929 matches
-
unor istorici importanți, ca Ioan Bogdan sau Vasile Pârvan. Pentru ce s-au răsculat țăranii? (1907), Pământul, sătenii și stăpânii din Moldova (1907), lucrări însumând o mie de pagini, stârnesc reacții contradictorii, în atmosfera tensionată a momentului. Prin criticile adresate boierimii, mai cu seamă marilor latifundiari, prin denunțarea abuzurilor și a privilegiilor nemeritate R. a fost considerat unul dintre „stâlpii” ideologiei poporaniste. Rezultat al preocupărilor de istoric și genealogist sunt La Roumanie et les Juifs (1903), cu o ediție în limba
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
R. Cu toate că negase, cu argumente istorice, legitimitatea clasei căreia îi aparținea, el nu își poate învinge nostalgia pentru acea epocă a bogăției și splendorii din copilăria și prima lui tinerețe. Evocând figuri ilustre și traiul plin de strălucire al marii boierimi, rememorările reprezintă, dincolo de orice impuls critic, un gest recuperator: odată dispăruți boierii luminați, marile latifundii, traiul fastuos ce îmbina simplitatea cu rafinamentul occidental, nu poate urma decât decadența, ducând gândul la tristețea din Ghepardul lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, în
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
autorilor Europei” prin tălmăciri - pe care le voia „mai aproape de simțirile românilor” - duc, după S., la același țel. El vedea în „limba rustică a vechilor români”, în folclor și în trecutul istoric un reazem al idealului național și făcea critica boierimii ultraliberale, franțuzite. Începe prin a traduce, în 1808, din Florian (Galateea, rămasă în manuscris), apoi încearcă versiuni, care nu s-au păstrat, din Racine (Fedra) și Voltaire, ca mai târziu să transpună din romanticii apuseni și ruși, uneori chiar fără
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
în manieră clasică, urmărind să surprindă „demoralizația poporului român”. Rezistent față de modă, poetul credea în viabilitatea tradiției ca normă de viață și oferea contemporanilor modelul ideal al epocii de glorie a Moldovei lui Ștefan cel Mare, criticând decăderea morală a boierimii din vremea sa. Pe urmele lui Asachi și înainte de Eminescu, el evoca mitul dacic (Geniul vechi al românilor și românii de azi). Deși legat de epoca premergătoare generației pașoptiste prin tendința moralizatoare și elemente clasiciste, S. se alătură generației „Daciei
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
dintre comiși. Când sosește prilejul, Ion-Vodă înfruntă sfidător Poarta, spre groaza unor boieri și spre satisfacția altora, mai perfizi, de-abia așteptând să îl vadă aventurându-se într-o acțiune care să îi aducă pieirea. Țara, adică răzeșimea și mica boierime, sprijină însă cu însuflețire politica domnului. Pusă în fața alternativei plata îndoită a haraciului sau lupta cu o împărăție imensă, țara - chemată să ratifice hotărârea sfatului și a divanului - se rostește, fără ezitare, pentru război. Ce caracterizează toate actele și gândurile
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Național Liberal și, printr-o contribuție aparte, a lui Ion C. Brătianu. Primul volum din Istoria civilizației române moderne, subintitulat Forțele revoluționare, prezintă și analizează această împrejurare, ca și efortul procesului de constituire a modernității noastre. Opoziția a venit din partea boierimii autohtone, reprezentată în luptele politice de Partidul Conservator. Lor le este închinat al doilea volum al lucrării lui E. Lovinescu, care poartă, de asemenea, un subtitlu lămuritor, Forțele reacționare. În sfârșit, în ultimul volum se oferă în sinteză structura și
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
căsătoriți. Soțiile lor aduceau uneori în cuplurile ce se constituiau un plus sensibil de prestigiu social, dădeau elevație noilor familii și le asigurau nu numai un serios suport politic, ci și o consistentă bază materială. Multe dintre neamurile mari ale boierimii românești au fost întemeiate de asemenea „perechi”. Maria, o soră a lui Ștefan cel Mare, a fost - am văzut - soția portarului Șendrea, cel căzut într-o luptă în 1481, iar Sora, altă soră a aceluiași Voievod, a fost dată după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
criminalii mânuitori de otravă - Balasache și Nicola Sofialâul, greci amândoi -, în vreme ce altul ne spune că ar fi murit de ciumă), a fost însurat cu Păuna, fiica marelui spătar Diicu Buicescu 298. Era această alianță o punte extrem de profitabilă către marea boierime românească, fiindcă Diicu Buicescu era rudă cu Matei Basarab. Vodă, care la un moment dat voia să-l lase chiar moștenitor la domnie, afirma că Diicu îi este rudă „despre mumă” („linia” ducea către Stanca, mama lui Matei din Brâncoveni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
toate surorile lui și cu tot neamul lor, luându-și fieșticarele ertăciune de la maica lor, rădicatu-i-au sfintele moaște și o au petrecut păn în marginea orașului împreună cu părintele Vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeești și cu mare cinste” - Letopisețul Cantacuzinesc) și cea de-a doua, de la București la Mărgineni, când ideea de „mulțime îndurerată” dispare și lasă locul doar rudelor apropiate, întovărășite de o jale autentică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de prezențe forte). Ca urmare, Voievodul a „orânduit” „mulți boiari tot rude de ale Mării sale, întâi la curte la dumneaei făcându-se pogrebaniia cu mare săbor, cu toți arhiereii câți aicea în orașul acesta să aflase și cu toată boierimea și slujitorimea”. Vodă avea să rămână în Orașul de Scaun (și Șerban Cantacuzino procedase la fel); ceilalți, însă, își urmau drumul: „Și așa isprăvindu-se slujba pogrebaniei” - scrie Radu Greceanu, aflat probabil printre privitori - „cu mare pompă rădicând-o, tot
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar „vânzarea s-au dovedit că s-au făcut cu știrea tuturor dă față și nesilită de nimeni...” (vezi Acte judiciare din țara Românească 1775-1781, Editura Academiei R.S. România, București, 1973, p. 43-44). 161. Vezi Spiridon I. Cristocea, Din trecutul marii boierimi muntene. Marele ban Mareș Băjescu, Muzeul Brăilei - Editura Istros, Brăila, 2005, p. 24. 162. DRH. A. Moldova, vol. III (1487-1504) întocmit de C. Cihodaru, I. Caproșu și N. Ciocan, Editura Academiei R.S. România, București, 1980, doc. nr. 92. 163. DRH
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Domnu Grigore Ghica Voevod, iubitu soțu Mării Sale, întru al șaptelea an după răposarea Mării Sale, viindu de la țara Moldovii cu preaiubitul fiu Mării Sale Io[an] Scarlat Ghica Voivod [...] și însuși Măriia Sa, viindu cu alaiu și cu toată boierimea și cu toată orănduiala Domnu și cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii și cu alti zece arhierei străini, aducăndu-să din București pănă aici, s-au așăzat într-acest mormânt cu mare cinste și cu multă jale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu și Enigma Otiliei de G. Călinescu. Conceput ca primă parte a trilogiei (în unele variante, a tetralogiei) Lume, romanul reia tema parvenirii burgheze, îngemănată cu tema-revers a decăderii boierimii pe fundalul evoluției, de-a lungul mai multor generații, a unei familii în funcție de circumstanțele istoriei. Pe de o parte, abordarea dintr-o multitudine de unghiuri de analiză psihologică, unele foarte moderne, pe de alta, familiaritatea autorului cu lumea luată ca
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
lege, / Nici inimi nu mai sunt, nepoate!”. În genere, „vremurile acele” sunt descrise de poezia și proza sămănătoristă în culori trandafirii, ele reprezentând o eră de pace socială, de fericire pentru toți. Chezășia acestei binecuvântate stări o constituie prezența unei boierimi înțelepte, legată de pământ, înfrățită cu țărănimea. De aici, regretul pentru surparea așezărilor patriarhale, pentru stingerea vechii boierimi și a răzeșimii. Ca scrieri tipice în acest sens sunt de amintit, în primul rând, majoritatea povestirilor din Bătrânii de Emil Gârleanu
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
în culori trandafirii, ele reprezentând o eră de pace socială, de fericire pentru toți. Chezășia acestei binecuvântate stări o constituie prezența unei boierimi înțelepte, legată de pământ, înfrățită cu țărănimea. De aici, regretul pentru surparea așezărilor patriarhale, pentru stingerea vechii boierimi și a răzeșimii. Ca scrieri tipice în acest sens sunt de amintit, în primul rând, majoritatea povestirilor din Bătrânii de Emil Gârleanu, în special nuvela Nucul lui Odobac, ori Cuconul Stolniceanul de N. N. Beldiceanu. Nostalgia trecutului e punctată uneori de
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
mai importantă a statului, În deceniul de care ne ocupăm, este momentul să ne reamintim ce s-a petrecut În societatea românească spre finele secolului XVIII, când regimul fanariot devenise de nesuportat și, În egală măsură, ineficient. În acest context, boierimea românească sub influența ideilor luministe, a cristalizării spiritului și programului național a pretins „vechile privilegii ale țării”, adică Înlăturarea domniilor fanariote și instituirea domniei pe viață și ereditară prin alegerea unui domn din rândurile ei. Revenirea la domniile pământene, acceptată
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
aducându-i scriitorului o popularitate deosebită. Universul Medelenilor cuprinde două realități diferite: anii premergători maturității, în accepția de permanențe inalterabile ale existenței umane pe de o parte, și realitatea socială, pe de altă parte, înțeleasă ca simbioză între spiritul marii boierimi de viță veche și cel al burgheziei intelectuale, generoase, coborâtoare din răzeși. Prima realitate, prin care La Medeleni se constituie și într-un bildungsroman, este condiționată de stabilitatea celei de-a doua: conservarea candorilor edenice proprii vârstelor aurorale pare posibilă
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
pentru ea mari drame naționale, pe care le percepe ca atare. „Doamne - se roagă ea - fă-ne vrednici și putincioși.” Nu are deloc încredere în oamenii politici ai momentului, toată speranța ei este în clasa țărănească, în Biserică și în boierimea de țară (aceea pe care miza și Mihai Eminescu ). „Mi-a fost dor de țărani azi, toată ziua. N-aș vorbi cu drag acum decât la sate” - notează ea; sau: „Iubesc duhul nostru, cel adevărat, cel din sat și cel
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
textele par „cărți” ale aceleiași istorisiri. Reunind tipologic, dar la un nivel artistic diferit, caractere din narațiunile scurte ale autorului, romanele compun o sinteză sub mai multe aspecte. Filonul epic actualizează o temă frecventă anterior - înlocuirea în viața social-economică a boierimii de către burghezie, mai ales cea rurală. Într-o zi de vară, la Dinu Murguleț, boier patriarhal, apare intempestiv un vecin de moșie, arendașul Tănase Sotirescu, poreclit de el Tănase Scatiu, însoțit de coana Profira, mama arendașului, care aruncă, oarecum în
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
sui pe scara socială, e în stare de orice spre a-și atinge scopul. În conduita publică îmbină potlogăriile de culise cu sălbăticia pe față, iar la înmormântarea Tincuței mimează deznădejdea cu un patos cabotin. În jurul protagoniștilor, unii întruchipând virtuțile boierimii de neam și ale țărănimii neinfluențate de schimbarea vremurilor, alții viciile burgheziei, se mișcă o seamă de personaje de fundal: surorile Sașei, administratori și servitori, țărani, funcționari, dar, cu excepția baciului Micu, acestea nu au pregnanță, prezența lor întregind doar imaginea
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
palpitant. Ordinul de zi, cu precizări de ordin tehnic, antiliterare prin definiție, se încorporează în narațiune, o structurează realist. Ținta ar fi fost demonstrarea, într-o probă de foc, a vitalității și resurselor morale latente ale poporului român și ale boierimii de neam. Acest sens traversează intermitent și ultimele cărți ale ciclului, Îndreptări și Anna (Ceea ce nu se poate): dacă boierimea nu e fără păcate, are șansa de a se „îndrepta”, ea își poate refortifica organismul anemiat „împrospătăndu-se cu sânge curat
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
ar fi fost demonstrarea, într-o probă de foc, a vitalității și resurselor morale latente ale poporului român și ale boierimii de neam. Acest sens traversează intermitent și ultimele cărți ale ciclului, Îndreptări și Anna (Ceea ce nu se poate): dacă boierimea nu e fără păcate, are șansa de a se „îndrepta”, ea își poate refortifica organismul anemiat „împrospătăndu-se cu sânge curat, transilvan” (G. Călinescu). Murind ultimul purtător prin naștere al numelui Comăneștenilor, destinul neamului e dus mai departe de nepotul eroului
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
structuri sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă. Elitele pașoptiste au sesizat cu limpezime faptul că regimul juridic al proprietății funciare feudale, exprimând „nonsensul devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională, explicau starea precară, de înapoiere social-economică și culturală a țării. Cei dintâi sociologi au fost sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi comercializate în burghezie. În esență, este vorba despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi comercializate în burghezie. În esență, este vorba despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică cu sprijinul burgheziei apusene), nevoită să-și asocieze suporteri puternici în „forța centrală” - „oligarhie liberală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]