă. Impecabil sub unghiul
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
prin demoralizarea pe care ți-o insuflă. Impecabil sub unghiul informației, autorul e o natură ironică, ultimul lucru pe care îl poți aștepta de la el fiind dramatizarea, patetismul, într-un cuvînt participarea. De aceea, în materie de afinități ancestrale, Lucian Boia ne învață ataraxia. O carte din care rămîi cu impresia că istoria e o scenă a deșertăciunilor pe care trebuie s-o contemplăm, dacă nu cu condescendență, atunci neapărat cu cinism.
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
este tot ce eu nu am văzut, ce s-a Întâmplat după ce m-a luat apa. Acum știu asta: pe unii i-au Împușcat cum au ajuns pe mal. Iar celorlalți le-au legat mâinile la spate, le-au turnat boia iute În ochi, le-au pus pungi de plastic pe cap și i-au lăsat În soare. Pe mulți i-au bătut cu puștile și cu uneltele noastre de treierat. Către ceilalți, care plângeau, au strigat, Unde sunt puștile?, Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
a efectului produs de vederea amfiteatrului care o sprijină. Am trecut pe sub "Arcul Academiei", printre cele două clădiri ale Liceului Național, pe lângă " Marele Otel Traian", pe lângă Otel România... Un moment... Vedeți colo, în urmă, în fața Orfelinatului Neuschotz, ghereta de lemn boită în albastru deschis, care-și deschide ușa primitoare și fereastra decorată cu toate fructele sezonului? E ghereta lui Ghiță olteanul, amicul, confesorul, tăinuitorul nostru, adică a absențelor noastre nemotivate de la orele de clas. Trebuia să mă opresc puțin aici, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de rachete. Maria s-a uitat din nou în spate. Distanța iarăși se mărise, băieții păreau să țină la o oarecare discreție, dar nu excesiv. Ne filau stupid, vizibil, ca legionarii din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Ăia măcar erau cinstiți; boi, dar cinstiți: cum îi călca cineva pe bec, lăsau deoparte discreția și scoteau pistoalele pe geam. Trăgeau în toate părțile, ca bezmeticii. De proști, se împușcau între ei; mai rar întâlneai un asemenea carnagiu. Am intrat ușor pe centură, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară, ori din miere curată când le vor vinde, sau pentru orice vor vinde; sau iarăși unde vor cumpăra, ori marfă vie ori moartă: sau boi, sau ialovițe, sau berbeci, sau cai, sau iepe, sau iarăși orice fel de marfă: sau fiare, sau jderi, sau helgii”, să nu plătească vamă în târguri, la iezere, la Nistru, la Cetatea Albă, la Chilia sau la Dunăre, fiind scutiți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
plute, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară sau din miere curată, atunci când vor vinde asemenea produse. Erau scutiți de vamă atunci când vor cumpăra “ori marfă vie ori moartă: sau boi, sau ialovițe, sau berbeci, sau cai, sau iepe, sau fiare (animale sălbatice), sau jderi, sau helgii”. Nu aveau să plătească vamă nici în târguri, la Nistru, la Cetatea Albă sau la Chilia, sau la Dunăre, “sau oriunde în țara noastră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
te înfurii, de ce te răzbuni pe un lucru care nu ți-a făcut nimic și care îți mai și trebuie?... Ducă-se toate la dracu-n praznic! Că mie, unuia, nu-mi mai sunt de nici un folos, nici car, nici boi, nici vechitura asta de jug... Că la război, omul știe când pleacă, dar nu și când vine-napoi... Da, ce vorbă-i asta, Vasile?... Te duci cu teamă? E și un Dumnezeu care îi are în grijă pe oameni, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pomădat, calcul rece, inventivitate și creativitate, cu refuzul constant al tradiției, aceștia încercând să demonstreze, asemenea lui H.-R. Patapievici, că românii sunt un popor fără istorie sau, cel mult, au una mincinoasă, drept care istoricii adevărați (magister dixit!) ca Lucian Boia și Vl. Tismăneanu au musai obligația să o nege sau măcar să o demitizeze. Autorul Politicelor (1996) este pornit, rău de tot, împotriva a tot ce este românesc: limbă, istorie, Eminescu, etnie, cultură, intelectualitate și peste toate suportă ca o povară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1969; I.D. Lăudat, P.P. Panaitescu, „Introducere la istoria culturii românești”, CRC, 1970, 13; Pompiliu Teodor, Istorie și cultură, TR, 1971, 39; Ileana Corbea, Post-scriptum, MS, 1973, 3; Bucur, Istoriografia, 334-339; Mircea Muthu, „Vis elenic”și melancolie, TR, 1974, 32; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei românești, București, 1976, 339-344; Encicl. istoriografiei rom., 250-251; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 143-146; Ștefan S. Gorovei, Petre P. Panaitescu - coordonate ale unei evoluții, AIX, t. XIX, 1982; Ștefan S. Gorovei, Lucian Năstasă, Petre Țurlea, „Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
la un Domn de cei ce au fost mai 'nainte, cari se mirau singuri pământenii la aceasta. Au scos și o vamă acest Domn, de lua de tot carul ce venea în Iași câte o para de bou, și câți boi avea carul atîte parale da, și, orânduise oameni de treabă de strângeau acești bani, și cu banii aceștii plătea podelele și făcea poduri pe toate ulițele. Văzând Domnul aice în Iași o mândrie la pământeni, purtând fiștecare cumașuri scumpe și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ani, virtutea încarnată, păstorul luteran, un adevărat apostol, și toate aceste într-o dramă în care se petrec lucruri grozave. Această piesă curioasă este un infern plin de îngeri și de oameni de treabă. {EminescuOpIX 293} Ce sunt aceste caractere boite cu albeața morală, unse cu badanaua nobleței de suflet? Apoi ce să mai zicem de providență, care joacă rolul de mașinist. Când mama are să-și vadă copila, un fulger providențial o orbește; Când copila are să să roage pentru sufletul mamei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unicum, căci materialul în care se manifestă această luptă este limba, și despre limbă - în speție despre cea română - autorul sau traducătorul nu pare a fi avut nici cunoștințe elementare măcar. Caractere nu sânt - cel puțin reale nu; căci oameni boiți cu alb și cu negru nu însemnează caractere. Situațiuni născute din caractere asemenea nu sunt. Deci trei elemente pot fi într-o dramă care să constituie valoare ei. Unul caracterele, aceste fac ca ea să fie frumoasă, al doilea [situa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a încovoiat spatele și pielea-i atârnă, pătată și uscată, de parc-ar fi murdară, și colțurile gurii îi cad în cele două șanțuri de pe margini, și pleoapele-i sunt maronii și buhăite și de ce naiba și le-o fi boind așa! Arată patetică, îți face milă, niciodată până acum n-am văzut-o în halul ăsta!“. George zâmbi, își încreți nasul ca Zet, își arătă dinții pătrați și distanțați, și din nou păru tânăr. — Mă bucur că te văd, Alex.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
neexploatat de suferință. Noaptea asta a fost cea în care am pornit împreună la drum, iar Manus Kelley avea să devină într-o zi Seth Thomas. Între timp, în Santa Barbara și San Francisco și Los Angeles și Reno și Boise și Salt Lake City, Manus a fost alți oameni. Între noaptea aceea și cea de acum, noaptea asta, eu în patul din Seattle încă îndrăgostită de el, Seth a fost Lance Corporal și Chase Manhattan. A fost Dow Corning și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lui. Whisky și estradiol. Vodcă și etinil-estradiol. Era așa de ușor că era de speriat. Arunca încontinuu ocheade de taur în călduri spre Brandy. Cu toții fugeam de ceva. Vaginoplastie. Îmbătrânire. Viitor. Sari la Los Angeles. Sari la Spokane. Sari la Boise și San Diego și Phoenix. Sari la Vancouver, Columbia Britanică, unde eram niște expatriați italieni care vorbeau engleza ca pe-o a doua limbă până ce între noi n-a mai rămas nici o limbă maternă. — Aveți niște țâțe de fetișcană, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mașină, mi-am amintit că citisem undeva că buchetele de flori de culori diferite sunt considerate de prost gust. Miraculos, am reușit să mă abțin de la a mă întoarce să le schimb. Sheba locuia într-o casă mare, victoriană, în Boise Lane: trei etaje, o fereastră mare cu arcadă la parter și în față o grădină cu un cireș. M-am rătăcit un pic pe drum și n-am găsit loc de parcare decât două străzi mai departe. Când am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ce mișcă În țară și În lumea Întreagă. În afară de mine, la o masă erau doi băieți În țoale de oraș, cu ochelari fumurii pe nas - mucoși pe care părinții asudă să-i țină prin școli și ei se duc acolo boi ca să se Întoarcă vaci ori ca să nu se mai Întoarcă deloc. Erau ciupiți bine, că beau bere tare, la sticlă. La o masă mai Încolo, singur și liniștit, cam Întristat - mi se părea mie de departe - ședea Mihai, băiatul ăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
i se mănânce. Până să arunce Lizica cu un borcan gol de compot după el, Dordonea și Închisese ușa În urmă. Nu putea s-o sufere pe madam Lizi; Îl aducea În pragul nebuniei (nici el nu era cu toți boii acasă: În timpul studenției făcuse pușcărie politică - luase apărarea unora acuzați de conspirație Împotriva poporului - și mâncase atâta bătaie, că n-avea cum să fie Întreg la minte). Asta cam avea, e adevărat, Înfățișare de scroafă sclifosită și glasul Îi suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ale celor două negustorese erau, și ele, pline de păcate: pământul pe care crescuseră fusese Îngrășat cu scârnă de om și, pentru a părea cât mai coapte și apetisante, pătlăgelele - de fapt niște gogonele verzi ca iarba după ploaie - fuseseră boite cu vopsea roșie, meșteșugit aplicată cu o mașinărie - construită de Titel Meșteru - care spulbera otrăvitoarea chimicală În vapori fini, după ce se sufla cu putere pe o țevișoară de plastic. În cele din urmă, aproape previzibil, cele două concurente au Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aceste cărți, referitoare la personalități și mișcări istoriografice s-ar constitui - vizibil, de astă dată - într-o istorie a scrisului nostru modern și contemporan despre trecut, impresionantă prin valoare și amploare, mult diferită de ceea ce deocamdată există (sintezele lui Lucian Boia și Pompiliu Teodor în câte un singur volum). Acoperind, prin alte cărți, și interstițiile dintre momentul 1848 și ceea ce a urmat până astăzi, „proiectul Zub“ nu-mi pare defel o operă încheiată, autorul găsind resurse și disponibilități din belșug pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu care tratează importanța mentalităților demonstrează anacronismul ideologic românesc al anilor '70. În țările occidentale, studiul mentalităților din varii epoci istorice a început din a doua jumătate a secolului XX, în timp ce la noi, abia astăzi, unii eseiști și istoriografi (Lucian Boia, Horia Roman Patapievici, Alexandru Florin Platon ș. a.) meditează serios asupra temei. Așa cum se desprinde și din titlul capitolului (Eros și luciditate), inclus în volumul Semne și repere, exegetul intenționează să elucideze un subiect pe cât de vast, pe atât de ambițios
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
artă contagiunea și ridica viața la rangul pe care-l merita. Se cădea în normalitate, se compensau frustrări, se sublimau euri neutilizabile. Referințe bibliografice Barbu, D. (1998), „Destinul colectiv, servitutea involuntară, nefericirea totalitară: trei mituri ale comunismului românesc”, în L. Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Nemira, București. Pleșu, A. (1994), „Viața intelectuală sub dictatură II”, Dilema, nr. 9, anul II, nr. 98: Decomunizarea. Dare de seamă, p. 3. Memorie și uitare a comunismului la intelectualii francezi. Interpretări contemporanetc "Memorie Și uitare
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Proba Cenușa totală Cenușa insolubilă în HCl % 1. Făină de grâu tip 480 Analiză cf. STAS 90-77 0,48 (c.f. STAS 90-77) 2. Făină grâu tip 780 Analiză cf. STAS 90-77 0,78 (c.f. STAS 90 77) 3. Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3 (c.f. STAS 1793-77) 4. Piper negru măcinat Analiză cf. STAS 9763/4, 6-75 7 (c.f.STAS 9763/775) 1,4 (c.f. STAS
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]