439 matches
-
pre Domnul căutăm Din seara ajunului Lerui ler. Până-ntr-a Crăciunului. Lerui ler Că s-a născut domn prea bun În sălașul lui Crăciun Că s-a născut domn frumos Lerui ler. Numel lui e Cristos. Lerui ler Sus, boieri nu mai dormiți! Sus, boieri, nu mai dormiți, Că nu-i vremea să dormiți, Colindăm, Doamne, colind*. Vremea e să vă sculați, Casa să vă măturați Și masa să vă-ncărcați Și ședeți de privegheați. C-așteptăm pe Domnul sfânt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pre Domnul căutăm Din seara ajunului Lerui ler. Până-ntr-a Crăciunului. Lerui ler Că s-a născut domn prea bun În sălașul lui Crăciun Că s-a născut domn frumos Lerui ler. Numel lui e Cristos. Lerui ler Sus, boieri nu mai dormiți! Sus, boieri, nu mai dormiți, Că nu-i vremea să dormiți, Colindăm, Doamne, colind*. Vremea e să vă sculați, Casa să vă măturați Și masa să vă-ncărcați Și ședeți de privegheați. C-așteptăm pe Domnul sfânt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
adăugând: „Excelența Voastră este conștientă de faptul că populația din nordul imediat al Carpaților, de cel puțin două milioane și jumătate sunt Valahi, de aceeași religie, datini și obiceiuri ca și cei ce trăiesc în Provincii”. Colquhoun prezintă și zvonurile că boierii nemulțumiti ar fi cerut intervenția țarului pentru a pune capăt revoluției. El descrie și ultimele informații din Moldova: „Acum trei ore a sosit o persoană din Moldova. Ieri a trecut prin Bârlad și Tecuci și a văzut numeroase pregătiri pentru
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
100 ml de vin roșu aromat. Rulourile: se folosesc 2 cartofi fierți și pisați, 2 ouă, 5 linguri de făină, sare; se amestecă bine, apoi se fac bastonașe care se fierb în apă sărată, apoi se prăjesc în unt. MÂNCARE BOIEREASCĂ 300 gr. de ficat de pui, 300 gr. de măruntaie de pui, două bucăți de piept de pasăre, 100 ml de ulei, sare, piper, usturoi, cimbru, busuioc, 300 gr. de brânză telemea de oaie rasă pe răzătoare, 300 gr. de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și boierilor epitropi ai școlilor, domnitorul argumenta că ,,cercarea isteciunii ucenicilor este pricină de îndemânare și mai multă silință la învățătură”, drept urmare, decide ca ,,la zi fixă” elevii școlii domnești să fie evaluați de o comisie formată din mitropolit, câțiva boieri epitropi și dascălii școlii. Pentru a stimula și mai mult dragostea de învățătură, el hotărăște să se selecteze câte doi elevi mai silitori ,,de la fiecare treaptă de învățătură”, cărora să li se ofere drept premii ,,cărțile trebuincioase pe anul viitor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Pavel și Teodor Neculau, Mihalache Zott, Dimitrie Manole, Ioan Curuilan, Gheorghe Ghibănescu, Dimitrie Ciușmegiu, Donciu Vasiliu, Costache Buzdugan, Ivanciu Anastasiu, Hriste, Neculai Stan, Ștefan Deniș, Petrache Boldescu, Stoian Gheorghiu și alții, „neguțitori cu tărăbi și șoproane, deși unii se află boieriți”. Avram Aronovici ținea la 27 septembrie 1850 otcupul eratului cântarului de 12 ani, de pe la 1838. În 1847 a luat în otcup și cele două salhanale amplasate pe imașul târgului obligându-se să răspundă anual 5200 de lei. La 1850 salhanaua
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
primul, și slăbiciunea psihică pentru al doilea. Departe însă de a marca aceste trăsături ca fiind definitorii pentru toți fanarioții, el își pune întrebarea legitimă, am spune: cui ar mai fi vândut domnii fanarioți dregătoriile, dacă nu ar fi fost boieri pământeni dornici să le cumpere? Oare nu cumva meteahna exista înaintea presupusei cauze externe? Nicolae Șuțu luptă cu noblețe și eleganță în Memoriile sale împotriva stereotipului fanariot care deja se fabricase la nivelul mentalului colectiv la sfârșitul epocii fanariote și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
economico-financiare cu desăvârșire naționale. În starea aceasta era țara în momentul în care Ion Brătianu, istovit fizicește, lăsa puterea spre a o trece conservatorilor. Guvernarea de 12 ani a partidului liberal a însemnat, pe de o parte, sfârșitul hegemoniei clasei boierești care avusese până atunci cea mai mare influență în stat, iar pe de altă parte, venirea la întâietate a burgheziei. Guvernul lui Ion Brătianu a fost guvernul burgheziei române, care s-a impus ca o clasă dominantă puternică. Căzând Ion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
alții, pe care le și notează în carnete. Îi repugnă comportamentul actorului Ștefan Ciubotărașu de la "Naționalul" ieșean care pălmuise o "elevă" de Conservator și nu recunoștea. Travestit în cuconu Ilie (Leu), Sadoveanu consideră că ambianța de la "Capșa" nu e "tocmai boierească". Noncitadinul stabilit la București, om al pădurilor și apelor, e stingher. Lui G. Călinescu, care-l revăzuse în redacția Adevărului literar (la 3 februarie 1937) i se părea plin de vanitate și superbie: Se vede cât de acolo că este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ignatie Spătar Mihău Portar Sc. Șendrea Pârcălabi Hotin Vlaicu și Dunea Border fiul său Neamț Arbure Roman Vâlcea Cetatea Albă Luca și Harman Kilia Ivașcu și Neagru Orhei Radu Gangri Crăciuna Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof Tăutu Boieri: Toma Cândea Ștefan Cernat Cozmiță Dinga Gri(gore) Doda Jurgea Dolha Dragoș Fetivu Jațcu Hudici Mihai Oțel Pune capul sănătos sub evanghelie se cunună și pe urmă are năcazuri Cărarea pietroasă țipa rănită de cuiele de fier ale cizmelor. Mărgărintarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spătar 57-1468 Ion Sacară 1497-84 Bodea 68-71 Andrei Cortoroski 87-89 vornic 71-73 Sima 90 Vrânceanu 71-72 Moghilă 90 Mihail 73-76 + Războieni Costea 79-81 6976 Dragoș 84 5508 Petrea Clănău 87 468 Boierii care au întovărășit pe Olena: Lascu, Sânger, Gherasim Boieri un timp fără titlu: Manoil pârc., Vlaicu, Duma (fiul lui Vlaicu), Isaiia, Stanciu cu fiul său Mărza, fete Ion (fetion), Goian, Sandu, Zbierea, Albu, Radu Gangur, Ivașcu Hrâncu, Oanță, Ion Boureanu, Luca, Fete Gotcă, Petre Hărman Pașcu, Andreica Ciotoroski, Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
similare, în vremea schimbărilor de domnie dintre anii 1432-1457. O recunoaștere oficială de către regele polon, a noului domn, avea darul să consolideze poziția acestuia și, în același timp, să tempereze zelul susținătorilor pretendentului la scaunul Moldovei, fie că aceștia erau boieri moldoveni, pribegi în Polonia, fie că erau nobili poloni de la hotarul Moldovei. Dar, în afara acestor considerente, există un motiv mai important care ar fi trebuit să influențeze în mod precumpănitor atitudinea lui Ștefan. Suzerani recunoscuți de toți voievozii Moldovei, regii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tale”, se spune în Cronica Byhovec. Cronicarii poloni au considerat, spre justificare, că regele polon a pornit împotriva Moldovei crezând că moldovenii îl vor trăda pe Ștefan. P. P. Panaitescu, dându-le crezare, a afirmat că în cetatea Sucevei erau boieri care vroiau să-l trădeze pe domn, dar nu îndrăzneau s-o facă decât atunci când acesta va fi fost biruit de poloni. Sunt simple speculații, fără o susținere documentară. În timpul asediului Sucevei, polonii au început să se îmbolnăvească din cauza lipsurilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajute pe rege cu sfatul și cu fapta împotriva tuturor vrăjmașilor. Regele și frații săi se angajau să nu primească în țările lor pe vreun pretendent la scaunul Moldovei și nici domnul să nu primească pe un neprieten al craiului. Boierii sau marii nobili care s-ar refugia în Polonia sau Moldova să fie trimiși la stăpânii lor, după ce au primit iertarea cuvenită. În cazul în care nu au primit-o, să fie alungați. Se stipula ca domnul să se poată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnesc nu este o instituție cu o structură bine definită. Statul feudal nu s-a născut cu instituții bine închegate. Sfatul Domnesc capătă o formă bine definită abia în domnia lui Ștefan cel Mare. Până atunci, din Sfat făceau parte boierii foarte mari, iar ordinea în care apar a fost influențată de averea lor. Vornicul, cel mai însemnat dregător, atunci când sfatul capătă o organizare temeinică, apare în Sfatul Domnesc de până la Ștefan cel Mare undeva, la sfârșitul listei dregătorilor. Încât lipsa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul ținea să arate regelui polon că, pe lângă el rămăseseră cei mai de seamă boieri ai țării. În listă figura și Porcu, vistiernicul doamnei, cel ce va ajunge ceașnic în 1445. În alcătuirea Sfatului Domnesc între anii 1432-1447 intră aceeași boieri. Ultimele documente date de Ștefan nu cuprind Sfatul Domnesc. Primul document dat de Petru voievod, fratele lui Ștefan, care-l asociase la domnie, este din 22 august 1447 și nu are Sfat. În următorul privilegiu, dat la 18 februarie 1448
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
provinciile vecine cu Moldova. În ciuda faptului că Roman a venit cu ajutorul polon, cu toate că i-a dăruit lui Ditriih Buceațchi sate în Moldova, Roman nu s-a bucurat de sprijinul boierilor, care-l otrăvesc la 2 iulie 1448. În schimb, aceeași boieri au făcut parte din Sfatul lui Petru al II-lea, care ajunsese în scaun cu ajutorul cumnatului său, Iancu de Hunedoara. El întărește domeniile unor mari boieri ca Mihail logofăt, Cernat Ploscarul, Ivan Porcu sau Ulea, cu fratele său Iuga. Temându
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că este mai bine să rămână în Polonia. Dacă aceste salv-conducte ar fi format “indiciul slăbiciunii poziției interne a lui Ștefan în această vreme”, iar acordarea lor i-ar fi fost impusă de boieri, rămâne de neînțeles faptul că aceeași boieri nu l-au împiedicat pe Ștefan să facă două incursiuni în Polonia, la care ei au trebuit să participe și au și participat, incursiunile fiind făcute cu oastea cea mică, formată din cei mai aleși boieri. Este greu de susținut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al fărâmițării. Datorită marelui lor domeniu, Constantiniu i-a comparat pe boierii Craiovești cu marii duci din Franța, de exemplu cu Carol Temerarul. Și Crasnaș, care a trădat la Baia, era comparat cu Carol Temerarul. Comparația este totuși puțin forțată. Boierii noștrii nu se pot compara cu nici un duce sau conte francez, necum cu Carol Temerarul. Ducatul acestuia se întindea de la Mâcon, cetatea din sud-estul comitatului burgund, supus ducelui, și până în nord-estul Olandei, până la insula Texel, pe aproximativ 800 de km
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de către domn unui vasal al său, ele existau, iar domnii nu au făcut altceva decât să întărească stăpânirea unei moșii, care nu este, totuși, un feud. Cercetările făcute, mai ales după anul 1950, au încercat să demostreze că domeniile (moșiile) boierești de la noi au fost alcătuite și organizate aidoma domeniilor feudale din apusul Europei. Având o organizare economică autarhică, ele “reprezentau și pe tărâm politic o forță aproape de sine stătătoare. Ele dădeau stăpânilor lor o putere foarte întinsă, atât în timp
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și 9 la o jumătate de sat. Când s-a făcut statistica, B. T. Câmpina nu a precizat ce înseamnă țăran și proprietar mărunt, ce moșie aparținea unui boiernaș și ce moșie unui boier. Cum toți proprietarii de pământ erau boieri, grupul cel mai numeros este acela al moșiilor care cuprind un sat, de la șase sate în sus fiind menționate în documente doar patru moșii. Nu se poate afirma că, în prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, boierii i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fii socotiți țărani, deoarece locuiesc în ținuturi muntoase și se ocupă cu păstoritul, iar cei din Tigheci, fiind cu toți călărași, sunt slugi domnești. Cantemir scria că sunt, totuși, țărani, în timp ce oamenii, pe care domnul îi numea slugile sale, erau boieri. Interpretarea lui Gonța este surprinzătoare. Fiind el însuși țăran, știa că locuitorii de la munte se ocupă nu numai cu păstoritul: pe lângă oi și vite, au livezi de pomi și fac și agricultură, atât cât le permite pământul și clima. În afară de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
18 sate. Nu se pomenește, însă, nimic. Faptul că, în secolul al XV-lea, se formează domenii mari (moșia logofătului Mihul fiind una dintre cele mai mari), dar care nu primește nici unul imunitate, este cea mai limpede dovadă că domeniul boieresc moldovenesc nu s-a bucurat de imunitate. O altă dovadă o constituie obligația tuturor locuitorilor să meargă la oaste. O scutire deplină nu o capătă decât două sate, Balasinăuți și cel ce se va ridica pe hotarul mânăstirii lui Iațco
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obicei, un asemenea domeniu era stăpânit de un neam întreg. Dacă asemenea boieri dăruiau “feude” în schimbul serviciului militar, însemna că boierii rămâneau ei înșiși fără domeniu (moșie). Domeniile fiind mici, cetele boierilor erau și ele mici. Pe de altă parte, boierii noștrii nu aveau castele, unde să poată rezista în fața unei oști condusă de domnul țării. Având în vedere mărimea domeniului unui boier, se poate spune că cetele boierești erau alcătuite dintr-un număr mic de oameni. Nici cel mai mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a priponit./ Care cum i priponea,/ Tot Soarelui i mulțumea -/ Tot lui Soare și sfinților/ Și mai mult părinților./ Galben Soare și-mi răsare,/ Galben Soare în chiatră sare -/ Chiatra seacă în patru [crapă]/ Și lasă rîuri de apă,/ Mari boieri caii-și adapă”. Clasificată de Monica Brătulescu sub numele Voinic chipeș călare IV , colinda oferă un neașteptat spectacol de miracole: „Sus pre apa Jiului,/ Domn din cer!/ Vin coconi de-ai Diiului/ Și de-ai Diamantului,/ Dar nainte cine-mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]