12,484 matches
-
jud. Vâlcea). Ctitorie a importantei familii boierești a Craioveștilor, mănăstirea Bistrița a fost construită în anul 1494 și rezidită după anul 1512, întrucât în anul 1509 a fost grav avariată de domnul Mihnea cel Rău (1508-1509) aflat în conflict cu boierii Craiovești. Rolul decisiv în restaurare l-a avut Barbu Craiovescu, cel mai important reprezentant al acestei familii, care a deținut vreme de decenii a doua poziție în stat, fiind extrem de influent sub domnia culturală a principelui isihast Neagoe Basarab (1512-1521
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. Biserica din Străchinești, cu hramul „Intrarea în Biserică” -declarată monument istoric- a fost ridicată între anii 1737 - 1748. Construcția a fost începută de ispravnicul Vladu Romanescu, boier din comuna Roșiile. Dar acesta moare și lucrarea este continuată de soția acestuia, jupâneasa Păuna. În anul 1748 este terminată. Se spune că pe locul unde a fost ridicată această biserică ar fi fost o altă biserică, construită de haiducul
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
Dragu, de numele căruia se leagă mai multe denumiri toponimice pe raza mai multor comune oltene, ar fi ridicat 3 biserici. Biserica a fost renovată la aproape o sută de ani, în 1830, de către Gheorghe Străchinescu și soția sa Ancuța, boieri locali. Pictura a fost refăcută de zugravii Constantin și Pătru. Printre cei care au mai participat financiar la renovarea bisericii, îl putem aminti și pe Dumitru B. Tomescu cu soția sa Maria, familie cu stare, din Grădiștea , în anul 1903
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ASTA-I "ȚARA TA, COPILE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 575 din 28 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 28 Iulie 2012 Cu șperacluri și cu pile, Cu boieri și cu haiduci, As ta-i țara ta, copile, Unde-n lume să te duci? Peste tot se înserează, Stai aproape lâng ' ai t ăi, Cel de sus ți-a dat-o-n pază Să o aperi de cei răi
ASTA-I ŢARA TA, COPILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Asta_i_tara_ta_copile_nicolae_nicoara_horia_1343461139.html [Corola-blog/BlogPost/357641_a_358970]
-
ce vor trăi nu știa încă. Poate îi iertau și de datorii dacă nu mai aveau pământ. El se descurca cu Jeni din salariul de mecanic la Gospodăria Agricolă de Stat, amplasată pe pământul și conacul lui Funogea, un mare boier al zonei, acum deportat cine știe pe unde de către comuniști. Pentru bucătăria casei, cultivau în grădina din curte, toate legumele necesare unei familii. Pâine se găsea și la magazin, sau aducea el pe cupoane de la chioșcul fermei agricole unde lucra
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
șah pe tarabele slinoase din piață, amice!, îi spuneau colegii mai în glumă, mai în serios. - În nici un caz, ofticoșilor! Voi o să rămâneți și o să cădeți lați pe aici de oboseală, iar eu o să mă trezesc la orice oră, precum boierii, zâmbea el. Dan ieși apoi în curtea spitalului, să respire aer curat. Nu-i venea să creadă. Era ultima zi de serviciu și tocmai își luase la revedere de la colegii cu care lucrase mai bine de treizeci de ani. De
PENSIONARUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Cristea_aurora_1401530837.html [Corola-blog/BlogPost/350609_a_351938]
-
un nou născut. Am eliminat tot trecutul bolșevic din mine!”. Își ia textilele de pe jos, se îmbracă, mă „bogdabrostește” și pleacă. Peste două zile ne revedem la „Chinezu”. Domnul Pîcă tot în loden, fără haina cu care îl cadorisisem. „Auzi boierule, să nu mă cerți... Am măritat-o! Era prea caldă pe dinafară, iari mie îmi era frig pe dinăuntru. Am schimbat-o pe niște agua ardiente!”... Deseori, Pîcă era însoțit de prietenul său, graficianul-poet Florin Pucă, caricaturist, pamfletist, parodist și
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
de centrul comunei, peste drum de unul din- tre marii apicultori din județ - Drăguț Nicolae. Acesta s-a bucurat de venirea tinerei fa- milii, pentru că le cunoștea părinții amândurora, dar și pe tânărul tractorist - Augustin. Drăguț era un fel de boier în zonă. Ca orice familie tânără, la început, nu dispunea de toate cele necesare la ușa casei, cum se zice, și Drăguț i-a ajutat foarte mult și cu de toate, dar și Sofica, cât Augustin era la lucru, sta
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1417632503.html [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
Radu mergea mult mai departe! Mihai va fi acela care îi va duce la îndeplinire mărețu-i vis! Fiul tău, Mihai, ne va însoți în cele două ținuturi rămase fără stăpân. Poporul trebuie să-și cunoască viitorul conducător, la fel și boierii care-l sprijină la tron. - Nu mă îndoiesc de înțelepciunea ta, cxăpitane! - Iar la întoarcere îi facem o vizită principelui din Dunărenilor și vom stabili data căsătoriei! - interveni căpitanul Vladimir. Dușmanul va afla că aceste principate nu mai sunt cârmuite
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
de plecare, inclusiv tânărul și viitorul principe este nerăbdător să-și ia în primire noile atribuții! A doua zi dimineața, Mihai primi binecuvântarea mamei sale și însoțit de căpitanii Preda, Vladimir, Miron și câțiva oșteni, luă drumul spre ținutul Gorjiilor. Boierii de acolo îl primiră cu brațele deschise: - Bine ai venit pe plaiurile noastre, Măria Ta! În sfârșit, Domnul s-a îndurat de noi și ne-a dăruit un conducător care să ne apere viețile și averile de năvălitori. - Îți vom
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac unde fericitul boier oferă cinstiților oaspeți ceea ce are mai bun. Într-una din seri Mihai își trase căpitanii deoparte și le zise: - Dragii mei căpitani, sunt mișcat și-n aceeași măsură uimit de primirea de care am avut parte pe parcursul călătoriei noastre. - Chiar
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
principelui Radu Valdescu. - interveni Preda. - Marea Valahă! - completă căpitanul Miron. Ajunși la porțile cetății, Preda decise: - Măria Ta, nu mai înnoptăm aici! Vă am în pază până la unificarea principatelor și înscăunarea voastră...Astăzi i-am deranjat destul pe împielițați. Un boier fidel unchiului tău ne va fi gazdă! Ajunseră la conac și cinară în liniște. După evenimentele petrecute în timpul zilei nimeni nu avea poftă de vorbă. Abia într-un târziu, când se pregăteau de culcare, căpitanul îi șopti principelui: - Măria Ta
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
pădure, iar după un timp ajunseră la lizieră, de unde zăriră conacul care-i găzduia. A doua zi, Mihai Valdescu trimise o solie către ținutul Dunărenilor, principelui Vlad. Peste câteva zile un mic alai format din căpitanii Preda, Vladimir, Miron, alături de boieri mai tineri ai sfatului domnesc și câțiva viteji de vază, porniră din ținutul munților spre colinele Marelui Râu. După două zile, sub dogoarea și arșița nemiloasă a soarelui, pătrunseră în principatul Dunărenilor. Nici nu puseră bine piciorul pe acel târâm
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
însoțească la cetatea de scaun. În curând cetele se întâlniră în chiote de bucurie, că locuitorii aceluiași neam vor lupta sub un singur steag, al tânărului domnitor, Mihai Valdescu! După două zile de goană și o singură înnoptare la un boier gras și pus pe șotii, dar cu suflet de bunic, ajunseră la porțile cetății. De îndată acestea au fost larg deschise sub uralele locuitorilor și muzica țiganilor. Însuși principele Vlad le ieși în întâmpinare îmbrățișându-l cu căldură pe viitorul
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
unde, nestingheriți, să se poată cunoaște mai bine și să-și spună șoapte de iubire! A urmat o nuntă ca-n povești. După căsătorie și liniștirea apelor învolburate ale amorului s-a făcut mare sfat domnesc la care au participat boieri de rang din cele patru ținuturi. Acolo se decise unirea principatelor sub domnia lui Mihai Valdescu. În anul următor se strânse mult aur și domnitorul, însoțit de cei mai viteji căpitani, plecă la turci să cumpere tronul domniei până la Marea
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
principatelor sub domnia lui Mihai Valdescu. În anul următor se strânse mult aur și domnitorul, însoțit de cei mai viteji căpitani, plecă la turci să cumpere tronul domniei până la Marea cea Mare. Vestea îi bucură pe localnici și chiar pe boierii cei mai avuți fiindcă vor scăpa de jugul otoman. Turcilor, la rândul lor le convenea situația, că în loc să alerge după biruri, preferau să plătească tribut noul voievod. Văzându-l tânăr, îl considerară fraged la minte, slugarnic, și-l acceptară ca
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
situația, că în loc să alerge după biruri, preferau să plătească tribut noul voievod. Văzându-l tânăr, îl considerară fraged la minte, slugarnic, și-l acceptară ca domnitor al întregii Valahii. Dar otomanii nu luară în considerare uneltirile viclenilor căpitani și forța boierilor care nu-i înghițeau, fiindcă sultanul le subția visteria proprie. La nici doi ani de la înscăunarea pe tronul Valahei a principelui Mihai Valdescu, turcii suferiră cea mai mare înfrângere pe care o avuseseră vreodată și acordară autonomie acestui ținut de la
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
orice lovitură era sigură. Era tare chibzuit. Nu se aventura în acțiuni riscante. În cei trei ani de haiducie prin părțile astea, nu-și pierduse niciun om, in ciuda faptului că dăduse multe lovituri, unele spectaculoase. Foarte puține conace de boieri rămăseseră necălcate. Orice lovitură, Dragu o pregătea cu multă răbdare. Își lua multe măsuri de precauție. Trimitea oameni să culeagă informații, acolo unde se putea, iar unde nu, cumpăra cu bani grei câte un argat din conacul vizat. De multe
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
lui Dragu acționa în întreaga Oltenie. Nu aveau o zonă predilectă. Azi, loveau în Vlașca, săptămâna viitoare, în Vâlcea, cealaltă, în Craiova sau Gorj, încât era foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să anticipezi locul și ziua când conacul cutărui boier va fi călcat. Se puseseră premii mari, de către stăpânire, pe capul lui, sau pe o informație care să ducă la prinderea sau distrugerea cetei, dar fără rezultat. Dragu era iubit și apărat de toți. După fiecare lovitură, jumătate din pradă
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
mânăstiri primiseră donații importante din partea haiducului, iar altele au fost construite din temelii cu banii lui Dragu. Printre acestea, și biserica de la Străchinești. * Grădea era un țăran de fel de prin satele din partea dreaptă a Oltețului, fugit de pe moșiile unor boieri vlastelini. Împilarea, sărăcia dar mai ales niște incendii puse de o mână criminală și atribuite lui, îl fac pe Grădea să-și ia lumea în cap și să plece în haiducie. Odată cu el, au mai plecat și alții, sătui să
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
sărăcia dar mai ales niște incendii puse de o mână criminală și atribuite lui, îl fac pe Grădea să-și ia lumea în cap și să plece în haiducie. Odată cu el, au mai plecat și alții, sătui să tot slugărească boierului pentru o burtă de mâncare. La început, își făcuseră de cap prin pădurile de pe Dealul Muierii. Asta și pentru că erau mai aproape de familiile lor. Aici, ațineau calea celor care mai foloseu vechiul drum dacic ce venea de la Dunăre și urca
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
pierzându-și urma în pădurile Cotoșmanu. Aici, au întâlnit ceata lui Dragu. După depunerea jurământului de frăție, Grădea și oamenii lui intră în ceata lui Dragu, ceată ce devine și mai puternică. * Băilă, un copil de pripas crescut pe lângă casa boierilor Străchinescu, căzut în dizgrație, este trimis să slugărească la conacul de la moșia acestora din Străchinești. Aici, a ajuns direct sub mâna lui Miulescu, un nepot stricat al boierului, surghiunit și el de familie pentru niște fapte nu tocmai ortodoxe. Pe lângă
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]